Mai, pe’e mai
4-10 nō Fepuare. Mataio 4 ; Luke 4–5 : ‘Tei ni’a iho iā’u te Vārua o te Fatu’


« 4-10 nō Fepuare. Mataio 4 ; Luka 4–5 : ‘Tei ni’a iho iā’u te Vārua o te Fatu’ » Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 4-10 nō Fepuare. Mataio 4 ; Luka 4-5 », Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : 2019

Hōho’a
’Ua upo’oti’a te Mesia i ni’a ia satane

’Ua upo’oti’a te Mesia i ni’a ia satane, nā Robert T. Barrett

4-10 nō Fepuare.

Mataio 4 ; Luka 4–5

« Tei ni’a iho iā’u te Vārua o te Fatu »

’A ha’amata i tā ’outou fa’aineinera’a nō teie ha’api’ira’a nā roto i te tai’ora’a Mataio 4 ’e Luka 4–5. E nehenehe te Mai, pe’e mai—Nō te ta’ata iho ’e te ’utuāfare e tauturu ia ’outou ’ia hāro’aro’a i teie mau pene, ’e e nehenehe teie fa’anahora’a e hōro’a mai ia ’outou i te mau mana’o nō te ha’api’ira’a.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a

Ani ’ia fa’a’ite

’A ani i te mau tamari’i ’ia hōro’a i te hō’ē hōho’a nō Iesu mai te tahi tamari’i i te tahi atu i pīha’i iho mai. ’Ia fāri’i ana’e te tamari’i tāta’itahi i te hōho’a, ’a ani iāna ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea tā Iesu i rave ’a ora ai ’oia i te fenua nei.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i ’āpī a’e

Mataio 4:1–11 ; Luka 4:1–13

E nehenehe tā’u e mā’iti i te maita’i mai tā Iesu i nā reira.

« ’Aita e ti’a i te tamari’i ri’i ’ia rave i te hara »(PH&PF 29:47). Terā rā, e nehenehe te ’ā’amu ’o Iesu ’a pāto’i ai ’oia i te mau fa’ahemara’a a Sātane, e fa’auru i te mau tamari’i ’ia ha’amata i teie nei ’ia mā’iti i te maita’i.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A fa’ati’a i te ’ā’amu o te mau fa’ahemara’a ’o Iesu i roto i te Mataio 4:1–11. (’A hi’o ato’a « Pene 11 : ’Ua fa’ahemahia Iesu », Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 30–31, ’e ’aore rā, te video e tano LDS.org.) ’Ia tae ana’e i te vāhi tano maita’i i roto i te ’ā’amu, ’a ui atu, « i tō ’outou mana’ora’a, e aha te ti’a ia Iesu ’ia rave ? »

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē hōho’a ’o Iesu Mesia, ’e ’a fa’ata’a i te mau mā’itira’a te ti’a i te hō’ē tamari’i ’āpī ’ia rave. Nō te mā’itira’a tano tāta’itahi, ’a ani i te mau tamari’i ’ia fa’anu’u hō’ē ta’ahira’a i mua e tae atu i te hōho’a. Nō te mā’itira’a tano ’ore tāta’itahi, ’a ani ia rātou ’ia fa’anu’u hō’ē ta’ahira’a i muri nō te fa’aātea atu i te hōho’a.

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i i te mau parau ra, ’ia « Mā’iti i te maita’i », Chants pour les enfants, 82, ma te fa’a’ohipa i te mau hōho’a, te mau tauiha’a, ’e ’aore rā, te tahi atu mau tauturu hi’o e tū’ati i ni’a i te pāpa’ira’a.

Luka 4:18–19

’O Iesu Mesia tō’u Fa’aora.

Luka 4:18–19 ’A hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau huru o te misiōni a Iesu. Nāfea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia ’oa’oa i te mau mea tāna i rave nō rātou ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A tai’o Luka 4:18–19 i te mau tamari’i, ’e ’a fa’ata’a, e aha te ’ohipa e rave i tonohia mai ai Iesu Mesia i te fenua nei (ha’api’i, tāmāhanahana, ’e fa’aora i te ta’ata). ’A fa’a’ite e mea nāfea tōna ravera’a i te reira nō ’outou.

  • ’A ani i te tahi mau tamari’i ’ia fa’ahua hepohepo, ’oto ’e ’aore rā, ma’ihia. ’A ani i te tahi atu mau tamari’i ’ia ha’uti i te mea tā rātou e nehenehe e rave nō te tauturu ia rātou. ’A fa’a’ite pāpū ē, ’ua haere mai Iesu Mesia nō te ha’api’i, nō te tāmāhanahana, ’e nō te fa’aora i tō tātou ma’i, ’e ’ua tītauhia ia tātou ia pe’e i tōna hi’ora’a maita’i.

