Mai, pe’e mai
22–28 nō ’ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10: ‘E aha vau e noa’a ai te ora mure ’ore ?’


« 22–28 nō ’ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10: ‘E aha vau e noa’a ai te ora mure ’ore ?’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 22–28 nō ’ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
Te ta’ata Samaria maita’i

The Good Samaritan, nā Dan Burr

22–28 nō ’ēperēra

Mataio 18 ; Luka 10

« E aha vau e noa’a ai te ora mure ’ore ? »

’A tai’o ’e ’a feruri ai ’outou nā roto i te pure nō ni’a i te Mataio 18 ’e te Luka 10, ’a hi’o maita’i i te mau muhumuhu marū a te Vārua Maita’i. Nāna e parau mai nāhea teie mau ha’api’ira’a ’e teie mau ’ā’amu e tano i ni’a ia ’outou. ’A tāpa’opa’o i te mau mana’o e fāri’i ’oe.

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

’A ui ’outou i te hō’ē uira’a i te Fatu, penei a’e e fāri’i mai ’outou i te hō’ē pāhonora’a tīa’i-’ore-hia. ’O vai tō’u ta’ata tupu ? Te ta’ata ato’a i hina’aro i tā ’outou tauturu ’e tō ’outou here. ’O vai te rahi roa a’e i roto i te bāsileia o te ao ra ? Hō’ē tamari’i. ’Ua nava’i ānei ’ia fa’aore i te hapa a te hō’ē ta’ata e hitu taime ? ’Aita, tītauhia ’ia hitu ’ahuru i te hitura’a. (Hi’o Luka 10:29–37 ; Mataio 18:4, 21–22.) Mai te peu e ’imi ’outou i te hina’aro o te Fatu, ’eiaha nō te « fa’ati’a ia [’outou] iho » (Luka 10:29), nō te mea rā ’ua hina’aro mau ’outou i te ha’api’i mai iāna ra, e ha’api’i mai te Fatu ia ’outou nāhea i te ora i te orara’a e arata’i i te ora mure ’ore ’iāna ra.

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Mataio 18:21–35

E ti’a roa iā’u ’ia fa’aore i te hapa a vetahi ’ē nō te fāri’i mai i te fa’aorera’a hara a te Fatu.

Mai te huru ra ē e mea maita’i te mana’o o Petero e fa’aore i te hapa o te hō’ē ta’ata e hitu taime, ’ua ha’api’i rā Iesu i te hō’ē ture teitei a’e. Tāna pāhonora’a ē, « ’Aore au i parau atu ia ’oe ē, ’ia hitu : ’ia hitu rā ’ahuru i te hitura’a », e ’ere i te ha’api’ira’a nō ni’a i te nūmera, nō ni’a rā i te huru Mesia i te fa’aorera’a i te hapa. ’A tai’o ai ’oe i te parabole nō te tāvini aroha ’ore, ’a feruri i te mau taime ’ua putapū ’oe i te aroha ’e te aumihi a te Atua. E ta’ata ānei tei hina’aro ’ia putapū i te aroha ’e te aumihi mai roto mai ia ’oe ?

’Ua ha’api’i Elder David E. Sorensen nō te Hitu ’Ahuru ē : « Tē hina’aro nei au e ha’apāpū ē ’eiaha e mana’o ’ua riro te fa’a’orera’a hara ’ei fa’ati’amāra’a i te ’ino… ’Eiaha noa e fa’a’ore i te fa’a’ino a te hō’ē hoa ia tātou, ’ia ’imi rā tātou i te rāve’a ’ia ’ore roa taua mamae ra ’ia tupu fa’ahou » (« Nā te fa’a’orera’a hara e taui i te tairoiro i te here », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2003, 12).

Luka 10:1–20

’O vai te mau Hitu ’Ahuru ?

