Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
5–11 nō ’Ēperēra. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30–36 : « ’Ua parauhia atu ’oe ’ia a’o i tā’u nei ’evanelia »


« 5–11 nō ’Ēperēra. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30–36 : ‘’Ua parauhia atu ’oe ’ia a’o i tā’u nei ’evanelia’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 5–11 nō ’Ēperēra. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30–36 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
mau misiōnare i te ha’amatara’a o te ’Ēkālesia

5–11 nō ’Ēperēra

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30–36

« ’Ua parauhia atu ’oe ’ia a’o i tā’u nei ’evanelia »

I roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, e nehenehe tātou e ’ite mai i te tahi tauturu nō tō tātou iho vaira’a ta’a ’ē. E ani i te Fatu ’ia tauturu mai ia ’outou ’ia ’ite mai i te hō’ē poro’i ta’a ’ē nō ’outou i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30–36.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’A tahi noa ’āva’e tō Parley P. Pratt rirora’a ’ei melo nō te ’Ēkālesia, pi’ihia a’enei ’oia ’ia haere « i roto i te medebara » nō te poro i te ’evanelia (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 32:2). ’Ua poto atu ā te taime tō Thomas B. Marsh rirora’a ’ei melo i tōna paraura’ahia ē : « ’Ua tae i te hora nō tā ’oe ’ohipa » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 31:3). Nā reira ato’a ’o Orson Pratt, Edward Partridge ’e tē vai atu ra tei bāpetizo-noa-hia a’enei ’a tae mai ai tā rātou pi’ira’a misiōni. Penei a’e ’ua tītau-roa-hia te reira—i te tau ha’apohera’a rā’au nō te matahiti 1830, ’aita hō’ē o rātou tei hau atu i te ono ’āva’e ’ei melo nō te ’Ēkālesia. Tē vai ato’a nei rā te hō’ē ha’api’ira’a i roto i terā ravera’a nō tātou i teie mahana : Mai te mea ’ua nava’i tō ’outou ’ite nō te fāri’i i te ’evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai nā roto i te bāpetizora’a, ’ua nava’i tō ’outou ’ite nō te fa’a’ite i te reira ia vetahi ’ē. E mea pāpū, e hina’aro tātou e fa’arahi i tō tātou ’ite nō te ’evanelia, ’aita rā te Atua i taiā a’enei nō te pi’i i « tei ’ore i ha’api’ihia » ’ia poro i tāna ’evanelia (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 35:13). ’Oia mau, tē ani mai nei ’oia ia tātou pā’āto’a « ’ia ha’amama atu [i te vaha] nō te poro haere i tā’u nei ’evanelia » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30:5). ’E tē nā reira maita’i roa nei tātou ’eiaha nā roto i tō tātou iho pa’ari ’e te ’aravihi, nā roto rā « i te mana o [te] Vārua » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 35:13).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30–36

’Ua pi’ihia vau nō te poro i te ’evanelia a Iesu Mesia.

E pi’ira’a misiōnare ānei tō ’oe ’aore rā ’aita, ’ua hina’aro te Fatu ’ia fa’a’ite ’oe i tāna ’evanelia, ’e nō ’oe ato’a tāna mau parau e rave rahi i te mau misiōnare mātāmua nō teie tau tu’ura’a. ’A tuatāpapa ai ’oe i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30–36, ’a pāpa’i i tā ’oe i ’apo mai nō ni’a i te pi’ira’a ’ia poro i te ’evanelia. E nehenehe e hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau mea tā te Fatu e ani nei i tāna mau misiōnare (’ei hi’ora’a, hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30:8) ’e te tahi atu tāpura nō te mau mea tā te Fatu i fafau mai ia rātou (’ei hi’ora’a, hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30:11).

Nāhea teie mau ’īrava e fa’aitoito i te hō’ē ta’ata tā ’oe i mātau e tāvini ra ’aore rā ’o tē fa’aineine ra e tāvini i te hō’ē misiōni porora’a ’evanelia ’aore rā e misiōnare rave ’ohipa nā te ’Ēkālesia ? E aha tā ’oe i ’ite mai ’o tē fa’auru ia ’oe ’ia fa’a’ite i te ’evanelia ?

