Mai, pe’e mai
7–13 nō tēnuare. Mataio 1; Luka 1 : ‘’Ia nā-reira-hia mai au mai tā ’oe i parau na’


« 7–13 nō tēnuare. « Mataio 1; Luka 1 : ‘’Ia nā-reira-hia mai au mai tā ’oe i parau na’ » Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 7–13 nō tēnuare. Mataio 1; Luka 1 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
Maria ’e Mareta

7–13 nō tēnuare

Mataio 1; Luka 1

« ’Ia nā-reira-hia mai au mai tā ’oe i parau na »

’A tai’o ’e ’a feruri ai ’outou nō ni’a i te Mataio 1 ’e te Luka 1, ’a tāpa’opa’o i te mau mana’o pae vārua e tae mai. E aha te mau parau mau tumu ’ua ’ite mai ’outou ? E aha te mau poro’i faufa’a rahi nō ’outou ’e nō tō ’outou ’utuāfare ? E riro te mau mana’o tuatāpapara’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a i te tauturu ia ’outou ’ia ’apo mai i te tahi atu ā mea.

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

Nā ni’a i te hi’ora’a ta’ata tino nei, e’ita e haere. E’ita te hō’ē paretenia e nehenehe e hapū. E’ita ato’a te hō’ē vahine u’i tei ruhiruhia roa nō te fānau i te tamari’i e nehenehe e hapū. E fa’anahora’a rā tā te Atua nō te fānaura’a o tāna Tamaiti ’e nō Ioane Bāpetizo, nō reira ’ua riro mai ’o Maria rāua Elisabeta ’ei metua vahine, i te hitimahuta rahi. E nehenehe te ha’amana’ora’a i te semeio i tupu nō rāua e tauturu mai i te taime ato’a i mua tātou i te hō’ē mea e’ita e haere. E nehenehe ānei tā tātou e upo’oti’a i ni’a i tō tātou mau paruparu ? E nehenehe ānei e ha’aputapū i te ’ā’au o te hō’ē melo ’utuāfare ’aita re’a e tāu’a rahi nei ? ’Ōhie te parau a Gaberiela e tano nō tātou i te fa’aha’amana’ora’a ’oia ia Maria ē : « ’Aore roa ho’i e mea e ’ore e ti’a i te Atua » (Luka 1:37). ’E ’ua tano ato’a te pāhonora’a a Maria nō tātou i te heheura’a mai te Atua i tōna hina’aro : « ’Ia nā-reira-hia mai au mai tā ’oe i parau na » (Luka 1:38).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Te mau ’Evanelia a Mataio ’e a Luka

’O vai Mataio ’e Luka ?

E telona ’āti Iuda Mataio, ’aore rā e ta’ata putu tute, tā Iesu i pi’i ’ei ’āpōsetolo nōna (hi’o Mataio 10:3). ’Ua pāpa’i rahi Mataio i tāna ’Evanelia nō tōna mau taea’e ’āti Iuda; nō reira, ’ua mā’iti ’oia e tūra’i rahi i te mau parau tohu o te Faufa’a Tahito nō ni’a i te Mesia tei fa’atupuhia nā roto i te orara’a ’e te tāvinira’a a Iesu.

E taote Luka nō roto mai i te ’ētene (e ta’ata e ’ere i te ’āti Iuda) tei tere nā muri i te ’āpōsetolo Paulo. ’Ua pāpa’i ’oia i tāna ’Evanelia i muri mai i te pohera’a te Fa’aora ’e nā mua roa nō te feiā e ’ere i te ’āti Iuda. ’Ua fa’a’ite pāpū ’oia nō Iesu Mesia ’ei Fa’aora nō te ’ētene ’e nō te ’āti Iuda. ’Ua pāpa’i ’oia i te fa’ati’ara’a a te feiā i ’ite i te mau ’ohipa i tupu i roto i te orara’a o te Fa’aora, ’e ’ua tu’u ato’a ’oia i te mau ’ā’amu nō ni’a i te mau vahine, rahi a’e i te tahi atu mau ’Evanelia.

Mataio 1:18–25; Luka 1:28–35

Nō te aha tītauhia ’ia fānauhia te Fa’aora i te metua vahine tāhuti ’e te Metua tāne tāhuti ’ore ?

