Mai, pe’e mai
15–21 nō ’ēperēra. Pāsa : ‘E hade ē, tei hea tō ’oe rē ?’


« 15–21 nō ’ēperēra. Pāsa : ‘E hade ē, tei hea tō ’oe rē ?’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 15–21 nō ’ēperēra. Pāsa », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
Te menema o te ’Ō

15–21 nō ’ēperēra

Pāsa

« E hade ē, tei hea tō ’oe rē ? »

’A tai’o ai ’outou i te mau ’itera’a pāpū nō ni’a i te ti’a-fa’ahou-ra’a o te Fa’aora i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, e pāpa’i i te mau mana’o i roto ia ’outou ’e te mau mana’o e tae mai nā roto i te Vārua Maita’i.

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

I te hepetoma hope’a o te orara’a o te Fa’aora, e rave rahi ’āti Iuda i reira e rave ra i te peu tumu nō te Pāsa. E fa’aineine rātou i te mā’a, e hīmene i te mau hīmene ’e e aururu mai rātou nō te ha’amana’o i te fa’aorara’ahia te ’utuāfare o ’Īserā’ela i te tītīra’a a te mau ’āti Aiphiti. E fa’aro’o te mau ’utuāfare i te ’ā’amu nō te melahi o te pohe tei haere nā ni’a atu i te mau fare o tō rātou hui tupuna tei parai i tō rātou mau ’ūputua i te toto o te fanau’a māmoe. I roto i teie mau ’ōro’a ato’a tei ’ī roa ho’i i te taipe nō te fa’aorara’a, e mea huru iti te ta’ata tei ’ite ē, e riro Iesu Mesia, te ’ārenio a te Atua, i te fa’aora ia rātou i te fa’atītīra’a a te hara ’e te pohe—nā roto i tōna mamae, tōna pohe ’e tōna ti’a-fa’ahou-ra’a. ’Ātīrā noa atu, tē vai ra tei ’ite i roto ia Iesu i tō rātou Mesia i parauhia, tō rātou Fa’aora mure ’ore. Mai te reira atu mahana, ’ua fa’a’ite pāpū te mau pipi a Iesu Mesia i te ao tā’āto’a ē « i pohe te Mesia i tā tātou nei hara… ’e i tanuhia ho’i ’oia, e ti’a fa’ahou mai ra i te ru’i toru » (1 Korinetia 15:3–4).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Mataio 21–28

E mana tō Iesu Mesia nō te tauturu iā’u ’ia upo’oti’a i ni’a i te hara, te pohe ’e te mau paruparu.

Hō’ē rāve’a nō te rōtahi i ni’a i te mau ha’amaita’ira’a o te tāra’ehara a te Fa’aora i teie hepetoma, ’o te ravera’a ïa i te mahana tāta’itahi i te tai’ora’a nō ni’a i te hepetoma hope’a o te orara’a o Iesu (teie i muri nei te tahi mana’o nō te tārena). E aha tā ’oe e ’ite ra i roto i teie mau pene ’o tē tauturu nei ia ’oe ’ia putapū i te here o te Fa’aora ? E aha tā ’oe e ha’api’i ra nō ni’a i tōna mana e fa’aora ia ’oe i te hara ’e te pohe ? E aha tā ’oe e ha’api’i ra nō ni’a i te tāpe’a-noa-ra’a i roto i te mau tāmatara’a ’e nō ni’a i te upo’oti’ara’a i ni’a i te mau paruparu ? Nāhea ’oe e fa’a’ohipa nei i te fa’aro’o i tōna mana fa’aora ?