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 35:13–15 ; Russell M. Nelson ’e Wendy W. Nelson, « Ti’aturira’a o ’Īserā’ela » (purera’a ’ati ti’a i te ao nō te feiā ’āpī, 3 nō Tiunu 2018), HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org ; Silvia H. Allred, « E haere ’outou », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2008, 10–12.

Hōho’a
e mau misiōnare e ha’api’i ra i te ta’ata

E mau misiōnare tātou pā’āto’a nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 31:1–2, 5–6, 9, 13

E nehenehe te Fatu e tauturu iā’u ’e tō’u mau tā’amu feti’i.

Te mau ’utuāfare i te mau matahiti 1830 ra, ’ua tāfifi ato’a rātou i te mau fifi tā te mau ’utuāfare e fa’aruru nei i teienei. E aha te arata’ira’a ’e te mau parau fafau tā te Fatu i hōro’a ia Thomas B. Marsh nō ni’a i tōna ’utuāfare ? Nāhea tāna mau parau e tauturu ia ’outou i roto i tō ’outou tā’amu feti’i ?

Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a nō ni’a ia Thomas B. Marsh, hi’o Feiā mo’a, 1:79–80, 119–20.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 32 ; 35

’Ua mānuia ’ore ānei te misiōni i rotopū i te mau ’āti Lamana ?

I tō Oliver Cowdery, Peter Whitmer Jr., Parley P. Pratt, ’e Ziba Peterson haerera’a e poro i te mau Initia Amerika i te pae to’o’a o te rā nō Missouri, ’ua ti’aturi rātou ē, tē fa’atupu ra rātou i te mau parau tohu o te Buka a Moromona nō ni’a i te mau ’āti Lamana e fāri’i ra i te ’evanelia i te mau mahana hope’a nei (hi’o, ’ei hi’ora’a, 1 Nephi 13:34–41 ; Enosa 1:11–18). Teie rā, i te hope’a o tā rātou misiōni, noa atu ā ’ua tupu maita’i te tahi mau fārereira’a ’e te tahi mau pupu, ’aita rātou i bāpetizo hō’ē noa a’e Initia Amerika. ’Ua hau rā i te hānere ta’ata, tā ratou i bāpetizo piri atu i Kirtland (Ohio) i te mau vāhi i fa’afa’aea ai rātou nō tō rātou tere i Missouri. I roto i terā nau feiā fa’afāriu, tē vai ra te mau feiā fa’atere fa’auru mau o te ’Ēkālesia nō ananahi, mai ia Sidney Rigdon, ’e i muri iho ’ua riro mai Kirtland ’ei vāhi ha’aputuputura’a rahi nō te ’Ēkālesia. E aha tā teie ’ohipa i tupu e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a e nāhea te Fatu i te fa’atupu i tāna ’ohipa.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 33:12–18

’Ia patu ana’e au i tō’u orara’a i ni’a i te ’evanelia a te Fa’aora, e’ita vau e hi’a.

