Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
13–19 nō Tetepa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 102–105 : « I muri a’e i te mau ’ati e rave rahi… e tae mai ai te ha’amaita’ira’a »


« 13–19 nō Tetepa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 102-105 : ‘I muri a’e i te mau ’ati e rave rahi… e tae mai ai te ha’amaita’ira’a’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 13–19 nō Tetepa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 102–105 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
te mau tāne ’e te mau pere’o’o huti

C. C. A. Christensen (1831–1912), Zion’s Camp, c. 1878, tempera on muslin, 78 × 114 inches. Brigham Young University Museum of Art, gift of the grandchildren of C. C. A. Christensen, 1970

13–19 nō Tetepa

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 102–105

« I muri a’e i te mau ’ati e rave rahi… e tae mai ai te ha’amaita’ira’a »

E aha te mau parau tumu nō roto mai i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 102–5 tā ’outou i tāpe’a mai ? ’A feruri e pāpa’i i te mau mana’o e tae mai i te ferurira’a ’e i te ’ā’au nō ni’a i teie mau parau tumu.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Ua ’oto rahi te feiā mo’a i Kirtland i tō rātou fa’aro’ora’a ē, tē tīahihia ra tō rātou mau taea’e ’e tō rātou mau tuahine i rāpae i tō rātou fare i Jackson County, i Missouri. E fa’aitoitora’a rahi ïa tei noa’a mai i te paraura’a te Fatu ē e « tae mai te fa’aorara’a ia Ziona nā roto i te mana » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 103:15). Ma teie parau fafau i roto i te ’ā’au, ’ua hau i te 200 tāne tei tāpa’o i tō rātou i’oa, ’e tae noa atu fātata e 25 vahine ’e te tamari’i, i roto i tā rātou i pi’i te Pūhapa o ’Īserā’ela, tei parauhia i muri iho te Pūhapa o Ziona. Te misiōni, ’oia ho’i e haere ti’a atu i Missouri e fa’aora ia Ziona.

Nō te mau melo o te pūhapa, ’ua riro te fa’aorara’a ia Ziona ’ei fa’aho’ira’a i te feiā mo’a i ni’a i tō rātou fenua. Hou a’e rā te pūhapa e tāpae ai i Jackson County, ’ua parau te Fatu ia Iosepha Semita ’ia fa’aea ’e ’ia ha’apararī i te Pūhapa o Ziona. ’Ua hepohepo te tahi mau melo o te pūhapa ’e ’ua riri ho’i i teie arata’ira’a ’āpī ; nō rātou, ’ua manuia ’ore ïa teie tere ’e ’aita te mau parau a te Fatu i fa’atupuhia. Vetahi rā, ’o tei hi’o ’ē i te reira. Noa atu ā pa’i ’aita te feiā mo’a i fa’aho’ihia i Jackson County, ’ua tupu rā te tahi fāito « fa’aorara’a » nō Ziona, ’e ’ua nā-reira-hia « nā roto i te mana ». ’Ua fa’a’ite pāpū te mau melo ha’apa’o maita’i o te Pūhapa o Ziona, e rave rahi ho’i o rātou tei riro mai ’ei feiā fa’atere nō te ’Ēkālesia ē, ’ua fa’ahōhonu teie ’ohipa i tupu i tō rātou fa’aro’o i te mana o te Atua, i te pi’ira’a hanahana ’o Iosepha Semita, ’e i te parau nō Ziona—e ’ere ’o Ziona ’ei vāhi noa, ’o Ziona rā te mau ta’ata o te Atua. ’Aita rātou i uiui haere i te faufa’a rahi o teie ’ohipa, ’ua ’apo mai rā rātou ē, te ’ohipa mau e rave maori rā, ’o te pe’era’a ïa i te Fa’aora, noa atu ā ’aita tātou i ta’a i te mau mea ato’a. Mai te reira ïa Ziona i te fa’aorara’ahia i te hope’a.