  • Sābati : Te tomora’a hanahana i roto ia Ierusalema (Mataio 21:6–11)

  • Monire : Te tāmāra’ahia te hiero (Mataio 21:12–16)

  • Mahana piti : Tē ha’api’i ra i Ierusalema (Mataio 21–23)

  • Mahana toru : Tē tāmau noa ra te ha’api’ira’a (Mataio 24–25)

  • Mahana maha : Te Pāsa a te ’āti Iuda ’e te mamaera’a i roto i te ’ō nō Getesemane (Mataio 26)

  • Mahana pae : Te ha’avāra’a, te fa’asātaurora’a ’e te hunara’a (Mataio 27:1–61)

  • Mahana mā’a : Tē tārava ra te tino o te Mesia i roto i te menema (Mataio 27:62–66) ’a haere ai tōna vārua e tāvini i roto i te ao vārua (PH&PF 138)

  • Sābati : Te fāra’a te Mesia tei ti’a fa’ahou mai (Mataio 28:1–10)

Hōho’a
Te tāmā’ara’a hope’a

The Last Supper, nā Carl Heinrich Bloch

Mataio 28:1–10 ; Luka 24:13–35 ; Ioane 20:19–29 ; 1 Korinetia 15:1–8, 55

E rave rahi ’ite tei fa’a’ite pāpū nō te ti’a-fa’ahou-ra’a o Iesu Mesia.

’A feruri na i te huru o te mau pipi i te hi’ora’a ia Iesu i te fa’ao’ō’ora’ahia, i te hāmani-’ino-ra’a-hia ’e i te fa’asātaurora’ahia. ’Ua ’ite rātou i tōna mana, ’ua putapū rātou i te parau mau o tāna mau ha’api’ira’a ’e ’ua noa’a tō rātou fa’aro’o ’o ’oia te Tamaiti a te Atua. ’Ua riro paha te hi’ora’a i tōna pohe ’ei tāmatara’a fa’aro’o nō te tahi pu’era’a, ’e i muri a’e rā, ’ua riro mai rātou ’ei ’ite nō te semeio rahi o tōna ti’a-fa’ahou-ra’a.

E aha tā ’oe e nehenehe e ha’api’i i roto i te fa’ati’ara’a a te mau ta’ata tei ’ite i te Fa’aora tei ti’a fa’ahou mai ? E fa’a’ū ’aore rā e tāpa’o i te ’ohipa i tupu nō te ta’ata tāta’itahi i roto i te Mataio 28:1–10 ; te Luka 24:13–35 ’e te Ioane 20:19–29 ; nā reira ato’a te 1 Korinetia 15:1–8, 55. (’Ia ’ite-ato’a-hia ē, tē vai fa’ahou ra te tahi mau ’ite nō te Mesia i ti’a fa’ahou mai i roto i te 3 Nephi 11 ; te Moromona 1:15 ; te Etera 12:38–39 ; Te Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:19–24 ; 110:1–10 ; ’e te Iosepha Semita—’Ā’amu 1:15–17.) I roto i teie mau fa’ati’ara’a, e aha te mea e ha’apūai ra i tō ’outou fa’aro’o i roto i te ti’a-fa’ahou-ra’a o te Fatu ? I muri mai i te ti’a-fa’ahou-ra’a o te Fa’aora, ’ua ti’a fa’ahou ato’a mai vetahi ’e ’ua fā rātou i te ta’ata e rave rahi (hi’o Mataio 27:52–53 ; 3 Nephi 23:9). I tō ’outu mana’o, nō te aha e mea faufa’a rahi tē pāpa’ira’ahia te reira i roto i te Bibilia ’e te Buka a Moromona ?

1 Petero 1:3–11

E tīa’ira’a ’e te ’oa’oa tā Iesu Mesia e hōro’a mai nei.

’Ua fa’a’ite te tamāhine a Elder Paul V. Ioaneson, ’o Alisa tōna i’oa, tei fa’a’oroma’i i te ma’i mariri ’aita’ata ’e tei haere nā roto i te mau tāpūra’a e rave rahi, i te « mana’o ora » tā Petero i parau i roto i te 1 Petero 1:3–11. ’Ua fa’a’ite Elder Ioaneson i te hō’ē rata tā Alisa i pāpa’i i te tau Pāsa, hou noa ’oia a fa’aru’e mai a :« Pāsa ’o te hō’ē ïa fa’aha’amana’ora’a i te mau mea ato’a tā’u e ti’aturi nei nō’u iho. ’E ’ia tae i te hō’ē mahana e fa’aorahia ïa vau ’e e ora roa mai au ’ia tae i te hō’ē mahana. ’Ia tae i te hō’ē mahana, ’aore fa’ahou e ’auri ’aore rā e tao’a uaua i roto iā’u. ’Ia tae i te hō’ē mahana e ’ore ïa tō’u mau ri’ari’a ’e tō’u mau maāna’ona’ora’a… Tē ’oa’oa nei rā vau ’e tē ti’aturi nei au i te hō’ē orara’a nehenehe i muri a’e i teie nei orara’a » (« ’E e ’ore roa te pohe », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2016, 121).

