Mai, pe’e mai
11–17 nō fepuare. Ioane 2–4: ‘’Ia fānau fa’ahou ’outou e ti’a ai’


« 11–17 nō fepuare. Ioane 2–4: ‘’Ia fānau fa’ahou ’outou e ti’a ai’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 11–17 nō fepuare. Ioane 2–4 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
Tē paraparau ra Iesu ia Nikodemo

11-17 nō fepuare

Ioane 2–4

« ’Ia fānau fa’ahou ’outou e ti’a ai »

’A tai’o ai ’outou i te Ioane 2–4, e ha’api’i mai te Vārua ia ’outou i te mau mea nō ni’a tō ’outou iho fa’afāriura’a. Tāpa’o i tāna e muhumuhu mai. E ’ite ’outou i te tahi atu ā ’ohipa pae vārua e ’apo mai i roto i te mau mana’o tuatāpapara’a o teie arata’ira’a ha’api’ira’a.

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

I te hō’ē fa’aipoipora’a i Kana, ’ua taui te Mesia i te pape ’ei uaina—e semeio tā Ioane i parau ’o te « semeio mātāmua » (Ioane 2:11). E parau mau te reira, ’ua rau ho’i te tumu : ’a riro ai te reira te semeio mātāmua tā Iesu i rave i mua i te ta’ata, e nehenehe ato’a e fa’ahōho’a i te tahi ato’a ha’amatara’a semeio—te ’ohipa tau maoro nō te tauira’a tō tātou ’ā’au ’a riro roa ai tātou mai tō tātou Fa’aora te huru. E ha’amata teie semeio o te orara’a tā’āto’a nā roto i te fa’aotira’a e pe’e ia Iesu Mesia, e taui ’e e ora i te hō’ē orara’a maita’i a’e nā roto iāna. I te pae hope’a, e nehenehe teie tauira’a e hope roa ho’i ’e e ti’a roa ïa ’ia parau i te reira e « fānau fa’ahou » (Ioane 3:7). Teie rā, te fānau-fa’ahou-ra’a, ’o te ha’amatara’a noa ïa nō te ’ē’a o te ti’ara’a pipi. Tē fa’aha’amana’o nei te mau parau a te Mesia i te vahine samaria i te ’āpo’o pape ra ē, ’ia tāmau ā tātou i ni’a i terā ’ē’a, i te hope’a e riro mai te ’evanelia ’ei « pape piha’a » i roto ia tātou, « i te piha’ara’a ē tae noa atu i te ora mure ’ore ra » (Ioane 4:14).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Ioane 2:1–11

E ti’a i te mana o Iesu Mesia e taui iā’u.

’A tai’o ai ’oe nō ni’a i te Fa’aora e taui ra i te pape ’ei uaina i roto i te Ioane 2:1–11, e aha te mau ’ohipa tā ’oe e ’apo nei nō ni’a i te mana o te Mesia e taui ia ’oe ?

E mau mea fa’ahou ā tā ’oe e ’apo mai nā roto i te ferurira’a i te hi’ora’a ta’a ’ē a te mau ta’ata ’ē’ē i ti’a i reira, mai ia Maria, te mau pipi ’e tē vai atu ra. E aha ra ïa tā teie mau ta’ata hi’ora’a i teie semeio ? E nehenehe tā ’oe e fa’aau i tā ’oe e ha’api’i ra nō ni’a i te mau semeio i roto i teie mau ’īrava i te mea tā Iesu Mesia i ha’api’i ia Nikodemo (hi’o Ioane 3:1–8) ’e i te vahine i te ’āpo’o pape ra (hi’o Ioane 4:3–26).

Ioane 3:1–21

E ti’a iā’u ’ia fānau-fa’ahou-hia nō te tomo i roto i te bāsileia o te Atua.

