Mai, pe’e mai
Parau hi’u A : Nāhea te Vārua i te fa’a’ite iā’u ē, e parau mau te Buka a Moromona ?


« Parau hi’u A : Nāhea te Vārua i te fa’a’ite iā’u ē, e parau mau te Buka a Moromona ? » Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Buka a Moromona 2020 (2020)

« Parau hi’u A », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Parau hi’u A

Nāhea te Vārua i te fa’a’ite iā’u ē, e parau mau te Buka a Moromona ?

’Ua fa’aro’o paha ’outou i te parau a Moroni i te mau ta’ata ato’a e tai’o i te Buka a Moromona : « ’Ia ui atu ’outou ma te ’ā’au hina’aro mau ma te mana’o pāpū, ’e ma te fa’aro’o i te Mesia, nāna ïa e fa’a’ite mai i te parau mau ia ’outou nā roto i te mana o te Vārua Maita’i » (Moroni 10:4). Teienei, e aha te aura’a nō te ’itera’a i te parau mau « nā roto i te mana o te Vārua Maita’i » ? Nāhea ’outou e ’ite ai ē, tē paraparau mai ra te Vārua Maita’i ia ’outou ?

E mea tauturu ’ia ha’amana’o ē, e paraparau te Vārua Maita’i ia tātou ma te tahi rāve’a ta’a ’ē roa i te mau rāve’a tā tātou i mātau i te fa’a’ohipa i rotopū ia tātou. ’Ua hina’aro rā tō ’outou Metua i te Ao ra ’ia tauturu ia ’outou ’ia ha’api’i ’ia hāro’aro’a i te Vārua. ’Ua hōro’a mai ’oia ia ’outou i te Buka a Moromona, i reira te mau tāvini ha’apa’o maita’i e fa’a’ite ai i te mau ’ohipa i tupu nō rātou i te reo o te Fatu.

’Ei hi’ora’a, ’ua parau Nephi i tōna nā taea’e ē, ’ua paraparau te Fatu ia rāua « ma te reo iti ha’iha’i », e ’ere rā i te reo e fa’aro’o tō rāua tari’a. Tē parau nei ho’i Nephi i tōna nā taea’e ē, « ’aore [tō rāua] e fa’aro’o » ’e ’aore « i ti’a ia [rāua ’ia putapū] i tāna parau » (1 Nephi 17:45, pāpa’ira’a fa’a’opa tei tu’uhia). ’Ua parau Enosa i te pāhonora’a i tāna mau pure mai « te reo o te Fatu i roto i [tōna] ’ā’au » (Enosa 1:10). ’E ’a feruri na i teie mau parau e fa’ahiti ra i te parau nō te reo nō te ra’i mai i te fāra’a te Fa’aora tei ti’afa’ahou i te fenua nō Bounetifula : « E ’ere ïa i te reo māniania, e ’ere ato’a ïa i te reo rahi… [terā rā] ’ua pātia mai i te vārua mau iho ā, ’e ’ua ’ana’anatae tō rātou ’ā’au » (3 Nephi 11:3).

Penei a’e ’ua tupu te reira nō ’outou, ’aore rā e mea ta’a ’ē ri’i. ’Ua rau te rāve’a a te Vārua Maita’i e paraparau i te ta’ata, ’e e nehenehe te heheura’a e tae ta’a ’ē mai ia tātou tāta’itahi. ’E tei roto ana’e te Vārua i tō tātou orara’a, e ’ite mai tātou i tōna mana i ni’a ia tātou nā roto e rave rahi rāve’a. ’Ua parau te ’āpōsetolo Paulo nō « tā te Vārua e fa’atupu »—« te hina’aro, te ’oa’oa, te hau, te fa’a’oroma’i, te marū, te maita’i, te fa’aro’o, te mamahu, te hitahita ’ore », nō te fa’ahiti noa vetahi o rātou e rave rahi (Galatia 5:22–23).