’Ua fa’ata’a te peresideni Russell M. Nelson ē, nō te tāra’ehara a Iesu Mesia, « tītauhia te tusia a te hō’ē ta’ata tāhuti ’ore ’aita i raro a’e i te pohe. Teie rā, e ti’a iāna ’ia pohe ’e ’ia rave fa’ahou mai i tōna tino. ’O te Fa’aora ana’e te ta’ata e nehenehe e rave i te reira. Nō roto mai i tōna metua vahine, ’ua noa’a iāna te mana nō te pohe. Nō roto mai i tōna Metua tāne, ’ua noa’a iāna te mana i ni’a i te pohe » (« Constancy amid Change », Ensign, Nov. 1993, 34).

Luka 1:5–25, 57–80

E tae mai te mau ha’amaita’ira’a a te Atua i tōna iho taime.

Nō te tahi tumu, ’ua riro te tārena a te Atua ē, te mea tā Elisabeta rāua Zakaria i tīa’i noa na, te hō’ē tamari’i, ’ua fa’atāerehia ïa. Mai te peu tē hi’o ra ’oe ē, tē tīa’i ra ’oe i te hō’ē ha’amaita’ira’a, ’aore rā mai te huru ra ē ’aita te Atua e fa’aro’o ra i tā ’oe mau pure, e nehenehe te ’ā’amu o Elisabeta ’e Zakaria ’ia riro ’ei fa’aha’amana’ora’a ē, ’aita ’oia i ha’amo’e ia ’oe. E fa’anahora’a tāna nō ’oe, ’e e tāpe’a noa ’oia i tāna parau i tōna feiā mo’a parau ti’a. Mai tā Elder Jeffrey R. Holland i parau : « E tae ’oi’oi mai te tahi mau ha’amaita’ira’a, e taere ri’i mai te tahi ’e tē vai ra e’ita e tae mai ē tae noa atu i te ra’i ra ; ’āre’a rā, nō rātou e ha’apa’o i te ’evanelia a Iesu Mesia, e tae mai iho ā te reira » (« An High Priest of Good Things to Come », Ensign, Nov. 1999, 38). Nāhea Zakaria ’e Elisabeta i ha’apa’o maita’i noa ? (hi’o Luka 1:5–25, 57–80). Tē hi’o ra ānei ’oe ē, tē tīa’i ra ’oe i te hō’ē ha’amaita’ira’a ? I tō ’oe mana’o, e aha tā te Fatu e tīa’i ra ia ’oe ’a tīa’i noa ai ’oe ?

E aha te tahi atu mau poro’i a te Fatu nō ’oe e vai ra i roto i teie ’ā’amu ?

Hōho’a
’O Elisabeta ’e Zakaria ’e te ’aiū ra ’o Ioane

’Ua tīa’i noa Elisabeta ’e Zakaria ma te ha’apa’o maita’i ē ’ua ha’amaita’ihia rāua i te hō’ē tamaiti.

Mataio 1:18–25; Luka 1:26–38

E auraro tei ha’apa’o maita’i i te hina’aro o te Atua

Mai ia Maria te huru, e ’ite tātou i te tahi taime ē, e mea ’ē te ’ōpuara’a a te Atua nō tō tātou orara’a, i tā tātou i ’ōpua. E aha tā ’oe e ha’api’i ra i roto i te fāri’ira’a Maria i te hina’aro o te Atua ? I roto i te tāpura i muri nei, ’a pāpa’i i te mau fa’ahitira’a a te melahi ’e a Maria (hi’o Luka 1:26–38), ’a pāpa’i ato’a i te mau poro’i tā ’oe i ’ite i roto i te reira mau fa’ahitira’a :

Te mau parau a te melahi ia Maria

Te poro’i nō’u

Te mau parau a te melahi ia Maria

« Tei ia ’oe te Fatu » (’īrava 28).

Te poro’i nō’u

’Ua ’ite te Fatu i tō’u vaira’a ’e tā’u mau fifi.

Te mau parau a te melahi ia Maria

Te poro’i nō’u

Te mau parau a te melahi ia Maria

Te poro’i nō’u

Te pāhonora’a a Maria

Te poro’i nō’u

Te pāhonora’a a Maria

« E aha ïa e ti’a ai ? » (’īrava 34).