’Ua pāpa’ihia Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 33 nō Northrop Sweet ’e Ezra Thayer, piti melo fa’afāriu ’āpī. ’Ua fa’aru’e Northrop i te ’Ēkālesia ’aita i maoro roa i muri mai i te hōro’ara’ahia teie heheura’a. ’Ua tāvini ha’apa’o maita’i ’o Ezra nō te hō’ē tau, i te hope’a rā, ’ua topa ato’a atu ’oia. E taime tano paha teie nō te hi’opo’a i tō tātou ’āueue ’ore i ni’a i te « papa » (’īrava 13) o te ’evanelia. E aha te mau parau mau i roto i teie mau ’īrava e nehenehe e tauturu ia ’oe ’ia vai ha’apa’o maita’i noa i te parau a te Fa’aora ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 30:2.E aha tō tātou huru, te ’utuāfare, i te rōtahira’a i ni’a i te mau mea a te Atua ’eiaha rā « te mau mea nō te fenua nei » ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 31.’A tai’o ai ’outou i te mau parau fafau a te Fatu ia Thomas B. Marsh nō ni’a i tōna ’utuāfare, e nehenehe tā ’outou e paraparau i te mau ha’amaita’ira’a tei tae mai i ni’a i tō ’outou ’utuāfare maoti te ’ohipa misiōnare. E nehenehe ato’a e hīmene i te hō’ē hīmene e tū’ati i te reira tumu parau, mai te hīmene « E pe’e au ia ’oe » (Te mau hīmene, n°165). E aha te mau ha’amaita’ira’a tā te ’utuāfare i fāri’i nō te fa’a’itera’a i te ’evanelia ia vetahi ’ē ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 33:7–10.E aha te hōho’a tā te Fatu i fa’a’ohipa i roto i teie mau ’īrava nō te fa’ahōho’a i te porora’a ’evanelia ? E aha te tahi atu ā mau hōho’a ’aore rā mau parau parabole tā te ’utuāfare e nehenehe e feruri ? Penei a’e e nehenehe teie mau hōho’a e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia feruri i te mau rāve’a ’āpī nō te fa’a’ite i te ’evanelia. E nehenehe i muri iho i teie ’āparaura’a e arata’i atu i te hō’ē fa’anahora’a nō te fa’a’ite i te ’evanelia. E feruri e ha’uti ta’ata ora i te tahi o te reira mau ravera’a tano.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 34:10.’A mā’iti i te hō’ē pereota nō roto mai i te ’īrava 10, ’e e ani i te hō’ē melo o te ’utuāfare ’ia muhumuhu i te reira. E tāmata te tahi atu mau melo o te ’utuāfare e feruri e aha terā pereota. I muri iho e ani i te hō’ē melo o te ’utuafare ’ia parau pūai mai i terā pereota. Nāhea teie ’ohipa i te tauturu ia tātou ’ia māramarama nō te aha te Fatu i fa’aue ai ia tātou ’ia « fa’ateitei mai na i tō ’oe reo » ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « J’espère qu’on m’enverra en mission », Chants pour les enfants, 91.

Hōho’a
ītona nō te mau reo o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Mau reo nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Mau feiā fa’afāriu mātāmua

Hou ’a fa’anahohia ai te ’Ēkalesia, ’ua parau te Fatu : « ’Ua teatea te ’āua ’e ’ua ineine nō te tau ’auhune » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 4:4). ’Ua ’itehia e parau mau teie parau i te mau ’āva’e i muri mai ’a arata’ihia ai te feiā ’imi i te parau mau e te Vārua o te Atua nō te ’ite mai i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai.

E rave rahi o te reira nau feiā fa’afāriu tei riro ’ei mauiha’a nō te ha’amau i te niu nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, ’e e mea faufa’a roa tō rātou ’ā’amu fa’afāriura’a nō tātou i teie mahana. Te fa’aro’o tā rātou i fa’a’ite, ’o te fa’aro’o ato’a ïa tā tātou e tītau nō te fa’afāriu mai i te ’evanelia a Iesu Mesia.

