Mai, pe’e mai
11–17 nō fepuare. Ioane 2–4 : ‘’Ia fānau faʼahou ʼoutou e tiʼa aiʼ


« Fepuare 11-17. Ioane 2–4 : ‘’Ia fānau fa’ahou ’outou e ti’a ai’ » Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« Fepuare 11-17. Ioane 2-4 », Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : 2019

Hōho’a
Iesu e paraparau ra ia Nikodemo

11–17 nō fepuare.

Ioane 2–4

« Ia fānau fa’ahou ’outou e ti’a ai »

E ha’amata tā ’outou fa’aineinera’a ’a tāi’o ai ’outou i te Ioane 2–4. Mai, pe’e mai—Nō te ta’ata iho ’e te ’utuāfare e nehenehe te reira e tauturu ia ’outou ’ia hāro’aro’a i teie mau pene, ’e e nehenehe teie fa’anahora’a e hōro’a mai ia ’outou i te mau mana’o nō te ha’api’ira’a.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

Hōho’a
tapa’o nō te fa’a’itera’a mai

Ani ’ia fa’a’ite mai

’A fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mea tā rātou i ha’api’i mai ’e i fārerei nā roto i te uira’a ia rātou, e aha tā rātou i rave ’aita i māoro a’e nei nō te riro ’ei « rava’ai ta’ata » (Mataio 4:19). Penei a’e e hina’aro ’outou e hi’o fa’ahou e ’o rātou i te ha’api’ira’a o te hepetoma i ma’iri a’e nei.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i ’āpī a’e

Ioane 3:1–10

Tītauhia ’ia bāpetizohia vau ’e ’ia ha’amauhia nō te ho’i e ora i pīha’i iho i te Metua i te Ao ra.

Tē fa’aineine nei te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra i te rave i te mau ta’ahira’a faufa’a roa nō te ora fa’ahou i pīha’i iho i te Metua i te Ao ra nā roto i te bāpetizora’a (fānauhia i te pape) ’e te ha’amaura’a (fānauhia i te Vārua). Nāfea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu ia rātou ’ia hāro’aro’a i te faufa’a o teie nā ’ōro’a e piti ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A tātara poto noa i te ’ā’amu ’o Iesu i te ha’api’ira’a ia Nikodemo. ’A fafau i te mau tamari’i ē, ’ia bāpetizo-ana’e-hia rātou, e hōro’a mai te Metua i te Ao ra ia rātou i te hōro’a o te Vārua Maita’i.

  • ’A fa’a’ohipa i te Ioane 3:5 ’e i te ’api ’ohipara’a o teie hepetoma nō te ha’api’i ē, tītauhia tātou ’ia bāpetizohia ’e ’ia ha’amauhia nō te ora fa’ahou i pīha’i iho i te Metua i te Ao ra.

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia paraparau nō ni’a i te ’ōhipa tā rātou e rave nō te tāmā i tō rātou rima. ’A fa’a’ite i te hōho’a Tamāhine e bāpetizohia ra (Gospel Art Book, no. 104), ’e ’a tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’aau i te tāmāra’a i tō tātou rima i te pape, i te rirora’a ’ei mea mā i te pae vārua nā roto i te bāpetizora’a.

Ioane 3:16

’Ua here te Metua i te Ao ra iā’u, nō reira, ’ua hōro’a mai ’oia i te hō’ē Fa’aora nō’u.

Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai i teie parau mau faufa’a rahi ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ī i te mau pereota mai teie te huru : « ’Ua here tō’u nā metua iā’u, nō reira, ’ua… » ’A tai’o Ioane 3:16. I muri iho ’a tauturu i te tamari’i tāta’itahi ’ia fa’ahiti fa’ahou i te Ioane 3:16, ma te mono i te mau ta’o « te ao nei » i tōna i’oa, ’e ’a fa’aue i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te mea tā te Metua i te Ao ra i rave, nō tōna here ia tātou. ’A ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a o te mau mea o te tauturu ia rātou ’ia ite i te here o te Metua i te Ao ra ia rātou (mai te ’utuāfare, te natura, te mau pāpa’ira’a mo’a,e te vai atura). ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ite i tā rātou mau hōho’a pāpa’i i te tahi e te tahi.