Te poro’i nō’u

E ’ere i te fifi te uira’a i te mau uira’a i te taime ’aita vau i māramarama.

Te pāhonora’a a Maria

Te poro’i nō’u

Te pāhonora’a a Maria

Te poro’i nō’u

’Ia tai’o ’oe nō ni’a i te hi’ora’a parau ti’a o Iosepha i roto i te Mataio 1:18–25, e aha tā ’oe e ha’api’i ra nō ni’a i te fāri’ira’a i te hina’aro o te Atua ? E aha tā ’oe e nehenehe e ’apo mai i roto i te mau ’ohipa i tupu nō Zakaria ’e Elisabeta ? (hi’o Luka 1).

Hi’o ato’a Mosia 3:19; Luka 22:42; Helamana 10:4–5.

Luka 1:46–55

Tē fa’a’ite pāpū nei Maria nō ni’a i te misiōni a Iesu Mesia.

Tē tohu nei te mau parau a Maria i roto i te Luka 1:46–55 i te hō’ē tuha’a o te misiōni a te Fa’aora. E aha tā ’oe e ha’api’i ra nō ni’a ia Iesu Mesia i roto i te mau fa’ahitira’a a Maria ? E aha atu ā te tahi mea tā ’oe e ’apo ra nō ni’a i te mau ha’amaita’ira’a tā te Fa’aora e pūpū ra nā roto i te fa’aaura’a i teie mau ’īrava ’e te mau parau a Hana i roto i te 1 Samuela 2:1–10 nā reira ato’a ’e te mau parau ha’amaita’i i roto i te Mataio 5:4–12? E aha tā te Vārua e ha’api’i ra ia ’oe ’a feruri ai ’oe i teie mau mea i ’apohia mai ?

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Mataio 1:1–17

’Ia tai’o tō ’outou ’utuāfare i te papara’a tupuna a Iesu, ’a fa’ata’a atu ē, e ’aihua’a te reira nō Iosepha e fa’aho’i i ni’a i te ari’i Davida. E ’aihua’a faufa’a rahi te reira nō te mea ’ua tohuhia ē, e nā roto te Mesia i te ’aihua’a o Davida (hi’o Ieremia 23:5–6). E nehenehe e riro ’ei taime tano nō te paraparau i tō ’outou iho ’ā’amu ’utuāfare ’e nō te fa’a’ite i te mau ’ā’amu nō ni’a i tō ’outou mau tupuna. Nāhea te ’itera’a i tō ’outou ’ā’amu ’utuāfare e ha’amaita’i i tō ’outou ’utuāfare ?

Mataio 1:20; Luka 1:13, 30

Nō te aha te ta’ata i roto i teie mau ’īrava i mata’u ai ? E aha te mau mea e fa’atupu i roto ia tātou i te mata’u ? Nāhea te Atua e ani mai ia tātou « ’eiaha e mata’u » ?

Luka 1:37

Nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia fa’arahi i tōna fa’aro’o ē « ’Aore roa ho’i e mea e ’ore te ti’a i te Atua », e nehenehe tā ’outou e ’imi ’āmui i roto i te Luka 1 i te mau mea ’ua rave te Atua ’e ’o tei parauhia ē, e’ita e haere. E aha te tahi atu ā mau ’ā’amu e nehenehe e rave—nō roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’aore rā tō rātou iho orara’a—i reira te Atua i te fa’atupura’a i te mau mea tei mana’ohia ē, e’ita e haere ? E nehenehe e ’itehia te tahi mau mana’o nā roto i te ’imira’a i roto i te Buka hōho’a.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā tātou hōro’ara’a i te ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te mau pāpa’ira’a mo’a i roto i tō tātou orara’a ’Ia oti te tai’ora’a o te hō’ē tuha’a ’īrava, e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ohipa i te reira i roto i tō rātou orara’a (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 21). ’Ei hi’ora’a, nāhea tātou i te fa’a’ohipa i te mea tā tātou e ha’api’i ra nō ni’a i te pāhonora’a i te pi’ira’a a te Fatu i roto i te mau pāhonora’a i roto i te Mataio 1 ’e te Luka 1 ?

Hōho’a
Tē fā ra Gaberiela ia Maria

Blessed Art Thou among Women, nā Walter Rane

Nene’i