Mai, pe’e mai
25 nō Fepuare–3 nō Māti. Mataio 6–7 : ’I ha’api’i ho’i ’oia ia rātou ma te mana’


« 25 nō Fepuare–3 nō Māti. Mataio 6–7 : ’I ha’api’i ho’i ’oia ia rātou ma te mana’ » Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 25 nō Fepuare–3 nō Māti. Mataio 6–7 », Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : 2019

Hōho’a
Tē ha’api’i nei Iesu i te pae tahatai

Tē ha’api’i nei Iesu i te ta’ata i te pae tahatai, nā James Tissot.

25 nō Fepuare–3 nō Māti. 

Mataio 6–7

« I ha’api’i ho’i ’oia ia rātou ma te mana »

Ha’amata nā roto i te tai’ora’a i te Mataio 6–7 ’a feruri ai ’outou i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra. E aha te mau parau poro’i nō roto mai i teie mau pene e ti’a ia rātou ’ia fa’aro’o ?E nehenehe Mai, pe’e mai—Nō te ta’ata iho ’e te ’utuāfare ’e teie fa’anahora’a e hōro’a mai ia ’outou i te mau mana’o ha’api’ira’a mai te hina’arohia.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a

Ani ’ia fa’a’ite

’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i rave i te hepetoma i ma’iri nō te riro ’ei māramarama ’e ’aore rā, ’ei hi’ora’a maita’i nō te hō’ē ta’ata.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i ’āpī a’e

Mataio 6:5–13

E nehenehe tā’u e pure i tō’u Metua i te Ao ra mai ia Iesu.

E nehenehe i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai i te pure nā roto i te fa’aro’ora’a ia vetahi ’ē ’ia pure. Nāfea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu ia rātou ’ia ha’api’i mai nā roto mai i te pure a Iesu Mesia i roto i teie mau ’īrava ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A hi’o fa’ahou i te mau ha’api’ira’a a Iesu nō ni’a i te pure o te ’itehia i roto i te Mataio 6:5–13. E nehenehe tā ’outou e fa’a’ohipa i te « Pene 20 : Te ha’api’i nei Iesu nō ni’a i te pure », Te mau ’ā’amu nō te faufa’a ’āpī, 51-52, ’e ’aore rā, te video e tano (LDS.org).

  • ’A fa’a’ohipa i teie ’api ’ohipara’a nō te hepetoma nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’amana’o i te mau tuha’a rau o te pure.

  • ’A pāpa’i i te hōho’a o te rima o te tamari’i tāta’itahi i ni’a i te hō’ē ’api parau. ’A paraparau nō ni’a i te mea o te ti’a ia tātou ’ia rave i tō tātou rima ’a pure ai tātou. I ni’a i te hōho’a tāta’itahi, ’a pāpa’i i te hō’ē mea tā tātou e rave nō te fa’a’ite i te fa’atura i te taime ’a pure ai tātou (’ei hi’ora’a, e pi’o i te upo’o i raro, e tāpiri i te mata, ’e te vai atura).

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia hāmani i te hō’ē hōho’a rahi ’e ’aore rā, i te hō’ē tāpura hōho’a o te tauturu ia rātou ’ia ha’amana’o ’ia pure i te po’ipo’i ’e i te pō, ’e ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite i te reira i tō rātou ’utuāfare.

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te pure (mai te « Le front baissé », Chants pour les enfants, 18), ’e ’a fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū nō ni’a i te mana o te pure. E nehenehe ato’a ’outou e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau ’itera’a nō ni’a i te pure.

Hōho’a
hō’ē tamaiti e pure ra

E nehenehe tā’u e pure i te Metua i te Ao ra mai ia Iesu.

Mataio 7:12

Tītauhia iā’u ’ia ha’apa’o ia vetahi ’ē mai te au i tā’u e hina’aro ia ha’apa’ohia vau.

Te ha’api’ira’a a Iesu i roto i te Mataio 7:12—tei parau-ato’a-hia te Ture ’Auro—tē hōro’a mai nei te reira i te hō’ē arata’ira’a ’ōhie nō ni’a i te huru o te ha’apa’ora’a ia vetahi ’ē. E aha te mea e tauturu ai i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra, ’ia ora i teie parau tumu ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A tai’o i te Mataio 7:12, ’e ’a fa’ahiti fa’ahou i te reira nā roto i te mau parau ’ōhie tā te mau tamari’i e nehenehe e hāro’aro’a. ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a e rave rahi nō te fa’a’ī i te hō’ē pereota mai teie i muri nei : « E mea au nā’u ’ia vetahi ’ē nō’u ». I muri a’e i te pereota tāta’itahi, ’a ani ia rātou ’ia fa’ahiti mai nā muri iho ia ’outou, « nō reira, e ti’a iā’u nō vetahi ’ē ».