I te taime ’a haere ’ōmo’e mai ai Nikodemo ia Iesu ra, e ta’ata hi’ohi’o ri’i noa. I muri mai rā, ’ua turu pāpū ’oia ia Iesu (hi’o Ioane 7:45–52) ’e ’ua ’āmui roa i te feiā ti’aturi i te hunara’ahia o te Fa’aora (hi’o Ioane 19:38–40). E aha te mau ha’api’ira’a tā ’oe e ’ite nei i roto i te Ioane 3:1–21 tei fa’auru ia Nikodemo ’ia pe’e ia Iesu ’e ’ia fānau-fa’ahou-hia ’oia ?

’Ua ha’api’i mai te peropheta Iosepha Semita ē : « Nā te Vārua o te Atua e fa’atupu i te fānau-fa’ahou-ra’a nā roto i te mau ’ōro’a » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita [2007], 109). E aha te ’ohipa a te bāpetizora’a (te « fānau i te pape » [Ioane 3:5]) ’e te ha’amaura’a (te fānau i « te Vārua » [Ioane 3:5]) i roto i te fānau-fa’ahou-ra’a ? E aha tā ’oe e rave nei nō te tāmau ā te reira ’ohipa tau maoro nō te tauira’a ? (hi’o Alama 5:11–14).

Hi’o ato’a Mosia 5:7 ; 27:25–26 ; David A. Bednar, « ’Ia fānau fa’ahou ’outou e ti’a ai », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2007, 19–22.

Ioane 3:16–17

Tē fa’a’ite nei te Metua i te Ao ra i tōna here iā’u nā roto ia Iesu Mesia.

’Ua ha’api’i Elder Jeffrey R. Holland : « Te parau mau rahi mātāmua o te tau mure ’ore, ’o te herera’a ïa te Atua ia tātou ma tōna ’ā’au ato’a ’e te pūai ’e te mana’o ’e te itoito » (« Ananahi ho’i Iehova e rave ai i te mea ta’a ’ē i roto ia ’outou na », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2016, 127). Nāhea ’oe i te ’itera’a i te here o te Atua nā roto i te hōro’ara’a i tāna Tamaiti ?

Tē hōro’a nei te ’ōro’a mo’a i te taime nō te feruri i ni’a i te here o te Atua ’e i ni’a i te hōro’a o tāna Tamaiti ? E aha te mau hīmene e tauturu ia ’oe ’ia putapū i tōna here ? ’A feruri i te māta’ita’i i te video nō te pupu hīmene o te Fare menemene e hīmene ra « I stand All Amazed [Tē māere nei au] » (LDS.org). E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te fa’ariro i te ’ōro’a ’ei ’ohipa faufa’a a’e ?

Ioane 4:24

E Vārua ānei te Atua ?

Tē vai ra paha te ta’ata e ta’a ’ore ra i te fa’ahitira’a a Iesu ē, e vārua te Atua. E ha’apāpūra’a faufa’a rahi e vai ra i roto i te ’Īritira’a a Iosepha Semita nō teie ’īrava : « Nō teie nei ho’i ta’ata te Atua i parau fafau ai i tōna Vārua ». Tē ha’api’i ato’a nei te heheura’a i tō tātou nei anotau ē, e tino ’ī’o ’e te ivi tō te Atua (hi’o PH&PF 130:22–23 ; hi’o ato’a Genese 5:1–3 ; Hebera 1:1–3).

Ioane 4:7–26

Tē pūpū nei te Mesia i tāna pape ora iā’u.

E aha te aura’a te parau a Iesu i tōna paraura’a i te vahine samaria ē, te ta’ata e inu i te pape tāna e pupu atu, e’ita roa atu ’oia e po’iha fa’ahou ? Nāhea te ’evanelia e riro ai ’ei pape ora ?

Hōho’a
tahera’a pape

’O te ’evanelia a te Mesia te pape ora e fa’ainu i tō tātou vārua.

Hō’ē o te mau parau a te Fa’aora i te vahine samaria ’oia ho’i, e mea faufa’a a’e te huru tātou e ha’amori i te vāhi tātou e ha’amori (hi’o Ioane 4:21–24). E aha tā ’oe e rave nei nō te « ha’amori i te Metua… ma te vārua ’e te parau mau » ? (Ioane 4:23).