  • ’A fa’a’ite i te mau hōho’a ’o Iesu i te fa’aotira’a i te tahi mau misiōni tāna (’a hi’o Gospel Art Book), ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia fa’ata’a mai e aha tā Iesu e rave ra. ’A fa’a’ite ato’a i te mau hōho’a ’o te mau ta’ata e tāmata ra ia riro mai ia Iesu (e ’itehia ia ’outou te tahi mau hōho’a i roto i te mau ve’a a te ’Ēkālesia).

  • ’A pāpa’i i ni’a i te mau parau tāpūpūhia i te mau pereota e ha’amata mai teie te huru « maoti Iesu Mesia » (’ei hi’ora’a, « maoti Iesu Mesia, e nehenehe tō’u ’utuāfare e vai ’āmui noa e a muri noa atu »). ’A ani i te tamari’i tāta’itahi ’ia rave i te hō’ē o te mau parau tāpūpūhia, ’e a tauturu iāna ’ia tai’o i te pereota.

Mataio 4:18–22; Luka 5:1–11

Tē ani mai nei Iesu Mesia ia tātou ’ia riro ’ei « feiā rava’ai ta’ata ».

’Ua pi’i mai te Fa’aora, « ’a pe’e mai iā’u, e fa’ariro vau ia ’ōrua ’ei rava’ai ta’ata » (Mataio 4:19),

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani e piti tamari’i ’ia ha’uti ia Simona Petero ’e ia Aneterea ’a tai’o ai ’outou i te Mataio 4:18–22. ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi, e aha tā teie nā ta’ata i fa’aru’e nō te pe’e ia Iesu.

  • ’A vaiiho i te tamari’i tātā’ihō’ē ’ia fa’ati’a mai i te ’ā’amu i roto i teie mau ’īrava ma te fa’a’ohipa i te hōho’a i roto i te fa’anahora’a nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—Nō te ta’ata iho ’e te ’utuāfare.

  • Hīmene ’āmui « Je veux suivre le plan de Dieu », Chants pour les enfants, 86. E aha tā tātou i ha’api’i mai i roto i teie hīmene nō ni’a i te pe’era’a ia Iesu Mesia ?

  • ’A fa’a’ohipa i te ’api ’ohipara’a o teie hepetoma nō te ’āparau ’e te mau tamari’i nāfea rātou e nehenehe ai e riro ’ei « feiā rava’ai ta’ata » nā roto i te pe’era’a ia Iesu. E nehenehe ato’a ’outou e ha’uti i te hō’ē ha’uti fa’atū’atira’a : ’A tāpū e piti hōho’a o te i’a tāta’itahi, ’a huri te hōho’a i raro, e a ani i te mau tamari’i tātā’ihō’ē ia huri tātā’i hō’ē i te reira mau hōho’a nō te fa’ati’a i te hō’ē fa’atū’atira’a.

Hōho’a
Tē pi’i nei Iesu i te mau pipi

Tē pi’i nei te Mesia e piti pipi, nā Gary Ernest Smith

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i pa’ari a’e

Mataio 4:1–11 ; Luka 4:1–13

’Ua ha’amau Iesu i te hi’ora’a nō’u nā roto i te pāto’ira’a i te fa’ahemara’a.

’Ua fa’ahema-ato’a-hia Iesu Mesia nā Sātane, ’aita roa atu rā ’oia i fati. Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia pe’e i tōna hi’ora’a ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A hāmani i te hō’ē hōho’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere Te mau Fa’ahemara’a a Sātane ’e Te mau Pāhonora’a a Iesu. ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’a’ī i te hōho’a ma te fa’a’ohipa i te Mataio 4:1–11 ’e Luka 4:1–13. ’A ani i te mau tamari’i nāfea e ti’a ai ia rātou ’ia pe’e i te hi’ora’a ’o Iesu.

  • ’A pāpa’i i te tahi mau ha’utira’a i roto i reira te hō’ē tamari’i e fa’ahemahia ai ’ia rave i te hō’ē mā’itira’a hape. ’A vaiiho i te hō’ē tamari’i ’ia mā’iti hō’ē ha’utira’a nō te tai’o, ’e ’a ’āparau ’e te piha ha’api’ira’a nāfea e ti’a ai ia rātou ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a i roto i teie hi’ora’a.

Mataio 4:1–2

E nehenehe te ha’apaera’a i te mā’a e tauturu iā’u ’ia ha’afātata i te Metua i te Ao ra.