E aha te mau ta’o ’aore rā te mau parau i roto i te 1 Petero 1:3–11 e hōro’a nei ia ’oe i te tīa’i, maoti Iesu Mesia ? Ahea ’oe i te putapūra’a i te reira tīa’i ? Nāhea e nehenehe ai tā ’oe e fa’atae ato’a i te ta’ata tā ’oe i here i te tīa’i i noa’a ia ’oe nā roto ia Iesu Mesia ?

Hi’o ato’a Alama 27:28 ; 36:1–24 ; 3 Nephi 9:11–17 ; Moroni 7:40–41.

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Mormon.org

I roto i te tuha’a nō te « Hepetoma mo’a » i ni’a ia mormon.org/easter, tē vai ra te hō’ē pāpa’ara’a parau ’e te fa’ata’ara’a nō te mau ’ohipa i tupu i te mahana tāta’itahi i roto i te hepetoma hope’a o te orara’a o te Fa’aora. I te mahana tāta’itahi o te hepetoma, e ti’a i tō ’outou ’utuāfare i te hi’o i te reira mau fa’ata’ara’a nō te ’ite i te ’ohipa tā te Fa’aora i rave i terā mahana, ’aore rā e nehenehe tā ’outou te ’utuāfare e tai’o nō ni’a i tōna hepetoma hope’a i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a (hi’o i te hō’ē tāpura i roto i te « Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a »).

Te mau hīmene ’e te Buka hīmene nā te mau tamari’i

E ’ōpua i te hīmene ’āmui i te mau hīmene nō ni’a i te tāra’ehara ’e te ti’a-fa’ahou-ra’a o te Fa’aora i roto i teie hepetoma, te mau hīmene ato’a ’aita ’outou i mātau roa (hi’o i roto i te fa’ahorora’a tumu parau o Te mau hīmene ’aore rā Te Buka hīmene nā te mau tamari’i, i raro a’e i te tumu parau nō te « Tāra’ehara », te « Pāsa » ’aore rā te « Ti’a-fa’ahou-ra’a »). ’Ei tauturura’a i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ha’api’i i te mau hīmene, e nehenehe tā ’outou e fa’a’ite i te mau hōho’a e tū’ati i te mau parau.

« Te Mesia ora : Te ’itera’a pāpū o te mau ’āpōsetolo »

’Ei ’utuāfare, ’a tai’o i « Te Mesia Ora : Te ’Itera’a Pāpū o te mau ’Āpōsetolo » (Ensign ’aore rā Liahona, ’Ēperēra 2000, 2–3 ; hi’o ato’a LDS.org), ’e ’a ani i te melo tāta’itahi o te ’utuāfare ’ia mā’iti i te hō’ē poro’i Pāsa i roto i teie ’itera’a pāpū nō te fa’a’ite ia vetahi ’ē. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe tā ’outou e hāmani i te hō’ē hōho’a nō te pia i ni’a i te mau rāve’a tūreiara’a sōtiare, ’aore rā i ni’a i te ’ūputa mua ’aore rā i ni’a i te ha’amāramarama.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Ha’amau i te mau fā e nehenehe e fāito. Noa atu e ma’a minuti noa i te mahana hō’ē nō te tuatāpapa i te mau pāpa’ira’a mo’a, e nehenehe te reira e ha’amaita’i i tō ’outou orara’a. E pūpū ia ’outou i te tuatāpapara’a tāmahana, e ’imi i te hō’ē rāve’a nō te fa’aha’amana’o ia ’outou i te reira ’e e rave i tō ’outou maita’i roa a’e nō te pe’e i te reira.

Hōho’a
Te Mesia i Getesemane

Gethsemane, nā Adam Abram

Nene’i