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i « Aimez chacun », Chants pour les enfants, 39, ’e ’a fa’anaho i te mau ’ohipa ’ōhie nō te ’āpe’e i te hīmene. ’A ani i te mau tamari’i e aha tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i te huru aupurura’a tā tātou ia vetahi ’ē i roto i te hi’ora’a maita’i o te Fa’aora.

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia tāpura i te mau ’ohipa maita’i tā tō rātou mau metua ’e ’aore rā, te tahi atu mau melo o te ’utuāfare e rave nei nō rātou. ’A tai’o Mataio 7:12, ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia hāmani i te hō’ē tāpura o te mau mea maita’i e nehenehe tā rātou e rave nō tō rātou ’utuāfare.

Mataio 7:24–27

E nehenehe tā’u e patu i ni’a i te hō’ē niu pa’ari nā roto i te pe’era’a ia Iesu.

Nā roto i te fa’a’ohipara’a i te parabole a te Fa’aora nō ni’a i te patura’a i te hō’ē fare i ni’a i te one ’e ’aore rā, i te papa, e nehenehe te reira e riro ’ei rāve’a fa’ahiahia roa nō te ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i te faufa’a o te fa’a’ohipara’a i te mea tā tātou i ha’api’i mai.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i « Le sage et le fou », Chants pour les enfants, 132, ’e ’a fa’a’ohipa i te mau ha’ara’a e tano i ni’a i te mau ta’o.

  • ’A fa’a’ohipa i te Mataio 7:24 nō te ha’api’i nō ni’a i te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ma’ama’a. ’A ani i te mau tamari’i ’ia rave mai te huru ē, tē patu ra rātou i te hō’ē fare. Nāfea tātou e riro ai mai te ta’ata pa’ari ?

  • 'A fa’aue i te mau tamari’i 'ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a o te parabole o te ta’ata pa’ari 'e te ta’ata ma’ama’a.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i pa’ari a’e

Mataio 6–7

Tē vai ra i roto i te a’ora’a i ni’a i te mou’a te mau parau poro’i nō’u.

E rave rahi parau poro’i i roto i teie mau pene e tano i ni’a i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra. ’A tai’o i te reira ma te feruri i te mau tamari’i. E aha tā ’outou e ’ite nei ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A fa’aha’amana’o i te mau tamari’i ē, ’ua ha’api’i mai rātou nō ni’a ia Iesu i roto i te a’ora’a i ni’a i te mou’a. E aha te mau parau mau tā rātou e ha’amana’o ra, tā rātou i ha’api’i mai i te hepetoma i ma’iri a’e nei ?

  • ’A pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te tahi mau pereota nō roto mai i te a’ora’a i ni’a i te mou’a, ’e te tahi atu mau pereota e ’ere nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’A ani i te mau tamari’i ’ia ’imi e aha te mau pereota nō roto mai i te a’ora’a i ni’a i te mou’a, ’e ’ia fa’a’ite mai, e aha tā rātou i ha’api’i mai nā roto mai i te reira.

  • ’A mā’iti e rave rahi ’īrava nō roto mai i te Mataio 6-7 tā ’outou e mana’o ra ē, e riro ’ei mea faufa’a nō te mau tamari’i. ’A pāpa’i i te mau fa’ahorora’a pāpa’ira’a mo’a i ni’a i te mau tāreta, ’e ’a huna i te reira nā roto i te piha. ’A fa’aue i te mau tamari’i ’ia ’imi i te reira, ’a tai’o i te mau ’īrava, ’e ’a fa’ata’a nō te aha e mea faufa’a teie mau ha’api’ira’a nō rātou.

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē tuha’a parau au roa nā ’outou i roto i te Mataio 6–7, ’e ’a fa’ata’a nō te aha e mea au roa nā ’outou. Mai te mea ē, tē vai ra tā te hō’ē tamari’i tuha’a pāpa’ira’a mea au roa, ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai nō te aha e mea au roa nā rātou, e e aha tā rātou i ha’api’i mai nā roto mai i te reira.