Mai te au i te hōho’a fa’anahora’a i ha’amauhia i te tau nō te Faufa’a Tahito (hi’o Exodo 24:1 ; Nūmera 11:16), ’ua « ha’apa’o [Iesu Mesia] i e hitu ’ahuru », ta’a ’ē i tāna Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, nō te fa’a’ite pāpū iāna, nō te poro i tāna ’evanelia ’e nō te tauturu iāna i roto i tāna ’ohipa. Tē tāmau noa nei teie hōho’a fa’anahora’a i roto i te ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai. ’Ua pi’ihia te mau Hitu ’Ahuru nō te tauturu i te Tino ’Ahuru Ma Piti i roto i tā rātou misiōni ’ei ’ite ta’a ’ē nō Iesu Mesia i te ao tā’āto’a. ’Ua fa’anahohia te mau Hitu ’Ahuru ’ei pupu autahu’ara’a. E fa’ata’ahia te mau melo nō nā pupu mātāmua e piti ’ei Hitu ’Ahuru Hui mana fa’atere rahi, ’e te mau melo nō te tahi atu nau pupu, ’ei Hitu ’Ahuru ārea. (Hi’o ato’a PH&PF 107:25–26, 33–34, 97.)

Luka 10:25–37

Nō te fāri’i i te ora mure ’ore, e mea ti’a roa iā’u ’ia here i te Atua ’e ’ia here i tō’u ta’ata tupu mai iā’u nei.

E mea tauturu ’ia ha’amana’o tātou ē, te parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria, ’o te pāhonora’a ïa a Iesu i te uira’a : « ’O vai ho’i tō’u ta’ata tupu ? » ’A tai’o ai ’oe i teie parabole, ’a tāpe’a noa i te reira uira’a i roto i te ferurira’a. E aha te mau pāhonora’a tā ’oe e ’ite ra ?

I te tau o Iesu, ’ua tenetere ’e tenetere te au-’ore-ra’a i roto i te mau ’āti Iuda ’e te mau ’āti Samaria. E hua’ai te ’āti Samaria nō te tahi ’āti Iuda tei ora i Samaria ’e tei fa’aipoipo i te nūna’a ’ētene. ’Ua hi’o te mau ’āti Iuda i te mau ’āti Samaria ’ei nūna’a tei vi’ivi’i nō tō rātou ’āmuira’a i te nūna’a ’ētene ’e tei tāiva. E fa’aātea roa te mau ’āti Iuda i tō rātou tere tau maile ’eiaha rātou e haere nā Samaria. (Hi’o ato’a Luka 9:52–54 ; 17:11–18 ; Ioane 4:9 ; 8:48.)

I tō ’oe mana’o, nō te aha te Fa’aora i mā’iti ai i te hō’ē ta’ata Samaria, e ta’ata au-’ore-roa-hia e te ’āti Iuda, ’ei hi’ora’a nō te aumihi ’e te herera’a i te ta’ata tupu ? E aha tā teie parabole e fa’auru nei ia ’oe ’ia rave nō te fa’a’ite rahi atu ā i te aroha ia vetahi ’ē ?

Hi’o ato’a Mosia 2:17 ; « Pe’e au ia ’oe », Te mau hīmene, n° 130.

Luka 10:38–42

’Ua mā’iti tātou i « taua mea ti’a ra » nā roto i te ravera’a i te mau mā’itira’a e arata’i i te ora mure ’ore.