Abigail Calkins Leonard

Tei roto Abigail Calkins Leonard i tōna toru ’ahuru ti’ahapa matahiti, ’ua tae mai tōna hina’aro ’ia fa’a’orehia tāna mau hara. E mea tai’o ri’i ’oia i te Bibilia, ’e e haere mai te mau ta’ata nō te mau ha’apa’ora’a keresetiano i tōna fare, ’ua repu rā tōna mana’o i te ta’a-’ē-ra’a i roto i terā ’ēkālesia ’e terā ’ēkālesia. ’Ua nā ’ō ’oia : « I te hō’ē po’ipo’i, ’ua rave mai au i tā’u Bibilia ’e ’ua haere atu ra i roto i te uru rā’au, i reira tō’u tūturira’a i raro. » ’Ua pure tu’utu’u ’ore ’oia i te Fatu. « Tupu a’enei te hō’ē ’ōrama i mua i tō’u mata », ’ua nā ’ō ’oia, « ’ua nā mua te mau ha’apa’ora’a tāta’itahi iā’u, hō’ē hō’ē, ’e ’ua pi’i mai te hō’ē reo iā’u, i te nā-’ō-ra’a : ‘’Ua patuhia teie nei i ni’a i te ’āpī’. ’Ei reira, i muri roa, tē ’ite ra vau i te hō’ē māramarama rahi, ’e te hō’ē reo nō ni’a mai i te nā-’ō-ra’a : ‘E fa’ati’a vau i te hō’ē pupu ta’ata, ’o tā’u e ’oa’oa, ’o tā’u e mau ’e ’o tā’u e ha’amaita’i’ ». Tau mahana noa i muri iho, ’ua fa’aro’o Abigail nō ni’a i te Buka a Moromona. Noa atu ā ’aita tāna iho buka, ’ua ’imi ’oia ’ia « ’ite i te parau mau nō ni’a i teie buka, nā roto i te hōro’a ’e te mana o te Vārua Maita’i », ’e ’ua « putapū ’oi’oi ’oia i te reira ». Ē i te noa’ara’a iāna i te Buka a Moromona nō te tai’o, ’ua « ineine ’oia nō te fāri’i i te reira ». ’Ua bāpetizohia ’oia ’e tāna tāne, ’o Lyman, i te matahiti 1831.1

Thomas B. Marsh

’Ei taure’are’a, ’ua tuatāpapa Thomas B. Marsh i te Bibilia ’e ’ua tomo ’oia i roto i te hō’ē ’ēkālesia keresetiano. ’Aita rā tōna hina’aro i māha roa, ē i te hope’a, ’ua fa’aātea mai ’oia i te mau ’ēkālesia ato’a. « E fāito tā’u nō te vārua tohu », ’ua parau ’oia, « ’e ’ua nā ’ō atu vau i te [hō’ē ti’a fa’aro’o] ē, tē tīa’i ra vau i te hō’ē ’ēkālesia ’āpī e ti’a mai, tei roto te parau mau i tōna māra’a ». ’Aita i maoro roa i muri iho i te reira, ’ua muhumuhu te vārua iāna e fa’aru’e i tōna fare nō Boston (Massachusetts), ’e ’ia tere i te pae tō’o’a o te rā. I te ma’irira’a e toru ’āva’e i te pae tō’o’a o te rā nō New York ma te ’ite ’ore e aha tāna e ’imi ra, ’ua ha’amata ’oia i te ho’i i tōna fare. I ni’a i te ho’ira’a, ’ua ui te hō’ē vahine ia Thomas ’ua fa’aro’o ānei ’oia nō ni’a i « te buka ’auro tei ’itehia mai e te hō’ē taure’are’a tōna i’oa ’o Iosepha Semita. » ’Ua mau terā mana’o i roto iāna, tere ’oi’oi atu ra Thomas i Palmyra i reira tōna fārereira ia Martin Harris i te fare nene’ira’a, nō mātara noa mai nei nā ’api 16 mātāmua o te Buka a Moromona. ’Ua fa’ati’ahia Thomas ’ia rave i te hō’ē nene’ira’a nō nā ’api e 16, ’e ’ua ’āfa’i ’oia i te reira i te fare i tāna ra vahine, ’o Elizabeth. « ’Ua au maita’i ’oia » i te buka, tē ha’amana’o ra Thomas, « ’ua ti’aturi ’oia e parau te reira nā te Atua. » I muri a’e ra, ’ua fa’anu’u Thomas ’e ’o Elizabeth i New York ’e tā rāua mau tamari’i ’e ’ua bāpetizohia rātou.2 (Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a nō ni’a ia Thomas B. Marsh, hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 31.)

