Mai, pe’e mai
29 nō ’ēperēra–5 nō mē. Ioane 7–10 : ‘’O vau te tīa’i māmoe maita’i’


« 29 nō ’ēperēra–5 nō mē. Ioane 7–10 : ‘’O vau te tīa’i māmoe maita’i’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 29 nō ’ēperēra–5 nō mē. Ioane 7–10 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
Te Fa’aora ’e te vahine i ro’ohia i roto i te fa’aturira’a

He That Is without Sin, nā Liz Lemon Swindle

29 nō ’ēperēra–5 nō mē.

Ioane 7–10

« ’O vau te tīa’i māmoe maita’i »

’A tai’o ai ’outou i te Ioane 7–10, e fāri’i mai ’outou i te tahi mau mana’o nō ’ō mai i te Vārua Maita’i nō ni’a i te mau ha’api’ira’a tumu i roto i teie mau pene. E nehenehe te tāpa’opa’ora’a i te mau mana’o e tae mai e tauturu ia ’outou ’ia fa’ata’a i te fa’anahora’a nō te fa’a’ohipa i te reira.

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

Noa atu ā ’ua haere mai Iesu Mesia « ’ei hau tō teie nei ao, ’e ’ia ’ite-au-hia mai te ta’ata nei » (Luka 2:14), « ’ua tupu [rā] te mārō i taua mau ta’ata ra iāna » (Ioane 7:43). ’Ua ’ite te ta’ata i te hō’ē ā mau ’ohipa i tupu, ’ua ta’a ’ē roa rā te mau mana’o nō ni’a ia Iesu. ’Ua parau te hō’ē pae, « E ta’ata maita’i ’oia », ’ua parau te tahi pae, « Tē ha’avare nei ’oia i te ta’ata » (Ioane 7:12). I te fa’aorara’a ’oia i te hō’ē mata pō i te sābati, ’ua onoono vetahi i te parau ē, « E ’ere teie ta’ata i tō te Atua, ’aore ho’i ’oia i ha’apa’o i te sābati », ’ua ui vetahi, « E aha e ti’a ai i te ta’ata hara ’ia rave i te semeio mai teie nei ? » (Ioane 9:16). Noa atu rā teie rapura’a, ’ua ’ite te feiā tei ’imi i te parau mau i te mana i roto i tāna mau parau, inaha « ’aita roa e ta’ata e au te parau i tā terā a’era ta’ata » (Ioane 7:46). I te anira’a te mau ’āti Iuda ia Iesu ’ia « fa’a’ite hua mai » ’o ’ōna ānei te Mesia, ’ua fa’a’ite ’oia i te hō’ē parau tumu e nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fa’ata’a i te parau mau ’e te parau hape : « E fa’aro’o mai ta’u ra māmoe i tō’u reo, ’ua ’ite au ia rātou, ’e e pe’e mai ho’i rātou iā’u » (Ioane 10:27).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Ioane 7:14–17

’Ia ora vau i te mau parau mau i ha’api’ihia e Iesu Mesia, e ’ite mai au ē, e parau mau te reira.

’Ua māere roa te mau ’āti Iuda i te ’ite rahi o Iesu inaha ’aita ’oia i ha’api’ihia (hi’o i te ’īrava 15)—i te ha’api’ira’a tā rātou i mātau nā. I roto i tāna pāhonora’a, ’ua ha’api’i Iesu i te hō’ē rāve’a ’ē nō te ’ite i te parau mau i matara i te mau ta’ata ato’a, noa atu te fāito ha’api’ira’a ’aore rā te mau mea orahia. I roto i te Ioane 7:14–17, nāhea ’oe i te ’ite ē, e parau mau te ha’api’ira’a tumu tā Iesu i ha’api’i ? Nāhea teie ’ohipa tau maoro i te tauturura’a ia ’oe ’ia fa’arahi i tō ’oe ’itera’a pāpū nō te ’evanelia ?

Ioane 8:2–11

’Ua matara te aroha o te Fa’aora i te mau ta’ata ato’a.