  • ’A fa’aue i te mau tamari’i ’ia ’āfa’i i ni’a te hōho’a nō Iesu i te mau taime ato’a e hīmene rātou « Tamaiti» i roto « Il envoya son Fils aimé », Chants pour les enfants, 20–21.

Ioane 4:5–15

O Iesu Mesia t-o’u « pape ora »

E nehnehe te mau tamari’i pā’āto’a i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a e fāri’i i te po’ihā. Nāfea e ti’a ai ia ’outou ia fa’a’ohipa i te reira ’itera’a nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, e hina’aro rahi tātou i te pape ora tā Iesu e pūpū mai ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A fa’a’ohipa i te hōho’a i roto i Te fa’anahora’a nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—Nō te ta’ata iho ’e te ’utuāfare nō te fa’ati’a i te ’ā’amu ’o Iesu ’e te vahine i te ’āpo’o pape. ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’ati’a fa’ahou mai i te ’ā’amu.

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē hāpaina pape, ’e ’a ani i te mau tamari’i e aha te ’ohipa e tupu mai te mea ē, ’ua po’ihā roa tātou e ’aita hō’ē mea i roto i te hāpaina. ’A tātara poto noa i te Ioane 4:5–15, ’e ’a fa’a’ite pāpū ē, e hōro’a Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia i te ora i tō tātou vārua, mai te pape e hōro’a i te ora i tō tātou tino.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i pa’ari a’e

Ioane 2:1–11

E nehenehe tā’u e mā’iti i te maita’i mai tā Iesu i nā reira.

I te fa’aipoipora’a i Kana, ’ua parau Maria ia Iesu ē, ’ua pau te uaina. ’Ia au i te ’īritira’a a Iosepha Semita, ’ua pāhono atu Iesu i tōna metua vahine ma te ui atu ē, « e aha tā ’oe e hina’aro ’ia rave au nā ’oe, e teie nei vahine ? o tā’u ïa e rave » (Ioane 2:4, nota ai raro i te ’api). E hi’ora’a maita’i Iesu nō ni’a i te huru e tītauhia i te tamari’i ’ia ha’apa’o i tō rātou metua vahine.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i te Ioane 2:1–11 ’e ’ia fa’a’ite tāta’ihō’ē mai i te mau tuha’a o te ’ā’amu i roto i tā rātou iho mau parau.

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia tāpura i te mau mea e riro tō rātou metua vahine i te hina’aro i te tauturu. ’A ani ia rātou ’ia ha’api’ipi’i i te mau parau tā rātou e parau iāna ma te fa’a’ohipa i te tahi mau parau a Iesu : « E aha tā ’oe e hina’aro ’ia rave au nā ’oe ? » (Ioane 2:4, nota ai raro i te ’api).

  • A ani i te tahi mau metua vahine ’ia haere mai i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a ’e ’ia fa’a’ite mai e aha tā tā rātou mau tamari’i e rave nō te fa’a’ite i te fa’atura ia rātou.

Hōho’a
Iesu e parau nei ia Maria i te ’ōro’a fa’aipoipora’a

Nā ’ō atura Iesu i tōna metua vahine, « e aha tā ’oe e hina’aro ’ia rave au nā ’oe ? » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Ioane 2:4 [in Ioane 2:4, nota ai raro i te ’api]).

Ioane 3:1–8

Te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a e au ïa mai te fānau-fa’ahou-ra’a.

’Ia bāpetizo-ana’e-hia tātou, tā Iesu ïa e parau nei, ’ia « fānauhia i te pape », e fāri’i tātou i te faʼaʼoreraʼa o tā tātou mau hara, ’e e nehenehe « e ō i roto i te bāsileia ’o te Atua » (Ioane 3:5). Nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra, ’ia hāro’aro’a e aha te aura’a nō te parau ē, ’ia fānau-fa’ahou-hia ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A āno’i haere i te mau parau a te Fa’aora i roto i te Ioane 3:3 ’e ’a fa’aue i te mau tamari’i ’ia fa’a’āfaro fa’ahou i te reira. Nāhea te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a e au ai mai te fānau-fa’ahou-ra’a ?

