Mai, pe’e mai
20–26 nō mē. Mataio 21–23 ; Mareko 11 ; Luka 19–20 ; Ioane 12 : ‘’A hi’o na, tē haere mai ra tō Ari’i’


« 20–26 nō mē. Mataio 21–23 ; Mareko 11 ; Luka 19–20 ; Ioane 12 : ‘’A hi’o na, tē haere mai ra tō Ari’i’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 20–26 nō mē. Mataio 21–23 ; Mareko 11 ; Luka 19–20 ; Ioane 12 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
e ta’ata i ni’a i te tumu rā’au e hi’o ra ia Iesu tē haere mai ra

Zacchaeus in the Sycamore Tree, nā James Tissot

20–26 nō mē

Mataio 21–23 ; Mareko 11 ; Luka 19–20 ; Ioane 12

’A hi’o na, tē haere mai ra tō Ari’i

Hou ’a tai’o ai i te mau mana’o i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, e tai’o i te Mataio 21–23 ; te Mareko 11 ; te Luka 19–20 ; ’e te Ioane 12. E tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ’o tā ’outou e nehenehe e fa’a’ite i tō ’outou ’utuāfare ’aore rā i roto i te mau piha ha’api’ira’a i te fare purera’a.

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

’Ua po’ia te Fa’aora i muri iho i tōna tere mai Betania i Ierusalema, ’e ’ua mana’o ’oia e noa’a mai te mā’a i ni’a i terā tumu rā’au suke tāna e ’ite ra i te ātea. I te fātatara’a rā Iesu i te tumu rā’au, ’aita e mā’a hotu (hi’o Mataio 21:17–20 ; Mareko 11:12–14, 20). E nehenehe e parau ē, ’ua hōho’a te rā’au suke i te mau feiā fa’atere fa’ahua paieti i Ierusalema : tā rātou mau ha’api’ira’a māoaoa ’e tō rātou hōho’a rāpae huru mo’a, ’aita ïa i riro ’ei mā’a pae vārua. E au te mau pharisea ’e te mau pāpa’i parau i te ta’ata ha’apa’o fa’auera’a e rave rahi, ’ua mo’e rā ia rātou nā fa’auera’a rahi roa e piti : here i te Atua ’e here i tō ta’ata tupu mai ia ’oe iho (hi’o Mataio 22:34–40 ; 23:23).

I te tahi pae, e rave rahi ta’ata e ha’amata ra i te ’ite i te mā’a maita’i i roto i te mau ha’api’ira’a a Iesu. I te taera’a ’oia i Ierusalema, ’ua maeva mai rātou iāna ma te ’āma’a nō ni’a mai i te mau tumu rā’au tei vauvauhia nā raro i ni’a i tōna haere’a, ma te ha’apoupou ē ’āria te parau tohu tahito ē : « ’A hi’o na, tē haere mai ra tō Ari’i » (Zekaria 9:9). ’Ia tai’o ’outou i teie hepetoma, e feruri i te mau hotu a te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora ’e a tōna tusia tāra’ehara i roto i tō ’outou orara’a ’e e aha tā ’outou e nehenehe e rave ’ia « rahi roa atu ra ïa te hotu » (Ioane 12:24).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Mataio 23 ; Luka 19:1–10 ; 20:45–47

’Aita te Fatu e ha’avā nei nā ni’a i te hōho’a rāpae, nā ni’a rā i te mau hina’aro o te ’ā’au.

I te tau o Iesu, e rave rahi ta’ata tei mana’o ē, e mea punu te mau telona, te mau ta’ata putu tute, ’e tē ’eiā ra rātou i te ta’ata. ’E nō reira, nō te mea ’o Zakaio te telona rahi ’e e ta’ata tao’a rahi ho’i, ’ua rahi atu ā terā mana’o i ni’a iāna. ’Ua hi’o rā Iesu i te ’ā’au o Zakaio. E aha tā te Luka 19:1–10 e parau ra nō ni’a i te ’ā’au o Zakaio ? E nehenehe paha e tāpa’o i te mau parau i roto i teie mau ’īrava nō ni’a i te mau mea tā Zakaio i rave ’ei fa’a’itera’a i tōna pūpūra’a iāna i te Fa’aora. E aha te mau hina’aro o tō ’oe ’ā’au ? E aha tā ’oe e rave ra nō te ’imi i te Fa’aora, mai tā Zakaio i rave ?