’Ua ha’api’i te tuahine Bonnie D. Parkin, peresideni rahi tahito nō te Sōtaiete Tauturu ē : « ’O Maria ’e ’o Mareta ’o ’outou ïa ’e ’o vau nei… ’Ua here teie nâ vahine i te Fatu ’e tē hina’aro ato’a ra rāua i te fa’a’ite i taua here ra. I teie rā taime, tē mana’o nei au ē ’ua fa’a’ite Maria i tōna here nā roto i te fa’aro’ora’a i tāna mau parau, ’āre’a ’o Mareta ra, ’ua fa’a’ite ïa ’oia i tōna here nā roto i te tāvinira’a iāna… ’Aita roa Iesu i fa’ahape i te māna’ona’ora’a o Mareta terā rā, ’ua fa’a’āfaro ’oia i tōna mana’o ma te parau ē ’a maiti ‘i te mea ti’a ra’. E aha ïa taua mau mea ra ? Te mea hō’ē roa tei tītauhia, ’oia ho’i, te mā’itira’a i te ora mure ’ore [hi’o 2 Nephi 2:28]. E mā’iti tātou i te mau mahana ato’a » (« Te maitira’a i tearoha: I taua mea ti’a ra », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2003, 104). E aha tā ’oe ha’apotora’a nō te parau a’o a te Fatu ia Mareta, nā roto i tā ’oe iho mau parau ? E hi’opo’a i tā ’oe tārena mahana—tē vai ra ānei te hō’ē mea « hina’arohia » tītauhia i te ha’apa’o rahi atu ā ?

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Mataio 18 ; Luka 10

E aha te mau hīmene tā tō ’outou ’utuāfare e nehenehe e hīmene ’o te tū’ati i te mau parau mau e ha’api’ihia ra i roto i teie mau pene ? Hō’ē hi’ora’a, « Pe’e au ia ’oe », Te mau hīmene, n° 130, tē vai fa’ahou rā. E aha te mau parau i roto i teie hīmene e tauturu nei i te ’utuāfare ’ia māramarama maita’i a’e i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora ?

Mataio 18:1–11

Nō te aha Iesu e hina’aro ai ’ia riro tātou mai te tamari’i ri’i ? E aha te huru i roto i te mau tamari’i e fa’ariro rahi a’e ia tātou mai te Mesia te huru, ’ia ’apo tātou i te reira i roto i tō tātou orara’a ? (hi’o Mosia 3:19).

Hōho’a
Iesu ’e te mau tamari’i i ni’a iāna

’Ua hina’aro Iesu ’ia riro tāna mau pipi mai te mau tamari’i ri’i te huru.

Luka 10:25–37

E aha te rāve’a nō te fa’aoraora i te parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria, nō tō ’outou ’utuāfare ? E au ānei rātou e ’ō’omo i te ’ahu ta’a ’ē ’e e ha’uti ta’ata ora i te reira ? E ha’apāpū maita’i ē, tē tauturu ra ’outou i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’ite nāhea i te riro mai te ta’ata maita’i nō Samaria. E ta’ata ānei i te ha’api’ira’a ’aore rā i te fare purera’a e hina’aro nei i te tauturu ’e ’aita tātou e tāu’a ra ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō terā ta’ata ?

Luka 10:40–42

E mea fifi roa ānei i teienei ’ia fa’aō i te mau mea pae vārua i roto i te tārena ’utuāfare ? E nehenehe te ’ā’amu o Maria ’e Mareta e fa’auru i te hō’ē ’āpo’ora’a ’utuāfare ’aore rā te hō’ē purera’a pō ’utuāfare nō ni’a i te reira. E nehenehe te ’utuāfare e fa’ati’a i te hō’ē tāpura nō te mau rāve’a ’ia mā’iti « i taua mea ti’a ra » (hi’o Luka 10:42).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā tātou hōro’ara’a i te ha’api’ira’a

Aupuru i te vāhi au nō te here Te huru te mau melo o te ’utuāfare i ni’a i te tahi ’e te tahi, tō rātou mana’o nō ni’a i te tahi ’e te tahi, e nehenehe te reira e tauturu roa ’ino i te vārua i tō ’outou fare. ’A tauturu i te mau melo ato’a o te ’utuāfare ’ia rave i tā rātou tuha’a nō te ha’amau i te hō’ē fare nō te here ’e nō te fa’atura, ’ia vai te mana’o au nō te fa’a’ite i tei tupu nō rātou, nō te parau i te mau uira’a ’e nō te fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 15.)

Hōho’a
’O te Mesia ’e ’o Maria ’e ’o Mareta

Christ in the Home of Mary and Martha, nā Walter Rane

Nene’i