Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
19–25 nō ’Ēperēra. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 41-44 : « Te ture nō te fa’aterera’a i tā’u nei ’Ēkālesia »


« 19–25 nō ’Ēperēra. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 41-44 : ‘Te ture nō te fa’aterera’a i tā’u nei ’Ēkālesia’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 19–25 nō ’Ēperēra. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 41–44 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Iesu Mesia

19–25 nō ’Ēperēra

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 41–44

« Te ture nō te fa’aterera’a i tā’u nei ’Ēkālesia »

’Ua parau fafau te Fatu ē : « Mai te mea e ani mai ’outou, e fāri’i mai ho’i ’outou i te heheura’a nā ni’a i te heheura’a, te ’ite ho’i nā ni’a i te ’ite » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:61). E aha te mau uira’a e nehenehe e ui nō te fāri’i i te heheura’a tei tītauhia ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Te tupura’a vitiviti o te ’Ēkālesia i te matahiti 1830 ’e 1831—ta’a ’ē atu i te rahira’a o te feiā fa’afāriu tei haere mai i Kirtland (Ohio)—’ua riro ’ei ’ohipa ana’anatae ’e ’ei fa’aitoitora’a i te feiā mo’a. ’Ua hiti ato’a mai rā te tahi mau fifi. Nāhea e fa’atāhō’ē i te hō’ē pupu feiā fa’aro’o tē rahi noa ra, i te mea iho ā rā, tē ’āfa’i mai nei rātou i tā rātou ha’api’ira’a tumu ’e te mau peu nō roto mai i tō rātou fa’aro’o tahito ? ’Ei hi’ora’a, i te tāpaera’a Iosepha Semita i Kirtland i te ’ōmuara’a nō Fepuare 1831, ’ua ’ite ’oia i te mau melo ’āpī tē ’ōpere ra i tā rātou mau faufa’a ’āmui nō te tāmata i te pe’e i te orara’a o te mau keresetiano nō te Faufa’a ’Āpī (hi’o Te mau ’Ohipa 4:32–37). ’Ua hōro’a te Fatu i te mau fa’a’āfarora’a ’e te mau ha’apāpūra’a faufa’a rahi nō ni’a i te reira mau tumu parau, te rahira’a, e mea nā roto i te hō’ē heheura’a tei pāpa’ihia i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42, ’o tāna i parau ’o te « ture nō te fa’aterera’a i tā’u nei ’ēkālesia » (’īrava 59). I roto i teie heheura’a, e ’apo mai tātou i te mau parau mau niu nō te ha’amaura’a i te ’Ēkālesia a te Fatu i te mau mahana hope’a nei, mai te parau fafau rahi tei ha’apāpū ē, e rahi noa ā te mea e ’apo mai : « Mai te mea e ani mai ’outou, e fāri’i mai ho’i ’outou i te heheura’a nā ni’a i te heheura’a, te ’ite ho’i nā ni’a i te ’ite » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:61).

Hi’o ato’a Feiā mo’a, 1:114–19.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 41

« ’O ’oia ’o tē fāri’i i tā’u nei ture ma te ha’apa’o ho’i i te reira, ’o ’oia ïa tā’u nei pipi. »

I te ’ōmuara’a o te matahiti 1831, tē ha’amata ra te feiā mo’a i te ha’aputuputu i Ohio, ma te hia’ai rahi e fāri’i i te ture tā te Atua i parau e heheu mai ’oia i reira (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 38:32). Nā mua rā, ’ua ha’api’i atu te Fatu nāhea tāna mau pipi e fa’aineine nō te fāri’i i tāna ture. E aha te mau parau tumu tā ’oe e ’ite nei i roto i te mau ’īrava 1–5 ’o tei tauturu i te feiā mo’a ’ia fāri’i i te ture a te Atua ? Nāhea teie mau parau tumu e nehenehe ai e tauturu ia ’oe ’ia fāri’i i te mau arata’ira’a nō ’ō mai iāna ra ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42

Tē fa’atere nei te mau ture a te Atua i tāna ’Ēkālesia ’e e nehenehe te reira e fa’atere i tō tātou nei orara’a.