Parley ’e Thankful Pratt

Mai ia Thomas Marsh, ’ua pe’e ’o Parley ’e ’o Thankful Pratt i te ’umera’a pae vārua e fa’aru’e i tā rāua fare fa’a’apu ruperupe i Ohio nō te poro i te ’evanelia mai te au i tā rāua i māramarama i te reira. Mai tā Parley i parau i tōna taea’e : « ’Ua fa’a’ārepurepu roa a’enei te vārua o teie mau mea nei i ni’a i tō’u ferurira’a, e’ita tā’u e nehenehe e fa’aea noa ».3 I te tāpaera’a rātou i te pae hiti’a o te rā nō New York, ’ua tae mai te fa’aurura’a ia Parley e fa’aea i terā vāhi i te tahi taime. ’Ua fa’aoti rātou, e haere Thankful i mua ma te tīa’i ’ore iāna. « E ’ohipa tā’u i teie pae o te fenua », ’ua parau Parley iāna, « e aha ra ’e e aha ho’i te maoro nō te rave i te reira, ’aita vau i ’ite ; e haere atu rā vau ’ia oti te reira i te ravehia ».4 I reira tō Parley fa’aro’ora’a nō ni’a i te Buka a Moromona nō te taime mātāmua. « ’Ua tae mai te tahi ’ana’anatae huru ’ē nō te buka », ’ua parau ’oia.5 ’Ua ani ’oia i te hō’ē buka ’e ’ua tai’o ’oia i terā pō. ’Ia po’ipo’i a’e, ’ua ’ite ’oia e parau mau te buka ’e ’ua ha’afaufa’a i te reira hau atu « i te mau tao’a ato’a o te ao nei ».6 Ma’a mahana noa, ’ua bāpetizohia Parley. ’Ua ho’i atu ra ’oia ia Thankful ra, tei bāpetizo-ato’a-hia. (Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a nō ni’a ia Parley P. Pratt, hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 32.)

Hōho’a
Parley P. Pratt

Hōho’a pēni nō Parley P. Pratt nā Jeffrey Hein

Sidney ’e Phebe Rigdon

I ni’a i tōna tere misiōni mai New York i Missouri, ’ua tāpe’a Parley Pratt ’e tōna mau hoa ’ohipa i Mentor (Ohio), i te fare nō Sidney ’e Phebe Rigdon—e mau hoa tahito tā Parley i mātau i Ohio. E ti’a fa’aro’o keresetiano ’o Sidney, ’e ’ua riro na Parley ’ei melo nō tāna ’āmuira’a ’e ’ua hi’o ’oia iāna ’ei a’o pae vārua nōna. ’Ua paraparau ’ana’anatae roa Parley i tōna mau hoa nō ni’a i te Buka a Moromona ’e te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia. I ’imi ato’a ho’i Sidney i te hō’ē fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’Ēkālesia mau tāna i tai’o i roto i te Faufa’a ’Āpī, ’ua fē’a’a ri’i rā ’oia nō ni’a i te Buka a Moromona i te ha’amatara’a. « E tai’o rā vau i tā ’oe buka », tāna ïa i parau i tōna hoa ia Parley, « ’e e ’imi au i te ha’apāpūra’a ē, e heheura’a ānei te reira nō ’ō mai i te Atua ra, ’aore rā ’aita ».7 Piti hepetoma i te tuatāpapara’a ’e te purera’a i muri mai, ’ua ti’aturi to’opiti Sidney ’e Phebe ē e parau mau te buka. ’Ua ’ite ato’a rā Sidney ē, ’ia tomo ’oia i roto i te ’Ēkālesia, e tusia rahi ïa te reira nō tōna ’utuāfare. E mea pāpū roa e ’ere ’oia i tāna ’ohipa ’ei ti’a fa’aro’o, nā reira ato’a tōna ti’ara’a tōtiare i rotopū i te huira’atira. I te paraparaura’a rāua Phebe nō ni’a i te reira, ’ua parau atu Phebe : « ’Ua tai’o vau i te pau, ’e… ’o tō’u hina’aro ’ia rave i te hina’aro o te Atua, ora noa atu ’e pohe noa atu vau ».8

Hōho’a
e mau ta’ata i roto i te hiona

’A haere i te medebara ra, nā Robert T. Barrett

Nene’i