Hōho’a
e ’ānāvai na’ina’i

’Ua hāhaere noa te Pūhapa o Ziona nā te hiti o te ’ānāvai Little Fishing River, tei fa’ahōho’ahia i’ō nei.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 102:12–23

E aha te fā o te mau arata’ira’a i roto i teie mau ’īrava ?

Tei roto i te tufa’a 102 te mau parau fa’ata’a nō te rurura’a i Kirtland, Ohio, i reira te ’āpo’ora’a teitei mātāmua o te ’Ēkālesia i te fa’anahora’ahia. Tē fa’ata’a nei te mau ’īrava 12–23 i te terera’a ’ohipa nō te ’āpo’ora’a teitei ’ia rave ana’e rātou i te mau ’āpo’ora’a fa’atītī’aifarora’a nō te feiā tei rave i te ’ōfatira’a ture teimaha.

’Ua ha’api’i te peresideni M. Russell Ballard : « I te tahi taime e ui mai te mau melo nō te aha te ’Ēkālesia e fa’atupu ai i te mau ’āpo’ora’a fa’atītī’aifarora’a. E toru tumu : nō te fa’aora i te vārua o te ta’ata ’ōfati ture, nō te pāruru i te ta’ata hara ’ore ’e nō te fa’aherehere i te vi’ivi’i ’ore, te parauti’a ’e te ro’o maita’i o te ’Ēkālesia » (« A Chance to Start Over: Church Disciplinary Councils and the Restoration of Blessings », Ensign, Tetepa 1990, 15).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 103:1–12, 36 ; 105:1–19

E nehenehe Ziona e patuhia i ni’a noa ïa i te mau parau tumu nō te parauti’a.

Nō te aha te feiā mo’a i ’ere ai i tō rātou fenua i parauhia i Missouri ? ’E nō te aha ’aita te Fatu i fa’ati’a i te Pūhapa o Ziona ’ia fa’aho’ihia rātou i tō rātou fenua ? Pāpū ē, ’o te mau ’ohipa ’ī’ino rahi a te feiā hāmani ’ino nō Missouri te hō’ē tumu, nā reira ato’a te tāvana nō Missouri tei fafau ē, e turu ’oia i te feiā mo’a, ’aita rā hō’ē a’e. ’Ua parau rā te Fatu ē « ’āhiri ’aore te mau ’ōfatira’a ture a ta’u mau ta’ata… ’ua fa’aorahia ïa » Ziona (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 105:2). ’A tai’o ai ’oe i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 103:1–12, 36 ; 105:1–19, e ’ite mai ’oe i te tahi mau mea tei fa’ataupupū i te ha’amaura’a o Ziona i Missouri ’e vetahi mau mea tei tauturu i te reira. E aha tā ’oe i ha’api’i mai ’o tē nehenehe e ha’amau ia Ziona i roto i tō ’oe ’ā’au ’e tō ’oe fare ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 103:12–13 ; 105:1–6, 13–19

E tae mai te mau ha’amaita’ira’a i muri iho i te mau ’ati ’e te mau tāmatara’a o te fa’aro’o.

E rave rahi hi’ora’a ē, ’ua riro te ’āmuira’a atu i roto i te Pūhapa o Ziona ’ei tāmatara’a nō te fa’aro’o. E tere roa, e tere ve’ave’a, ’aita te mā’a ’e te pape i nava’i i te tahi taime. ’E i muri iho i teie mau fifi ato’a, ’aita te feiā mo’a i fāna’o i te ho’i atu i tō rātou fenua. E feruri nā nāhea te mau parau tumu i fa’ahitihia i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 103:12–13 ’e te 105:1–6, 13–19 i te tauturu i te mau melo o te Pūhapa o Ziona tei uiui i te mana’o ē, nō ’ō mau mai ānei i te Atua te fa’auera’a mātāmua e fa’atupu i te pūhapa. Nāhea teie mau parau tumu i te tauturu ia ’oe i roto i tā ’oe iho mau tāmatara’a nō te fa’aro’o ?