’Ua hi’o te feiā mo’a i te heheura’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:1–72 mai te hō’ē heheura’a faufa’a roa a’e tei fāri’ihia e te peropheta. ’O te mau heheura’a mātāmua tei pūharahia, ’ua ’itehia te reira i roto e piti ve’a pāpa’i nō Ohio, ’e ’ua mātau te ta’ata i te parau ’ōhie i te reira « te ture ». E rave rahi mau parau tumu i roto i teie tufa’a tei heheuhia e te Fatu nā mua atu. Noa atu ā ’aita i roto i teie tufa’a te mau fa’auera’a ato’a tā te Fatu i hina’aro i tōna feiā mo’a ’ia ha’apa’o, e mea ho’ona ’ia feruri hōhonu nō te aha e mea faufa’a teie mau parau tumu ’ia parau-fa’ahou-hia i teie ’Ēkālesia tei fa’aho’i-’āpī-hia mai.

E tauturu paha ’ia tai’o i te tufa’a 42 ma te tāpūpū i te reira mai teie i muri nei ’e ma te hi’o i te mau parau tumu i ha’api’ihia i roto i teie mau tuha’a tāta’itahi. ’A rave ai ’oe i te reira, ’a feruri nāhea teie ture nō te arata’i i te ’Ēkālesia e nehenehe ato’a e tauturu i te arata’i i tō ’oe iho orara’a.

Mau ’īrava 4–9, 11–17, 56–58 

Mau ’īrava 18–29 

Mau ’īrava 30–31 

Mau ’īrava 40–42 

Mau ’īrava 43–52 

Hi’o ato’a 3 Nephi 15:9.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:30–42

E aha tā te feiā mo’a i rave nō te « ha’amo’a i te tahi tufa’a nō roto mai i tā [rātou] mau tao’a » nō te tauturu i te feiā veve ?

Te hō’ē tuha’a faufa’a rahi o te ture i heheuhia i roto i te tufa’a 42, ’o te ture ïa i mātauhia i te parau te ture nō te ha’amo’ara’a ’e te ti’a’aura’a. ’Ua ha’api’i teie ture i te feiā mo’a nāhea e nehenehe ai ia rātou « ’ia ’āmui… i tā rātou tao’a », mai te feiā i ’āpe’e i te Mesia i te tau tahito ra (Te mau ’Ohipa 2:44 ; 4 Nephi 1:3), ’e « ’aore e ta’ata veve i rotopū ia rātou » (Mose 7:18). ’Ua ha’amo’a te feiā mo’a i tā rātou tao’a ma te hōro’a te reira i te Fatu, nā roto i te ’episekōpo (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:30–31). E fa’aho’i te ’episekōpo ia rātou i tei tītauhia nō rātou (hi’o ’īrava 32)—te rahira’a taime, ’o tā rātou i ha’amo’a ’e tē vai atu ra. ’Ua hōro’a te mau melo i tā rātou tao’a hau nō te tauturu i te feiā veve (hi’o mau ’īrava 33–34). ’Ua riro te reira ture ’ei ha’amaita’ira’a rahi nō te feiā mo’a, nō rātou iho ā rā tei fa’aru’e i te tā’āto’ara’a o tā rātou tao’a nō te haere mai i Ohio. E rave rahi feiā mo’a tei hōro’a hua atu.

Noa atu ā e mea ta’a ’ē te ravera’a i teie mahana, tē ora noa nei rā te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei i te ture nō te ha’amo’ara’a. ’A tai’o ai ’oe i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:30–42, ’a feruri nāhea ’oe e nehenehe ai e ha’amo’a i tā te Atua i hōro’a ia ’oe nō te patu i tōna bāsileia ’e nō te ha’amaita’i i te feiā nava’i ’ore.