Hi’o ato’a Dean M. Davies, « Te mau ha’amaitaira’a nō te ha’amorira’a », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2016, 93–95.

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Ioane 2–4

’A tai’o ai tō ’outou ’utuāfare i teie mau pene i teie hepetoma, ’a hi’o ta’a ’ē nāhea te Fa’aora i te fa’a’ohipara’a i te mau mea mātauhia—te fānaura’a, te mata’i, te pape ’e te mā’a—nō te ha’api’i i te mau parau mau pae vārua. E aha te mau tauiha’a i tō ’outou fare e nehenehe e fa’a’ohipa nō te ha’api’i i te mau parau mau pae vārua ?

Ioane 2:13–17

’Ia ’ape ’outou i te mau mea e fa’ariro i tō ’outou fare ’ei fare vi’ivi’i i te pae tino ’e i te pae vārua, e nehenehe e riro mai ’ei vāhi mo’a—mai te hiero te huru. E aha te mau mea tītauhia ’ia vaiiho i rāpae i tō ’outou fare ’ia riro te reira ’ei vāhi mo’a ? E aha tā ’outou e rave ’ia vai noa te reira mau mea i rāpae ?

Ioane 3:1–6

’A ui i te mau melo o te ’utuāfare ’ia feruri nō ni’a i te semeio nō te hapūra’a ’e te fānaura’a—te ’ohipa nō te hāmanira’a i te hō’ē mea ora ’e te hāhaere ’e te feruri. ’Ua ha’api’i te Mesia ē, e ti’a ia tātou ’ia fānau-fa’ahou-hia hou ’a tomo ai i roto i te bāsileia o te Atua. Nō te aha ’ua riro te fānau-fa’ahou-ra’a ’ei hōho’a tano roa nō te tauira’a tītauhia nō tātou hou tātou ’a tomo atu ai i roto i te bāsileia o te Atua ? E aha te mau ’ohipa i tupu nō tātou i roto i te ’ohipa nō te fānau-fa’ahou-ra’a pae vārua ?

Ioane 3:16

E ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’ahiti fa’ahou ā i teie ’īrava nā roto i tā rātou iho mau parau mai te mea ra ē, tē ha’api’i ra rātou i te reira i te hō’ē hoa. Nāhea te Mesia i te tauturura’a ia tātou ’ia putapū i te here o te Atua i roto i tō tātou orara’a ?

Ioane 4:5–15.

E aha tā te Fa’aora i ha’api’i ia tātou ’a fa’aau ai ’oia i tāna ’evanelia i te pape ora ? E ’ōpua i te fa’a’ite i te hō’ē hāpaina pape i te ’utuāfare ma te ui ia rātou ’ia fa’ata’a mai i te mau maita’i o te pape. Nō te aha i tītauhia ai ia tātou ’ia inu i te pape i te mau mahana ato’a ? Nō te aha Iesu Mesia i fa’aau ai i tāna ’evanelia i te hō’ē « pape pīha’a… i te piha’ara’a ē tae noa atu i te ora mure ’ore ra » ? (Ioane 4:14).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

E ’imi i te mau taipe. Pinepine te mau pāpa’ira’a mo’a i te fa’a’ohipa i te mau tao’a, te mau ’ohipa e tupu, te ’ohipa e ravehia ’aore rā te mau ha’api’ira’a ’ei fa’ahōho’ara’a i te mau parau mau pae vārua. E nehenehe teie mau taipe e fa’arahi i tō ’outou māramaramara’a i te ha’api’ira’a tumu e ha’api’ihia ra. ’Ei hi’ora’a, ’ua fa’ahōho’a te Fa’aora i te fa’afāriura’a i te fānau-fa’ahou-ra’a.

Hōho’a
Iesu ’e te vahine samaria i te ’āpo’o pape

Living Water, nā Simon Dewey

Nene’i