E nehenehe ato’a e tai’o i te fa’ati’ara’a a te mau melo o te Pūhapa o Ziona i roto i « Te mau reo nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai » i te hope’a o teie arata’i ha’api’ira’a. E aha tā ’oe e tāpe’a mai nō ni’a i tō rātou huru ? E aha te ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai mai roto mai i tō rātou hi’ora’a ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 104:11–18, 78–83

E « ti’a’au [vau] i ni’a i te mau ha’amaita’ira’a tāhuti nei ».

Ta’a ’ē noa atu i te mau tāmatara’a i Missouri, i te matahiti 1834, ’ua fa’aruru ato’a te ’Ēkālesia i te mau fifi pae moni, mai te mau tārahu rahi ’e te mau ha’amāu’ara’a. I roto i te tufa’a 104 tē hōro’a nei te Fatu i te parau a’o nō ni’a i te huru orara’a te ’Ēkālesia i te pae nō te moni. Nāhea ’oe i te fa’a’ohipoa i te mau parau tumu i roto i te mau ’īrava 11–18 ’e te 78–83 nō tā ’oe iho mau fa’aotira’a i te pae nō te moni ?

Nō te ’apo rahi mai atu ā nō ni’a i tā te Fatu « iho rāve’a » (’īrava 16) nō te fa’afāna’o i tōna feiā mo’a, e nehenehe e tuatāpapa i te a’ora’a a te peresideni Dieter F. Uchtdorf « Te ravera’a nā roto i te rāve’a a te Fatu » (Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2011, 53–56).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 103:12, 36 ; 105:9–13.’Ua ani-a’ena-hia ānei i tō ’outou ’utuāfare (’aore rā i te hō’ē o tō ’outou tupuna) ’ia rave i te hō’ē mea tei ’ore i tupu mai tei tīa’ihia ? E aha te ha’api’ira’a tā ’outou e nehenehe e ’apo mai i roto i te mau mana’o o te mau melo nō te Pūhapa o Ziona i te ’orera’a tō rātou tere i tupu mai tei tīa’ihia ? (hi’o « Te mau reo nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai » i te pae hope’a o teie arata’i ha’api’ira’a).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 104:13–18.E aha tā te Fatu i hōro’a ia tātou ? E aha tāna e tīa’i ra ia tātou ’ia rave ma teie mau mea ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 104:23–46.E nehenehe te ’utuāfare e ’imi i roto i teie mau ’īrava nō te hi’o mai i te rahira’a taime ’ua parau atu te Fatu « e fa’arahi au i te mau ha’amaita’ira’a » (’īrava 23) nō tei ha’apa’o maita’i. Penei a’e e taime tano terā nō te « tai’o mai na i tō mau maita’i », (« Tai’o mai na i tō mau maita’i », Te mau hīmene, no.°147) ’e nō te ’āparau nāhea te ravera’a i te reira i te tauturu ia tātou i te mau taime fifi rahi. E au paha i te mau tamari’i ri’i ’ia pāpa’i i te hōho’a nō te mau ha’amaita’ira’a tā rātou e māuruuru nei.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 105:38–41.Nāhea tātou i te « tu’u atu i te mau parau fa’ahau » (’īrava 40) ’ia hāmani ’ino mai te ta’ata ia tātou ’aore rā ’ia rave i te ’ohipa au ’ore i ni’a ia tātou ? Nāhea tātou nō te riro ’ei « reva… nō te parau hau » (’īrava 39) i roto i tō tātou fare ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : «  Tai’o mai nā i tō mau Maita’i  », Te mau hīmene, no.°147.

