Mai, pe’e mai
18–24 nō Fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 : ‘E ao tō ’outou’


« 18–24 nō Fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 : ‘E ao tō ’outou’ » Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : Faufa’a ’Āpī 2019(2019)

« 18–24 nō Fepuare. Mataio 5 ; Luka 6 », Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : 2019

Hōho’a
Te a’ora’a i ni’a i te mou’a

Te a’ora’a i ni’a i te mou’a, nā Jorge Cocco

18–24 nō Fepuare.

Mataio  5 ; Luka 6

« E ao tō ’outou »

Ha’amata nā roto i te tāi’ora’a i te Mataio 5 ’e Luka 6. Mai, pe’e mai—Nō te ta’ata iho ’e te ’utuāfare e nehenehe te reira e tauturu ia ’outou ’ia hāro’aro’a i teie mau pene, ’e e nehenehe teie fa’anahora’a e hōro’a mai ia ’outou i te mau mana’o nō te ha’api’ira’a.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a

Ani ’ia fa’a’ite

’A ani i te mau tamari’i ’ia paraparau mai nō ni’a i te hō’ē mea tā rātou i rave i teie hepetoma nō te fa’a’ite i te māramarama o te Fatu i te hō’ē ta’ata.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i ’āpī a’e

Mataio 5:9

E nehenehe au e riro ’ei ta’ata fa’atupu hau.

E nehenehe te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra e fāri’i i te hō’ē fa’aurura’a pūai i te fare, mai te mea ē, e fa’a’ite rātou i te here ’e te maita’i ia vetahi ’ē.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A tai’o i te Mataio 5:9 i te mau tamari’i, ’e ’a fa’ata’a atu ē, e fa’ariro te ta’ata fa’atupu hau i te mau huru vāhi ato’a ’ei vāhi nō te hau, i te vāhi tei reira rātou. ’A fa’a’ite i te tahi mau terera’a ’ohipa feruri-mana’o-hia, ’e ’a tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai ē, te mau ta’ata i roto, e mau ta’ata e fa’atupu ra i te hau ’e ’aore rā, ’aita.

  • A ani i te tahi mau metua o te mau tamari’i ’ia haere mai i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a ’e ’ia fa’a’ite mai i te tahi mau hi’ora’a nō te mau taime ’a riro ai tā rātou tamari’i ’ei ta’ata fa’atupu hau i te fare.

  • ’A pāpa’i i ni’a i te tahi mau ’api parau tāpūpūhia e rave rahi mau huru fifi e nehenehe e fārereihia e te mau tamari’i (’ei hi’ora’a, te mārōra’a te taea’e, tuahine nō te hō’ē tao’a ha’uti). ’A ani i te tamari’i tāta’itahi ’ia rave i te hō’ē ’api parau tāpūpūhia. ’A tai’o ai ’outou i te arata’ira’a mana’o, ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai nāhea e ti’a ai ia rātou ’ia riro ’ei ta’ata fa’atupu hau i roto i taua huru ra.

Mataio 5:14–16

’Ua hina’aro Iesu ’ia riro vau ’ei māramarama nō vetahi ’ē.

E nehenehe te mau tamari’i na’ina’i e fāri’i i te fa’aurura’a pūai nō te maita’i i ni’a ia vetahi ’ē. Nafea e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’auru ia rātou ’ia fa’a’ana’ana i tō rātou māramarama ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A fa’a’ite i te mau tamari’i e rave rahi ’ohipa e hōro’a i te māramarama, mai te hō’ē hōho’a o te mau tamari’i. ’A tai’o i te Mataio 5:14–16, ’e ’a parau i te mau tamari’i ē, e māramarama tō tātou pā’āto’a i roto ia tātou. Nāfea e ti’a ai ia tātou ’ia fa’a’ōhipa i tō tātou māramarama nō te arata’i mai ia vetahi ’ē i te Atua ?

  • ’A fa’a’ama i te hō’ē mori pata nā roto i te piha. Nāfea te māramarama i te tauturu ia tātou ? Nāfea e ti’a ai ia tātou ’ia riro ’ei māramarama nō tō te ao ? ’A tāpo’i i te mori pata. E aha te tupu mai te mea ē, ’aita tātou e fa’a’ite i tō tātou māramarama, ’e ’aore rā, mai te mea ē, e huna tātou i te reira ?