Hi’o ato’a Linda K. Burton, « E ta’ata ’ē au », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2016, 13–15.

Hōho’a
te Mesia ’e te ha’apa’o ture tao’a rahi

Te Mesia ’e te ha’apa’o ture tao’a rahi, nā Heinrich Hofmann

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:61, 65–68 ; 43:1–16

E hōro’a te Atua i te heheura’a nō te arata’i i tāna ’Ēkālesia.

’Ahani tē paraparau ra ’oe i te hō’ē melo ’āpī o te ’Ēkālesia tei ’ana’anatae roa i te ’itera’a ē, tē arata’ihia nei te ’Ēkālesia nā roto i te heheura’a. Nāhea ’oe i te fa’a’ohipa i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 43:1–16 nō te fa’ata’a iāna i te fa’anahora’a a te Fatu nō te arata’i i tāna ’Ēkālesia nā roto i tāna peropheta ? Nāhea ’oe i te fa’a’ohipa i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:61, 65–68 nō te ha’api’i i te ta’ata nō ni’a i te fāri’ira’a i tāna iho heheura’a ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 41:1–5.E aha te tahi mau hi’ora’a ture tīvira, ’e nāhea teie mau ture e riro ’ei maita’i nō tātou ? Nāhea te mau ture ’aore rā te mau fa’auera’a a te Metua i te Ao ra i te ha’amaita’i ia tātou ? E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e pāpa’i hōho’a ia rātou iho e ha’apa’o ra i te mau ture.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:45, 88.E aha te mau mea e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia « ora noa… i pīha’i iho te tahi ’e i te tahi nā roto i te here » ? (hi’o ato’a Mosia 4:14–15). E nehenehe e pāpa’i ’aore rā e parau i te tahi mau mea maita’i nō ni’a i te tahi ’e te tahi ’aore rā e nehenehe e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te here i roto i te ’utuāfare, mai te hīmene ra « Nō te aroha » (Te mau hīmene, n°179).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:61.E nehenehe e tai’o i teie ’īrava ’a hāmani ’āmui ai i te hō’ē puzzle. E fa’a’ohipa i te puzzle nō te ha’api’i atu nāhea te Atua i te heheu mai i tāna mau parau ’aro—« te heheura’a nā ni’a i te heheura’a, te ’ite ho’i nā ni’a i te ’ite. » E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite nāhea te Atua i te heheura’a mai i te parau mau ia rātou, ma’a vāhi iti ’e ma’a vāhi iti.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 43:25.Penei a’e e tao’a tā tō ’outou ’utuāfare e nehenehe e fa’a’ohipa nō te hāmani i te haruru o te pātiri ’ei ’ōmuara’a i te ’āparaura’a nō ni’a i te ’īrava 25. E mea nāhea te reo o te Fatu e riro ai mai « te reo o te mau vero » ? E mā’imi ’āmui i roto i te ’īrava i te mau rāve’a e pi’i te Fatu ia tātou ’ia tātarahapa. Nāhea tātou e nehenehe e pāhono maita’i atu ā i te reo o te Fatu ?

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Je suivrai l’Evangile », Chants pour les enfants, 72 ; hi’o « Mau mana’o nō te ha’amaita’i i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ».

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Aupuru i te hō’ē vāhi au nō te here. Te huru o te mau melo o te ’utuāfare i ni’a i te tahi ’e te tahi, tō rātou mana’o nō ni’a i te tahi ’e te tahi, e nehenehe te reira e tauturu roa ’ino i te vārua i tō ’outou fare. ’A tauturu i te mau melo ato’a o te ’utuāfare ’ia rave i tā rātou tuha’a nō te ha’amau i te hō’ē fare nō te here ’e nō te fa’atura, ’ia vai te mana’o au nō te fa’a’ite i tei tupu nō rātou, nō te ui i te mau uira’a ’e nō te fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 15.)

Hōho’a
tē poro ra Iosepha Semita

Te porora’a Iosepha Semita i Nauvoo, nā Sam Lawlor

Nene’i