Hōho’a
ītona nō te mau reo nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Mau reo nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Te Puhapa o Ziona

Nō te mea ’aita te Pūhapa o Ziona i fa’aho’i i te feiā mo’a i ni’a i tō rātou mau fenua i Jackson County, e rave rahi ta’ata tei mana’o ē, ’ua māu’a noa tā rātou tauto’ora’a. Terā rā, e rave rahi tei haere i te Pūhapa o Ziona tei feruri i te ’ohipa i tupu ’e tei ’ite nāhea te Fatu i te fa’atupu i te hō’ē fā teitei a’e i roto i tō rātou orara’a ’e tōna bāsileia. Teie te tahi o tō rātou mau ’itera’a pāpū.

Iosepha Semita

Hōho’a
Iosepha Semita

Hau i te 40 matahiti i muri mai i te Pūhapa o Ziona, ’ua fa’ati’a mai ’o Joseph Young, tei riro ’ei melo nō te pūhapa ē, ’ua nā ’ō Iosepha Semita ē :

« E te mau taea’e, tē vai nei vetahi o ’outou tei riri iā’u nō te ’orera’a tātou i ’aro atu i Missouri ; tē parau nei au ia ’outou ē, ’aita te Atua i hina’aro ’ia ’aro tātou. E’ita tāna e nehenehe e fa’anaho i tōna bāsileia, e ’ahuru ma piti tāne nō te ’īriti i te ’ūputa o te ’evanelia i te mau fenua o te ao nei, ’e e hitu ’ahuru mau tāne i raro a’e i tā rātou fa’aterera’a nō te pe’e ia rātou, maori rā e rave mai ’oia ia rātou mai roto mai i te hō’ē pupu tāne tei pūpū i tō rātou ora, ’e ’o tei rave i te tusia rahi mai ia Aberahama ra te huru.

« I teienei rā, tē vai nei tā te Fatu nā ’Ahuru Mā Piti ’e nā Hitu ’Ahuru, ’e e mau pupu Hitu ’Ahuru fa’ahou ā e pi’ihia, ’o tē rave i terā fa’atusiara’a, ’e ’o rātou ’o tei ’ore i rave i tā rātou fa’atusiara’a ’e tā rātou pūpūra’a i teienei, e nā reira ïa rātou i muri iho ».1

Brigham Young

Hōho’a
Brigham Young

« I tō mātou tāpaera’a i Missouri, ’ua paraparau te Fatu i tāna tāvini ia Iosepha ma te parau ē : ‘’Ua fāri’i au i tā ’outou pūpūra’a’, ’e ’ua fāna’o atu ra mātou i te ho’i-fa’ahou-ra’a mai. I tō’u ho’ira’a mai, e rave rahi o tō’u mau hoa tei ui mai iā’u ē, e aha pa’i te faufa’a e pi’i i te ta’ata ’ia vaiiho i tā rātou ’ohipa nō te haere ti’a atu i Missouri ’e e ho’i mai ai, ’aita hō’ē a’e ’ohipa i ravehia. ‘’O vai pa’i tei ’āpī i terā tere ?’, tā rātou i ui mai. ‘Mai te mea pa’i nā te Fatu i fa’aue ’ia rave i te reira, e aha ïa tāna fā nō te ravera’a i te reira ?’ ’Ua nā ’ō atu vau i teie mau taea’e ē, ’ua ’āpī maita’i au i reira—e ’āpī iti rahi—’oia ho’i, ’ua ’ī ’e ’ua mani’i roa ho’i tō’u nei tino i te ’ite tei noa’a mai iā’u nō te rāterera’a ’e te peropheta ».2

Wilford Woodruff

Hōho’a
Wilford Woodruff

« Tei roto vau i te Pūhapa o Ziona ’e te peropheta a te Atua. ’Ua ’ite au i te mau aura’a o te Atua ’e ’ōna. ’Ua ’ite au i te mana o te Atua i ni’a iāna. ’Ua ’ite au ē, e peropheta ’oia. Te mea tei fa’a’itehia atu iāna ’e te mana o te Atua nō ni’a i taua misiōni ra, e mea faufa’a rahi ïa nō’u ’e nō te mau ta’ata ato’a tei fāri’i i tāna mau arata’ira’a ».3