Nō ni’a i te huru ravera’a a te Fa’aora i te vahine tei ro’ohia i roto i te peu fa’aturi, ’ua parau Elder Dale G. Renlund : “« Papū maita’i ē, ’aita te Fa’aora i fāri’i i te peu fa’aturi. ’Aita ato’a rā ’oia i fa’autu’a i te vahine. ’Ua fa’aitoito ’oia iāna ’ia taui i tōna orara’a. ’Ua tupu te hina’aro i roto i teie vahine ’ia taui nō te aroha ’e te fa’aherehere o Iesu. Tē ha’apāpū nei te ’īritira’a a Iosepha Semita i te Bibilia i te ti’ara’a pipi o teie vahine : ‘’E ’ua fa’ahanahana a’era te vahine i te Atua mai taua hora ra, ’e ’ua ti’aturi i tōna i’oa’ »(« Tō tātou tīa’i māmoe maita’i », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 30).

I nāfea ’oe i riro ai mai teie vahine i te fāna’ora’a i te aroha ’eiaha rā te fa’ahapara’a a te Fa’aora ? I nāfea ’oe i riro ai mai te mau pāpa’i parau ’e te mau pharisea, i te fa’ahapara’a ’e i te ha’avāra’a ia vetahi ’ē, ’e ’aita ho’i ’oe iho i vai hara ’ore roa ? (hi’o Ioane 8:7). E aha fa’ahou ā te ha’api’ira’a e nehenehe e ’apo mai i roto i te huru ravera’a a te Fa’aora i te mau pāpa’i parau ’e te mau pharisea ’e te vahine i ro’ohia i roto i te peu fa’aturi ? E aha tā ’oe e ha’api’i nei nō ni’a i te fa’aorera’a hara a te Fa’aora ’ia tai’o ’oe i teie mau ’īrava ?

Ioane 8:58–59

Nō te aha te mau ’āti Iuda i ’ino’ino ai i te paraura’a Iesu ē : « ’Aita Aberahama i fānau tē vai nei au » ?

Te parau « tē vai nei au », ’o te parau ïa tā Iehova i fa’a’ohipa nō te parau ia Mose ’o vai ’oia, mai tei pāpa’ihia i roto i te Exodo 3:14. Nō reira, i te paraura’a Iesu « tē vai nei au », tē parau ra ïa ’oia ’o ’ōna Iehova, te Atua o te Faufa’a Tahito. ’Ua hi’o te mau ’āti Iuda i te reira ’ei fa’ainainara’a Atua ’e i raro a’e i te ture a Mose, ’o te pohe pehira’a ’ōfa’i ïa te utu’a.

Ioane 9

I roto i tā tātou mau tāmatara’a e ti’a ai i te Atua e fa’a’ite iāna i roto i tō tātou orara’a.

Nō te mea e tē ’āpe’e nei te mau fa’ahope’ara’a au ’ore i te hara, tē hi’o ato’a nei tātou i te tahi o tā tātou mau pāoara’a ’ei fa’ahope’ara’a nō te tahi ’ohipa hape i ravehia. I teienei rā, i te mana’ora’a te mau pipi a te Fa’aora ē, ’ua fānau-matapō-hia te hō’ē ta’ata nō te mea ’ua hara na ’oia ’aore rā tōna nā metua, ’ua fa’atītī’aifaro Iesu ia rātou. Nāhea te mau parau a te Fa’aora i roto i te Ioane 9:3 i te taui i tā ’oe hi’ora’a i tā ’oe mau tāmatara’a ’aore rā te mau tāmatara’a a vetahi ’ē ? ’A tai’o ai ’oe i te Ioane 9, ’a feruri nāhea te « [’iteara’ahia] te ’ohipa a te Atua » (Ioane 9:3). Nāhea te reira i te ’iteara’ahia ’a fa’aruru ai ’oe i te mau tāmatara’a ?