Te huru o te Fa’aora i ni’a i te mau pāpa’i parau ’e te mau pharisea, e mea ta’a ’ē roa ïa i tōna huru i ni’a ia Zakaio. Mai tā te peresideni Dieter F. Uchtdorf i fa’ata’a : « Terā rā, ’ua ti’a [Iesu] i ni’a ma te riri tano i te feiā ha’avarevare mai te mau pāpa’i parau, te mau pharisea ’e te mau sadukea―’o rātou tei tāmata i te fa’a’ite i te hōho’a parau ti’a ’ia roa’a ia rātou te ’āruera’a, te mana ’e te tao’a o te ao nei, ’a tāmau noa ai i te hāmani ’ino i te feiā tei tītauhia ia rātou ’ia ha’amaita’i » (« Nō ni’a i te rirora’a i tō tātou huru mau », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2015, 81).

I roto i te Mataio 23, e rave rahi mau fa’ahōho’ara’a tā te Fa’aora i fa’a’ohipa nō te huru fa’ahua paieti. E ’ōpūa i te fa’a’ū ’aore rā e tāpura i teie mau fa’ahōho’ara’a ma te tāpa’o ato’a i tā te reira e ha’api’i nei nō ni’a i te huru fa’ahua paieti. E aha te fa’aurura’a i tae mai maoti te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora, e aha te mau mea e taui i te ravera’a ?

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:62–63 ; 137:9.

Mataio 21:1–11 ; Mareko 11:1–11 ; Luka 19:29–44 ; Ioane 12:12–16

’O Iesu Mesia tō’u ari’i.

Tē fa’ata’a nei te mau fa’ati’ara’a i roto i te Mataio 21:1–11 ; te Mareko 11:1–11 ; te Luka 19:29–44 ’e te Ioane 12:12–16 i te ha’amatara’a o te hepetoma hope’a o te orara’a o te Fa’aora, ’e tae noa atu i te tomora’a hanahana nōna i roto ia Ierusalema. Rātou tei hi’o iāna ’ei Ari’i nō rātou, ’ua fa’a’ite ïa rātou i tō rātou pūpūra’a ia rātou nā roto i te fa’atāhinura’a iāna (hi’o Ioane 12:1–8), nā roto i te vauvaura’a i te ’ahu ’e te ’āma’a rā’au i ni’a i tōna ’ē’a tomora’a i roto ia Ierusalema, ma te ’ārue iāna. E feruri nāhea te mau mātēria i muri nei e nehenehe e fa’ahōhonu i tō ’oe māramaramara’a i te mau ’ohipa i ha’amata i te hepetoma hope’a o te orara’a o te Fa’aora.

Nāhea ’oe e nehenehe ai e fāri’i i te Fa’aora ’ei Fatu nō ’oe ’e ’ei Ari’i ?

Mataio 22:34–40

Nā fa’auera’a rahi roa e piti , ’o te herera’a ïa i te Atua ’e te herera’a ia vetahi ’ē mai iā’u iho nei.

Mai te peu noa atu e tae mai te mana’o teimaha ha’aparuparu ’a tūtava noa ai ’oe i te pe’e ia Iesu Mesia, e nehenehe te mau parau a te Fa’aora i te ha’api’i ture i roto i te Mataio 22 e tauturu ia ’oe ’ia fa’a’ōhie ’e ’ia rōtahi i tō ’oe ti’ara’a pipi. Teie te tahi rāve’a nō te rave i te reira : E ha’amau i te hō’ē tāpura nō te mau rahira’a fa’auera’a a te Fatu. E aha te tū’atira’a o te mau fa’auera’a ato’a i ni’a i tā ’oe tāpura ’e nā fa’auera’a rahi roa e piti ? Nāhea te rōtahira’a i ni’a i tenā fa’auera’a rahi roa e piti e tauturu ia ’oe ’ia ha’apa’o i te tahi atu mau fa’auera’a ?