  • ’A huna i te hō’ē mori pata i roto i te piha, ’e ’a tūpohe i te mau mori. ’A vaiiho i te mau tamari’i ’ia tāmata i te ’imi i te reira. ’A hi’o fa’ahou i te Mataio 5:15, ’e ’a parau, nō te aha ’eiaha tātou e huna i tō tātou māramarama.

  • ’A tū’ama i te hō’ē mori pata i ni’a i te pāpa’i fare, ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia pe’e i te māramarama i tō rātou mata. ’A fa’a’ohipa i te māramarama nō te arata’i i tō rātou mata e tae atu i ni’a i te hō’ē hōho’a o te Fa’aora. ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai, nāfea e ti’a ai ia tātou ’ia riro ’ei māramarama no te arata’i ia vetahi ’ē i te Iesu Mesia ra.

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi ’e ’ia peni i te mau mori hinu i roto i te ’api fa’a’ohipara’a o teie hepetoma.

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i « Brillant pour lui », « Petite est la lumière en moi », ’e ’aore rā « Vois l’étoile au ciel », Chants pour les enfant, 38, 96-97, 85.

Mataio 5:44–46

Te hina’aro nei Iesu ia here au i te mau ta’ata ato’a.

E nehenehe te mau tamari’i ’āpī a’e e ha’amata i teienei e ha’api’i i te fa’a’ite i te here, noa atu e hāmani-’ino-hia mai rātou e tō rātou mau hoa, ’e ’aore rā, e te mau taea’e ’e te mau tuahine. ’A tai’o ai ’outou i te Mataio 5:44–45, ’a feruri e mea nāfea te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora e tano ai nō te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A fa’ahiti fa’ahou i te Mataio 5:44 ma te fa’a’ohipa i te mau ta’o ’e te mau huru orara’a e hāro’aro’a ai, ’e e fa’atū’ati ai te mau tamari’i. ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau taime ’a fa’a’ite ai rātou i te here i te hō’ē ta’ata noa atu ē e ’ere i te mea ’ōhie. E aha te mana’o tā teie mau ’itera’a i fa’atupu i roto ia rātou ?

  • ’A fa’ahīmene i te piha ha’api’ira’a « Je viens vers toi », Chants pour les enfants, 78–79. E aha tā tātou e ha’api’i mai nei nā roto mai i teie hīmene nō ni’a i te herera’a ia vetahi ’ē ?

  • ’A hōro’a i te mau tamari’i i te māfatu papie ’e te pāpa’ira’a i ni’a iho « E fa’a’ite au i tō’u here i te mau ta’ata ato’a ». ’A ani ia rātou ’ia fa’a’una’una i te māfatu ’e ’ia fa’atārere i roto i tō rātou fare ’ei fa’aha’amana’ora’a ’ia here ia vetahi ’ē.

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia ’apo mai i te mau ’ohipa e tano i te hīmene « ’A here ’outou mai tā’u i here », Chants pour les enfants, 74, mai tei fa’a’itehia i roto i te Chants pour les enfants.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i pa’ari a’e

Mataio 5:3–12

E nehenehe au e ’oa’oa ’ia ora ana’e au mai tā Iesu i ha’api’i mai.

’A tai’o ai ’outou i te Mataio 5:3–12, ’e aha te mau ta’o ’e te mau pereota e puta mai i roto ia ’outou ? Nafea teie mau ha’api’ira’a i te ha’amaita’i i te orara’a ’o te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A hāmani i te hō’ē tāpura i ni’a i te tāpura ’ere’ere e piti tuha’a, ’a tāpa’o te upo’o parau E ao tō… ’e Ha’amaita’ira’a. ’A ani i te mau tamari’i ’ia ’imi i te Mataio 5:3–12 nō te mau ta’ata tā Iesu i parau e ha’amaita’ihia, ’e te mau ha’amaita’ira’a tāna i fafau ia rātou.

  • ’A pāpa’i i te mau maita’i tāta’itahi ’e tō rātou mau ha’amaita’ira’a nā roto mai i teie mau ’īrava i ni’a i te tāreta, ’e ’a vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’atū’ati i te mau maita’i ’e te mau ha’amaita’ira’a. ’A ani i te mau tamari’i ’ia rave hō’ē o te mau maita’i i roto i teie mau ’īrava ’o tā rātou e hina’aro e fa’ananea.