E mea tano ato’a ’ia hi’o ē, tē fa’a’ite nei te uira’a a te mau pipi i roto i te Ioane 9:2 ē, ’ua ti’aturi rātou i te orara’a hou te tāhuti nei, e ha’api’ira’a tumu tei mo’e i te mau keresetiano i roto i te Tāivara’a rahi, tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai rā nā roto i te peropheta Iosepha Semita (hi’o PH&PF 93:29 ; Mose 4:1–4 ; Aberahama 3:22–26).

Ioane 10:16

’O vai « te māmoe ’ē » tā te Fa’aora i fa’ahiti i te parau i roto i te Ioane 10:16 ?

I te haerera’a te Fa’aora i Amerika i muri mai i tōna ti’a-fa’ahou-ra’a, ’ua fa’ata’a ’oia ’o vai tāna mau māmoe ’ē (hi’o 3 Nephi 15:21–16:5).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Ioane 7:24

Nāhea ’outou i te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia māramarama i te ha’api’ira’a a Iesu i roto i te Ioane 7:24? Hō’ē rāve’a, ’o te haerera’a ïa i rāpae i te fare e ti’i mai i terā melo o te ’utuāfare tei tāfetafeta. E aha tā te ta’ata ’ē e mana’o nō ni’a i terā melo o te ’utuāfare i te hi’ora’a i tōna hōho’a ? ’A tāpura i te mau huru maita’i o teie melo ’utuāfare e’ita e nehenehe e ’itehia i ni’a i tōna hōho’a (hi’o ato’a 1 Samuela 16:7).

Ioane 8:31–36

Nāhea tātou i te riro i te tahi taime ’ei tāvini nō te hara ? E aha te mau parau mau tā Iesu i ha’api’i ’o te nehenehe e fa’aora ia tātou i te reira ?

Hōho’a
Tē fa’aora ra Iesu i te hō’ē matapō

Jesus Healing the Blind, nā Carl Heinrich Bloch

Ioane 9

Nāhea ’outou i te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia hi’o mana’o i te fa’ati’ara’a nō ni’a i te fa’aorara’a Iesu i te matapō i roto i te Ioane 9? E nehenehe tā ’outou e ha’uti ’āmui i te reira ’ā’amu. ’A tāpe’a i te tahi taime nō te tai’o te mau melo o te ’utuāfare i te mau ’īrava tū’ati i roto i te Ioane 9. E ani ia rātou ’ia tāpa’o i te mau ha’api’ira’a ato’a e ’apo mai rātou i roto i te ’ā’amu, mai teie te huru, e aha te aura’a te fa’afāriura’a i te ’evanelia a Iesu Mesia.

Ioane 10:1–18, 27–29

Nō te fa’aō mai i te mau melo o te ’utuāfare i roto i te tuatāpapara’a i te parabole nō te tīa’i māmoe maita’i, ’a ani ia rātou tāta’itahi ’ia pāpa’i i te hōho’a nō te hō’ē o te mau mea i muri nei : te ta’ata ’eiā, te ’ūputa, te tīa’i māmoe, te ta’ata tārahuhia (e rave ’ohipa tei tihepuhia), te luto ’e te māmoe. ’A ani ia rātou ’ia tai’o i te Ioane 10:1–18, 27–29, ’e ’ia paraparau te ’utuāfare i muri iho i te mea tā te Fa’aora i ha’api’i nō ni’a i te mau mea tā rātou i pāpa’i i te hōho’a.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

’Imi i te mau parau fa’auru ’e te mau pereoda fa’auru ’Ia tai’o ’oe, e nehenehe te Vārua e fa’aharu i tō ’oe mata i ni’a i te tahi mau parau ’aore rā te tahi mau pereoda e fa’auru ’e e fa’aitoito ia ’oe, ’aore rā ’o te au ē, ’ua pāpa’i-ta’a-’ē-hia nō ’oe. E ’ōpua i te tāpa’o i te mau parau ’aore rā te mau pereoda i roto i te Ioane 7–10 e fa’auru ia ’oe .

Hōho’a
te Mesia ’e te hō’ē māmoe

Lost No More, nā Greg K. Olsen

Nene’i