Mataio 23:5

E aha te mau phulakateri ?

’Ua riro te mau phulakateri e mau ’āfata tei roto te tahi parau iti i pāpa’ihia te tahi tuha’a ’īrava pāpa’ira’a mo’a. E tā’amu te mau ’āti Iuda i teie mau ’āfata iti i ni’a i te tahi taura ’iri ’animara ’a tā’amu atu ai i ni’a i tō rātou upo’o ’aore rā i ni’a i tō rātou rima ’ei ha’amana’ora’a i te mau fa’auera’a (hi’o Deuteronomi 6:6–8). Nō tō rātou te’ote’o, ’ua tā’amu te mau pharisea i te tahi phulakateri rarahi a’e i ni’a ia rātou ’ia ’ite te tā’āto’ara’a i te rahi o tō rātou here i te parau a te Atua.

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Ioane 12:1–8

E aha tā Maria i rave nō te fa’a’ite i tōna here nō te Fa’aora ? E aha tā tātou e rave nei nō te fa’a’ite i tō tātou here nōna ?

Hōho’a
e vahine e hōroi ra i te ’āvae o Iesu ’e tōna rouru

Washing Jesus’s Feet, nā Brian Call

Ioane 12:42–43

Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia fa’a’ite i te fa’atura ia vetahi ’ē ’ia parau mai rātou ’aore rā ’ia pa’epa’e mai rātou i te parau nō tō rātou mau ti’aturira’a pae fa’aro’o ? E aha te tahi mau fa’ahope’ara’a pae sōtiare e nehenehe e fa’a’ōtohe ia tātou i te paraura’a ’aore rā i te pa’epa’era’a i tō tātou ti’aturira’a i te Mesia ? Nō te tahi mau hi’ora’a ta’ata tei ’ore i ’ōtohe i mua i te nene’ira’a sōtiare, hi’o Daniela 1:3–20 ; 3 ; 6 ; Ioane 7:45–53 ; 9:1–38 ; and Mosia 17:1–4.

Mataio 21:12–17

E aha tā tātou e rave nei nō te fa’a’ite i tō tātou mana’o tura ’e tō tātou fa’atura nō te hiero ? E aha tā tātou e nehenehe e « tīahi i rāpae » i tō tātou orara’a ’o te ’ore e fa’ariro nei i te hiero ’ei « fare purera’a » (Mataio 21:12–13) ’e ’ei vāhi nō te fa’aorara’a pae vārua ?

Mataio 21:28–32

E aha te mau ha’api’ira’a i roto i te parabole nō te ta’ata ’e tāna e piti tamaiti e nehenehe e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ? ’Ei hi’ora’a, e nehenehe tā ’outou e fa’a’ohipa i te ’ā’amu nō te paraparau i te faufa’a rahi nō te ha’apa’o mau ’e te tātarahapara’a mau. Penei a’e e nehenehe tā te ’utuāfare e pāpa’i i te hō’ē ’ā’amu nō te ha’uti ta’ata ora i te parabole, ’ia fa’a’ohu rātou i te ta’ata tā rātou e ha’uti.

Mataio 22:15–22

E aha te tahi mea o « tā te Atua ra » (’īrava 21) te ti’a ia tātou ’ia hōro’a iāna ra ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā tātou hōro’ara’a i te ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te mau hōho’a pēni ’ia tāu’a mai te mau melo o te ’utuāfare. « Tei roto i te Buka hōho’a nō te evanelia ’e te LDS Media Library i ni’a i te LDS.org e rave rahi mau hōho’a ’e mau video ’o te nehenehe e tauturu i [tō ’outou ’utuāfare] ’ia hi’o mata atu i te mau mana’o ’aore rā te mau ’ohipa tei tupu » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 22). ’Ei hi’ora’a, e nehenehe te pēni tei ’āpitihia i teie arata’i ha’api’ira’a e tauturu i te fa’aora i te ’ā’amu nō te tomora’a te Mesia i roto ia Ierusalema.

Hōho’a
te tomora’a hanahana o te Mesia

Triumphal Entry, nā Walter Rane

Nene’i