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i « Jésus-Christ est mon modèle », Chants pour les enfants, 40–41, ’e ’a fa’aea i te hīmene ’ia tae ana’e ’outou i ni’a i te hō’ē pereota e fa’ahiti ra i te hō’ē parau tumu i ha’api’ihia i roto i te Mataio 6–7 (mai te « ha’api’ira’a ’ia tāvini i tō’u mau hoa »). ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’atupu i te tū’atira’a i ni’a i te mau mea tā rātou e ha’api’i nei mai roto mai i teie mau pene.

Mataio 6:5–13 ; 7:7–11

E fa’aro’o ’e e pāhono mai te Metua i te Ao ra iā’u ’ia pure ana’e au.

’Ia tuatāpapa ana’e ’outou i te Mataio 6:5–13 ; 7:7–11, e aha tō ’outou mana’o i te mea tā te mau tamari’i e hina’aro e hāro’aro’a i te parau nō te pure ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a 'ia rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia tai’o pūai Mataio 6:9–13 ’e i muri iho, ’ia tāpura i te mau mea tā te Fa’aora i parau i roto i tāna pure. Nāfea e nehenehe ai ia tātou ’ia pe’e i tōna hi’ora’a ’a pure ai tātou ?

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te pure, mai te « ’Ua pure ānei ’oe ? » Te mau Hīmene, no. 72. ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi i te mau parau nō te ’ite i te mau tumu e pure ai tātou, ’e i te mau ha’amaita’ira’a e tae mai nā roto i te pure.

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia tāmau ’ā’au Mataio 7:7 nā roto i te ha’utira’a i te hō’ē ha’uti mai teie i muri nei : E fa’ahiti hō’ē tamari’i i te ta’o ’e ’aore rā, i te pereota mātāmua nō roto mai i te ’īrava, ’e i muri iho, e tūra’i atu i te pōpō i te tahi atu tamari’i, o te fa’ahiti ato’a i te ta’o ’e ’aore rā i te pereota i muri iho.

  • ’A ha’uti Mataio 7:9–10 ’e te mau tamari’i ma te fa’a’ohipa i te mau tauiha’a ’ōhie. ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite e aha tā teie e ha’api’i nei ia rātou nō ni’a i te pure.

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē ’itera’a i reira tā ’outou mau pure i te pāhonora’ahia.

Mataio 6:19–21

E nehenehe tā’u e ’imi i te mau tāo’a faufa’a rahi mure ’ore ’eiaha rā te mau tao’a o te fenua nei.

Nāfea ’outou ia tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ’ia tu’u i te faufa’a rahi a’e i ni’a i te mau mea mure ’ore ’eiaha rā, i ni’a i te mau mea o te ao nei ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A hōpoi mai i te hō’ē ’āfata pirū tei fa’a’īhia i te mau ’ohipa ’e ’aore rā, i te mau hōho’a nō ni’a i te mau mea tā te ao nei e ha’afaufa’a—’ei hi’ora’a, te moni ’e ’aore rā, te mau tauiha’a ha’uti. ’A tai’o ’āmui i te Mataio 6:19–21 ’e i muri iho, ’a ani i te mau tamari’i ’ia tauturu ia ’outou ’ia feruri i te mau tao’a o te ra’i o te nehenehe e mono i te mau tauiha’a o te ao nei i roto i te ’āfata.

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai, ’e ’aore rā, ’ia pāpa’i i te hōho’a o te tahi mau mea tā rātou e nehenehe e rave nō « te ha’aputu ... i te tao’a i te ra’i » (Mataio 6:20).

Hōho’a
tāpa’o nō te ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i tō rātou ’utuāfare i te ha’api’ira’a au-roa-hia e rātou nō roto mai i te a’ora’a i ni’a i te mou’a.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

’A ’imi ’ia hāro’aro’a i te mau melo ’o tā ’outou piha ha’api’ira’a. ’Ua ’ite ’outou i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra. E nehenehe te mau mana’o i roto i teie fa’anahora’a e tāuiui nō te pāhono maita’i a’e i te mau hina’aro o tā ’outou piha ha’api’ira’a. E hina’aro paha ’outou e hi’ohi’o fa’ahou i te mau ’ohipara’a i tāpurahia i roto i teie fa’anahora’a, ’eiaha rā te mau ’ohipara’a noa i fa’ata’ahia nō te matahiti ’o te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra, nō te ’itera’a mai i te mau mana’o nō tā ’outou piha ha’api’ira’a. (’A hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora.)

Hōho’a
’api ’ohipara’a   E nehenehe tā’u e pure mai ia Iesu

Nene’i