Teie te tahi atu ā mau ha’api’ira’a ’e mau hi’ora’a nō roto mai i te Buka a Moromona nō ni’a i te Vārua Maita’i. ’A tai’o ai ’outou i te reira, e ’ite paha ’outou ē, ’ua paraparau noa na te Vārua Maita’i ia ’outou hau atu i tā ’outou i ’ite, nō te fa’a’ite pāpū ia ’outou ē, e parau nā te Atua iho ā te Buka a Moromona.

Te māuruuru ’e te ’oa’oa

Tē ’īriti nei te Buka a Moromona nā roto i te peropheta e fāri’i ra i te hō’ē ’ōrama fa’ahiahia. I roto i te ’ōrama, ’ua hōro’ahia iāna te hō’ē buka ’e ’ua anihia ’oia ’ia tai’o. Tē nā ’ō ra te pāpa’a parau ē : « Tē tai’o ra ’oia ra, ’ī a’era ’oia i te Vārua o te Fatu ». Maoti teie ’ohipa, ’ua ’ārue Lehi i te Atua nō tōna « mana, ’e tō maita’i ’e tō aroha », ’ua « ’oa’oa ho’i tōna vārua, ’e ’ua fa’a’īhia tōna ’ā’au ato’a » (1 Nephi 1:12, 14–15).

’Ua tupu a’enei te reira nō ’outou ? ’Ua fa’a’ī a’ena ānei te tai’ora’a i te Buka a Moromona i tō ’outou ’ā’au i te māuruuru nō te maita’i ’e te aroha o te Atua ? ’Ua fa’atupu a’ena ānei te mau tuha’a o te Buka a Moromona i te ’oa’oa i tō ’ā’au ? Teie mau mana’o, ’o te fa’aurura’a ïa a te Vārua i te fa’a’ite-pāpū-ra’a ia ’outou ē, te mau parau tā ’oe e tai’o ra, nō ’ō mai ïa i te Atua ’e tē ha’api’i nei te reira i tāna parau mau.

Hōʼē tauiraʼa o te ʼāʼau

I muri mai i tāna a’ora’a fa’ahiahia nō ni’a i te tāra’ehara a Iesu Mesia (hi’o Mosia 2–4), ’ua hina’aro te ari’i Beniamina ’ia ’ite ē « ’ua fa’aro’o ānei [tōna mau ta’ata] i te parau tāna i parau atura ia rātou ». ’Ua pāhono mai rātou ē, tē ti’aturi mau nei rātou. Nō te aha ? « [Nō] te Vārua o te Fatu pūai hope tei fa’ahuru ’ē ia mātou, ’oia ho’i tō mātou ’ā’au, i ’ore ai mātou i hina’aro ai i te rave i te ’ino, ’ia rave rā i te maita’i ma te fa’aea ’ore » (Mosia 5:1–2).

Penei a’e ’ua ’ite ’outou i te hō’ē ’ohipa mai te reira i roto i tō ’outou ’ā’au ’a tai’o ai ’outou i te Buka a Moromona. ’Ei hi’ora’a, ’ua fa’auruhia paha ’outou ’ia riro ’ei ta’ata maita’i a’e, ’ia fāriu ’ē i te hara ’aore rā ’ia rave i te hō’ē ’ohipa maita’i nō te tahi ta’ata. ’O teie te ’ite pae vārua tā ’outou e ’imi nei ē, ’ua fa’auruhia teie buka e te Atua. Inaha ’ua ha’api’i Moromona : « ’O te parau mai ra ïa ’e te fa’aitoito noa mai ra ïa i te rave tu’utu’u ’ore i tei maita’i ; nō reira, ’o te mau mea ato’a te parau mai ’e te fa’aitoito mai ’ia rave i tei maita’i, ’e ’ia hina’aro i te Atua, ’e ’ia tāvini iāna, ’o tei fa’atupuhia ïa e te Atua ra » (Moroni 7:13 ; hi’o ato’a 2 Nephi 33:4, 10 ; Alama 19:33 ; Etera 4:11–12).