Mataio 5:9, 21–24, 38–47

E nehenehe au e riro ’ei fa’atupu hau.

’Ua ha’api’i mai Iesu ē, te feiā tei fa’atupu i te hau e parauhia rātou e mau tamari’i nā te Atua. Nafea ’outou e nehenehe ai e fa’auru i te mau tamari’i ’ia riro ’ei feiā fa’atupu i te hau ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te hō’ē tamari’i ’ia tai’o i te Mataio 5:9. I muri iho, ’a ui ē, e aha te hō’ē ta’ata fa’atupu hau ? E aha te mau rāve’a e nehenehe ai tātou e riro ’ei feiā fa’atupu hau i tō tātou ’utuāfare ’e te mau hoa ? (Nō te tahi mau mana’o, ’a hi’o mau ’īrava 21–24, 38–47.)

  • ’A ani i te tamari’i tāta’itahi ’ia feruri i te hō’ē huru o te tītau i te tauturu a te hō’ē ta’ata fa’atupu hau. E aha tā te ta’ata fa’atupu hau e rave i roto i te reira huru ?

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau taime ’a fa’a’ite ai rātou i te here i te hō’ē ta’ata, noa atu ē, e mea ta’a ’ē te reira ta’ata ia rātou, ’e ’aore rā, e ’ere i te mea ’ōhie ’ia here.

Mataio 5:14–16

E nehenehe tō’u hi’ora’a e tūrama i te ’ē’a ’o vetahi ’ē nō te pe’e ia Iesu.

’A feruri na i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ’a tai’o ai ’outou i teie mau ’īrava. E aha te parau poro’i ’a te Fatu nā te mau tamari’i i roto i teie pāpa’ira’a ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia tāmau ’ā’au Mataio 5:16 ’A pāpa’i i te ’īrava i ni‘a i te tāpura ’ere’ere : ’A tai’o ’āmui e rave rahi taime, ma te tūmā i te tahi mau ta’o i te taime tāta’itahi. ’Ia oti te mau tamari’i i te tāmau ’ā’au i te ’īrava, e nehenehe ato’a tā ’outou e hīmene « Petite est la lumière en moi », Chants pour les enfants, 96-97.

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a o te mau mea e hōro’a mai i te māramarama ia tātou. ’A tai’o i te Mataio 5:14–16. ’A ani ia rātou nō te aha Iesu e hina’aro ai ’ia riro tātou ’ei māramarama nō tō te ao.

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a o te mau mea o tā rātou e nehenehe e rave nō te riro ’ei māramarama nō vetahi ’ē. E nehenehe tā ’outou e fa’a’ite i te video « Ha’amāramarama i tō te ao : 25 Mahana tāvinira’a »” (LDS.org). ’A ani e piti tamari’i ’ia fāriu te tahi i ni’a i te tahi, ’e ’a ani i te hō’ē ’ia tāmata i te fa’a’ata i te tahi ma te tāpe’a ’ore iāna. ’A parau nō ni’a i te mana o te mau tamari’i ’ia fa’atupu i te ’oa’oa i roto ia vetahi ’ē.

Hōho’a
tāpa’o nō te ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

’A tītau i te mau tamari’i ’ia hi’o i te hō’ē ta’ata fa’atupu hau i teie hepetoma. I te ’ōmuara’a o te ha’api’ira’a i te hepetoma i muri iho, ’a ani ia rātou ia paraparau mai ’o vai tā rātou i hi’o, ’e e aha tā rātou i ’ite.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

’A tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’a. « ’A ha’api’i ai ’outou i te mau tamari’i, ’a fa’ati’a ia rātou ’ia patu, ’ia pāpa’i i te hōho’a, ’ia peni, ’ia pāpa’i, ’e ’ia hāmani. ’Ua hau atu teie mau mea i te fa’a’oa’oa-noa-ra’a ia rātou—e mea faufa’a rahi te reira nō te ha’api’ira’a mai ».(Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,  25).

Hōho’a
’api ’ohipara’a : Hina’aro Iesu ’ia riro vau ’ei māramarama

Nene’i