« I te taime ’a pi’ihia ai te mau melo nō te Pūhapa o Ziona, e rave rahi o mātou tei ’ore i ’ite noa a’e i te hōho’a mata o te tahi ; e feiā ’e’ē mātou te tahi i te tahi ’e e rave rahi tei ’ore i ’ite a’ena i te peropheta. ’Ua ha’apurarahia mātou nā te fenua tā’āto’a, mai te tō papa’ā i tīti’ahia i roto i te hō’ē tīti’a, [nā roto i te mau fenua]. E feiā ’āpī tamāroa mātou, ’e ’ua pi’ihia mātou i taua taime ra nō te haere atu e fa’aora ia Ziona, ’e te mea e ti’a ia mātou ’ia rave ’ua ti’a ïa ia mātou ’ia rave ma te fa’aro’o. ’Ua putuputu ’āmui mātou nā roto mai i te mau tuha’a fenua ato’a i Kirtland ’e ’ua haere atu mātou e fa’aora ia Ziona, ’ei fa’atupura’a i te fa’auera’a a te Atua ia mātou. ’Ua fāri’i te Atua i tā mātou mau ’ohipa mai tāna i fāri’i i te mau ’ohipa a Aberahama. E rave rahi te ’ohipa tā mātou i rave, noa atu ē ’ua ani mai te mau ta’ata tāiva ’e te mau ta’ata ti’aturi ’ore e rave rahi mau taime ‘e aha tā ’outou i rave ?’ ’Ua noa’a ia mātou te ’ite ’o tē ’ore roa e noa’a ia mātou nā roto i te tahi ’ē atu rāve’a. ’Ua fāri’i mātou i te ha’amata’ira’a i te hi’ora’a i te mata o te peropheta, ’e ’ua fāri’i mātou i te ha’amaita’ira’a nō te terera’a nā muri iāna e 1 600 kilometera i te ātea, ’e te ’itera’a i te mau ravera’a a te vārua o te Atua i ni’a iāna, ’e te mau heheura’a a Iesu Mesia iāna ’e te tupura’a o taua mau heheura’a ra. ’E ’ua ha’aputuputu ’oia te tahi piti hānere peresibutero ’ati a’e i te fenua i terā mau mahana mātāmua ’e ’ua tono ātea ia mātou i roto i te ao nō te poro i te ’evanelia a Iesu Mesia. ’Āhani ’aita vau i haere atu i te Pūhapa o Ziona, ’aita vau i’ō nei i teie mahana [i Roto Miti nō te tāvini i roto i te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti]… Nō te haerera’a mātou i’ō, ’ua tu’uhia mātou i roto i te ’ō vine nō te poro i te ’evanelia, ’e ’ua fāri’i te Fatu i tā mātou nei ’ohipa. ’E i roto i tā mātou mau ’ohipa ato’a ’e te hāmani-’ino-ra’a, ’e te ha’amata’ura’ahia tō mātou nei ora, tītauhia ia mātou ’ia ’ohipa nā roto i te fa’aro’o ».

« Te ’ite i noa’a ia mātou ’a tere ai nā roto i te Pūhapa o Ziona, ’ua hau atu ïa i tō te ’auro ».

Mau fa’ata’ara’a

  1. I roto Joseph Young Sr., History of the Organization of the Seventies (1878), 14.

  2. « Discourse », Deseret News, 3 nō Tītema 1862, 177.

  3. I roto Conference Report, 29–30 nō ’Ēperēra 1898 ; hi’o ato’a Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Wilford Woodruff (2004), 152.

Hōho’a
Te Pūhapa o Ziona i te pae ’ānāvai

Te pūhapa o Ziona i Fishing River, nā Judith A. Mehr

Nene’i