Hou ’a ha’amata ai ’oia i tāna tau tāvinira’a, ’ua ha’apae Iesu i te mā’a e ’ua “fafau atu e te Atua » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 4:1 [ i roto Mataio 4:2, nota i raro i te ’api c]). ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite ē, nāfea te ha’apaera’a i te mā’a e nehenehe e hōro’a mai ia rātou i te pūai vārua, ’e e tauturu ho’i ia rātou ’ia ’ite ē, e mea fātata roa rātou i te Metua i te Ao ra.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te hō’ē tamari’i ’ia tai’o pūai i te Mataio 4:1–2 ma te fa’a’ohipa i te tātarara’a a Iosepha Semita e ’itehia i roto i te mau nota i raro i te ’api. E aha tā Iesu i rave nō te « pārahi i pīha’i iho i te Atua » ? ’A fa’a’ite, e mea nāfea te ha’apaera’a i te mā’a i te tauturura’a ia ’outou ’ia ha’afātata atu i te Metua i te Ao ra.

  • ’A ani i te mau tamari’i tei ha’apae i te mā’a nā mua a’e nei, ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau ’itera’a. Nāfea rātou i te fa’ata’a i te ha’apaera’a mā’a i te hō’ē ta’ata tei ’ore ā i ha’apae a’e nei i te mā’a?

  • ’A pāpa’i i te mau uira’a nō ni’a i te ha’apaera’a mā’a (mai teie, nō te aha, e aha te taime ’e ’aore rā, nāfea tātou i te ha’apae i te mā’a) i ni’a i te mau tuha’a ’api parau, ’e ’a tu’u i te reira i roto i te hō’ē ’āu’a. ’A ani i te mau tamari’i ’ia rave hō’ē uira’a ’e ’ia tāmata i te pāhono i te reira. E aha te mau ’itera’a tā ’outou ’e ’aore rā, tā te mau tamari’i, e nehenehe e fa’a’ite mai nō ni’a i te ha’apaera’a mā’a ?

Luka 4:16–22, 28–30

O Iesu Mesia tō‘u Fa’aora.

’A fareruri māite e mea nāfea tō te Fa’aora ha’amaita’ira’a i tō ’outou orara’a. Nāfea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’ahiahia maita’i a’e i tāna fa’aurura’a i roto i tō rātou orara’a ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te hō’ē tamari’i ’ia haere mai i te piha ha’api’ira’a ma te ineine nō te ha’apoto mai i te Luka 4:16–30. E mea maita’i ’ia fa’a’ohipa i te « Pene 17 : Te mau ta’ata riri i Nazareta », Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 42–43 ; te video e tano (LDS.org); ’e ’aore rā, te video « ’Ua parau Iesu ’o ’oia te Mesia » (LDS.org).

  • ’A tai’o Luka 4:18 ma te pūai, ’a pe’e noa ai te mau tamari’i. ’A ani ia rātou ’ia hāmani i te hō’ē tāpura o te mau mea tā te Fa’aora i parau ē, ’ua haere mai ’oia nō te rave. ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau hi’ora’a o te mau taime a rave ai te Mesia i teie mau mea, i roto ānei i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e ’aore rā, i roto i tō rātou orara’a.

Mataio 4:18–22 ; Luka 5:1–11

Tē ani mai nei Iesu Mesia ia tātou ’ia pe’e iāna ’e ’ia riro ’ei « feiā rava’ai ta’ata ».

E rave rahi rāve’a e nehenehe ai te mau tamari’i e pe’e i te Fa’aora ’e ’ia riro « ’ei feiā rava’ai ta’ata » (Mataio 4:19). Nāfea ’outou i te tauturu ia rātou ’ia ite i te fa’aurura’a maita’i tā rātou e fa’atupu i ni’a ia vetahi ’ē ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i te Mataio 4:18–22 ’e Luka 5:1–11. E mea nāfea te mau pipi a Iesu i te pāhonora’a i tāna pi’ira’a ’ia pe’e Iāna ? E aha te nehenehe ia tātou ’ia rave nō te pe’e i tō rātou hi’ora’a?

  • ’A fa’a’ite i te mau tamari’i i te tahi mau mauiha’a rava’ai ’e ’aore rā, hō’ē hōho’a o te hō’ē ta’ata rava’ai. E aha te auraa o te parau ra, ’ia riro « ei feiā rava’ai ta’ata »" ? E aha tā tātou mau mauiha’a nō te tauturu ia tātou ’ia riro ’ei feiā rava’ai ta’ata ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i tō rātou ’utuāfare e aha tā rātou i ’apo mai nō ni’a i te rirora’a ’ei feiā rava’ai ta’ata.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

E nehenehe te mau tamari’i e ’ite i te fa’aurura’a a te Vārua. ’A ha’api’i i te mau tamari’i ē, te mau mana’o nō te hau, nō te here e nō te tāmāhanahana tā rātou e fāri’i, ’ia ’āparau ana’e rātou ’e ’aore rā, ’ia hīmene ana’e rātou nō ni’a ia Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia, nō roto mai ïa i te Vārua Maita’i. E nehenehe teie mau mana’o e patu i tō rātou ’itera’a pāpū.

Hōho’a
’api ’ohipara’a : Tē ani mai nei Iesu Mesia ia tātou ’ia riro ’ei feiā rava’ai ta’ata.

Nene’i