E ferurira’a tei ha’amāramaramahia

I te hina’arora’a Alama e tauturu i te mau ’āti Zorama « i te tāmata i [tāna] parau » nō te ’ite nō rātou iho e parau mau ānei tōna ’itera’a pāpū, ’ua fa’aau ’oia i te parau a te Atua i te hō’ē huero : « ’Ia fa’ati’a mai ’outou ’ia tanuhia te huero i roto i tō ’outou ’ā’au », ’ua tātara atu ’oia ē, « e tupu ïa te reira i roto i tō ’outou ’ā’au ; ’e ’ia ’ite a’era ’outou i te tupura’a, e parau ai ’outou i roto ia ’outou iho ē, e huero maita’i teie, ’oia ho’i e parau maita’i teie, nō te mea ’ua fa’arahihia tō’u vārua, ’oia ïa, ’ua ha’amāramaramahia tō’u mana’o, ’ē e mea ’oa’oa ïa iā’u nei » (Alama 32:27–28).

Tē fa’ati’a nei ’outou « ’ia tanuhia » i roto i tō ’outou ’ā’au i te mau parau o te Buka a Moromona i te taime e fa’ati’a ’outou i te reira ’ia fa’auru i tō ’outou orara’a ’e ’ia arata’i i tā ’outou mau mā’itira’a. ’E nāhea teie mau parau e « [fa’arahi i tō ’outou] vārua » ’e e « [ha’amāramarama i tō ’outou] mana’o » ? E ’ite paha ’outou ē, tē huru puai ra ’outou i te pae vārua. E ’ite paha ’outou ē, e mea here a’e ’outou i te ta’ata ’e te mātara i te ta’ata. E ’ite ato’a paha ’outou ē, tē māramarama maita’i nei ’outou i te mau mea, te mau mea pae vārua iho ā rā—mai te huru ē, tē ’ana’ana ra te hō’ē māramarama i roto i tō ’outou ferurira’a. ’E e ’ite paha ’outou ē, e « mea ’oa’oa » te ha’api’ira’a tumu e ha’api’ihia i roto i te Buka a Moromona. E ti’a i te reira mau mana’o i te tauturu ia ’outou ’ia māramarama ē, ’ua fāri’i mau ’outou i te ’ite pae vārua o te parau mau, mai tei fa’ahitihia e Alama : « ’E teienei, e ’ere ānei te reira i te parau mau ? E parau atu vau ia ’outou, ’Ē, nō te mea ’o te māramarama ïa ; ’e te māramarama ato’a ra, ’o te maita’i ïa, nō te mea ’ua ’iteahia, ’e tenāna, e ’ite pāpū ’outou ē, e mea maita’i ïa » (Alama 32:35).

’Eiaha na e uiui te mana’o

Teie te tahi ri’i mau rāve’a e paraparau mai te Vārua ia ’outou. Tē vai ra te tahi atu mau rāve’a e rave rahi. ’A tāmau noa i te hi’o i te mau rāve’a nō te fa’aro’o i te reo o te Vārua ’e e fāri’i ’outou i tāna fa’a’itera’a tāmau ’e te ha’apāpū nō te parau mau o te Buka a Moromona.

’Ua parau fafau te peresideni Russell M. Nelson ē :« ʼAita i tītauhia ia ’outou ’ia ui e aha te parau mau. ’Eiaha na e uiui te mana’o ē ’o vai tē ti’a ’ia ti’aturi hau atu. E mea nā roto i tā ’outou iho heheura’a ’outou e fāri’i ai i tō ’outou iho ’ite ē, e parau nā te Atua te Buka a Moromona, e peropheta ’o Iosepha Semita ’e e Ēkālesia teie nā te Fatu. Ta’a ’ē noa atu tā verā ma e parau mai ’e e rave, e’ita e ta’ata e nehenehe e rave ’ē i te hō’ē ’ite nō ni’a i te parau mau i fa’a’itehia i tō ’outou ’ā’au ’e i tō ’outou ferurira’a » (« Heheura’a nō te ’Ēkālesia, heheura’a nō tō tātou orara’a », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2018, 95).

Nene’i