  • ’A fa’a’ite i te hōho’a o te hō’ē ’aiū fānau ’āpī ’e o te hō’ē ta’ata e bāpetizohia ra ’e e ha’amauhia (’a hi’o Gospel Art Book, nos. 104 ’e 105). Nāhea tātou e riro ai mai te hō’ē aiu fānau ’āpī ’ia oti ana’e tātou i te bāpetizohia ’e i te ha’amauhia ? (’a hi’o Ioane 3:3–5).

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i tā rātou mau ha’amana’ora’a i tō rātou bāpetizora’ahia. ’A tai’o Mosia 18:8–10 ’e Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:37 nō te hi’o fa’ahou i te fafaura’a nō te bāpetizora’a ’A ha’api’i i te mau tamari’i ē, te ravera’a i te ’ōro’a mo’a ma te feruri māite i te mau hepetoma ato’a, o te hō’ē ïa rāve’a nō te tāmau noa i te parau nō te fānau fa’ahou.

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia tāmau ’ā’au i te Hīro’a fa’aro’o 1:4.

Ioane 3:16–17

’Ua here te Metua i te Ao ra iā’u, nō reira, ’ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti.

Nāfea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite ē, ’ua tonohia mai Iesu Mesia i te fenua nei ’ei tāpa’o fa’a’ite nō te here o te Metua i te Ao ra ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a nō tā rātou tao’a hōro’a au roa a’e, ’e o te ta’ata tei hōro’a mai i taua tao’a hōro’a ra. I muri iho, ’a ani i te hō’ē tamari’i ’ia tai’o i te Ioane 3:16. E aha te tao’a hōro’a tā te Metua i te Ao ra i hōro’a mai ia tātou ? Nāfea teie tao’a hōro’a e fa’a’ite ai i tōna here ?

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te mau pāhonora’a i te uira’a ē, « nō te aha te Metua i te Ao ra i tono mai ai ia Iesu Mesia ia tātou nei ? » ’a hīmene ai ’e ’aore rā, ’a fa’aro’o ai rātou « Il envoya son Fils aimé », Chants pour les enfants, 20–21.

Ioane 4:6–23

’Ua pūpū mai Iesu Mesia iā’u i te « pape ora ».

Mai tā Iesu i fa’a’ohipa i te pape nō te ha’api’i i te vahine nō Sāmāria, e nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ohipa i te pape nō te ha’api’i i te mau tamari’i, nō te aha tātou e hina’aro ai i te ’evanelia a Iesu Mesia.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A hōro’a i te pape inu nā te mau tamari’i, ’e ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mau ’ohipa i tupu ’a po’ihā ai rātou. ’A paraparau nō ni’a e aha te huru ’ia roa’a ana’e te pape inu.

  • ’A pāpa’i i te mau parau ha’apoto nō ni’a i te ’ā’amu o te vāhine i te ’āpo’o pape, ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia hi’o i te Ioane 4:6–23 nō te fa’anaho maita’i i te mau parau . E aha tā Iesu i tāmata i te ha’api’i i taua vahine ra ?

  • ’A pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te hōho’a o te hō’ē hāpaina pape ’e o te hō’ē ’ānāvai. ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te i’oa o te mau mea o te fa’a’oa’oa ia tātou nō te hō’ē taime, mai te hō’ē hāpaina pape. E aha te mau mea mai te « pape ora » o te nehenehe e fa’a’oa’oa ’ia tātou e a muri noa atu ?

  • ’A pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere Nāhea te ’evanelia e riro ai ’ei pape ? ’A ani i te mau tamari’i ’ia feruri, e nāhea rātou i te pāhono i teie uira’a ’a tai’o ai rātou i te Ioane 4:6–23.

Hōho’a
tāpa’o nō te ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

’A ha’amana’o e ani i te mau tamari’i ’ia hōro’a i te mau melo o tō rātou ’utuāfare i te hō’ē hāpaina pape ’ia tae ana’e rātou i te fare. ’Ia rave ana’e rātou i te reira, e nehenehe tā rātou e fa’a’ite i te mea tā rātou i ’apo mai nō ni’a i te pape ora.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te mau ’api ’ohipara’a. ’A fa’a’ī ai te mau tamari’i i te ’api ’ohipara’a, ’a fa’a’ohipa i te reira taime nō te hi’o fa’ahou i te mau parau tumu o te ha’api’ira’a.

Nene’i