Mai, pe’e mai
6–12 nō mē. Luka 12–17 ; Ioane 11: ‘E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u ta’u māmoe’


« 6–12 nō mē. Luka 12–17 ; Ioane 11: ‘E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u ta’u māmoe’ » Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 6–12 nō mē. Luka 12–17 ; Ioane 11 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
E ta’ata e tauahi ra i tāna tamaiti

The Prodigal Son, nā Liz Lemon Swindle

6–12 nō mē

Luka 12–17 ; Ioane 11

« E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u ta’u māmoe »

’A tai’o ai ’outou i te Luka 12–17 ’e te Ioane 11, e ’imi nā roto i te pure i te mea ’ua hina’aro te Metua i te Ao ra ’ia ’ite ’outou ’e ’ia rave ’outou. E ti’a i te tuatāpapara’a o teie mau pene e ha’amatara i tō ’outou ’ā’au i te mau poro’i tei fa’aineine-ta’a-’ē-hia nō ’outou.

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

I roto i te rahira’a ’ohipa, e nūmera maita’i roa te 99 i ni’a i te 100—e ’ere rā i te mea maita’i ’ia riro te reira mau nūmera i te tamari’i a te Atua (hi’o PH&PF 18:10). I terā taime, noa atu hō’ē noa vārua, e ti’a ’ia ’imi pāpū ’e ’ia ’imi haere noa « ē ’ia ’itea atu » (Luka 15:4), mai tā te Fa’aora i ha’api’i i roto i te parabole nō te māmoe mo’e. ’Ei reira te ha’apoupoura’a e ha’amata ai, inaha « e ’oa’oa rahi tō ni’a i te ra’i i te ta’ata hara hō’ē ’ia tātarahapa, i te feiā parau ti’a ē ’ia iva noa atu te ’ahurura’a ’e iva ti’ahapa te ’ore e au ia rātou te tātarahapa »(Luka 15:7). Mai te huru ē e mea huru ’ē terā parau, e mea maita’i ia ha’amana’o ē, te tanora’a, ’aore ta’ata « te ’ore e au… te tātarahapa ». Tītauhia ’ia fa’aorahia tātou pā’āto’a. ’E ’o tātou pā’āto’a te nehenehe e ’āmui i roto i te fa’aorara’a ta’ata, ma te poupou ’āmui i te vārua ato’a e fa’aorahia (hi’o PH&PF 18:15–16).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Luka 12 ; 14–16

E mea ti’a ’ia tu’u vau i tō’u ’ā’au i roto i te mau mea faufa’a rahi ’e te mure ’ore ’eiaha rā i roto i te mau mea o teie nei ao.

Nō te aha te Atua i parau ē, « E terā ra ma’ama’a ra » i te ta’ata tei ’ohipa noa ’e tei manuia i te patu i te hō’ē fare rahi tei fa’aīhia i te mau hotu o tāna ’ohipa ? (hi’o Luka 12:16–21). I roto i teie mau pene nō Luka, tē ha’api’i nei te Fa’aora e rave rahi parabole e nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fa’ateitei i tā tātou hi’ora’a i ni’a atu i te mau mea o teie nei ao, i ni’a i te mau mea mure ’ore. Teie te tahi mau parabole i tāpurahia i muri nei. E aha tā ’oe ha’apotora’a i te parabole tāta’itahi ? I tō ’oe mana’o, e aha tā te Fatu e parau ra ia ’oe ?

Hi’o ato’a Mataio 6:19–34 ; 2 Nephi 9:30 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 25:10.

Luka 15

E mea ’oa’oa nā te Metua i te Ao ra ’ia ’itehia mai tei mo’e.

’Ua uiui ānei tō ’outou mana’o e aha te mana’o o te Metua i te Ao ra ia rātou tei hara ’aore rā tei « mo’e » ? ’Ua fa’ahapa te mau pharisea ’e te mau pāpa’i parau ia Iesu nō tōna ’āmuira’a i terā huru ta’ata. Nō te pāhono i te reira, ’ua fa’ati’a Iesu i e toru parabole, e ’itehia i roto i te Luka 15—nau parabole nō te māmoe mo’e, te diderama i mo‘e ra ’e te tamaiti pūhura.

’Ia tai’o ’oe i te reira mau parabole, e ’ōpua i te fa’ati’a i te hō’ē tāpura nō te mau vāhi tū’ati ’e te mau vāhi ta’a ’ē i roto ia rātou. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe tā ’oe e hi’o e aha tei mo’e ’e nō te aha i mo’e ai, nāhea i te ’itera’ahia ’e nāhea te ’ohipa tā te ta’ata i rave i te ’itera’ahia te reira. E aha tā Iesu mau poro’i ia rātou i « mo’e »—’o rātou ato’a e mana’o ra ē, ’aita rātou i mo’e ? E aha tāna mau poro’i ia rātou e ’imi ra i te feiā mo’e ?

’Oia, e mea maita’i iho ā ïa ’eiaha tātou ’ia mo’e. Nō ni’a i te Luka 15:7, ’ua pāpa’i Elder James E. Talmage ē : « ’Aore e tumu ’ia ti’ahia te parau ē, e mea rahi a’e te ta’ata hara e tātarahapa, i te vārua parau ti’a i pāto’i i te hara » (Jesus the Christ [1916], 461). ’Ātīrā noa atu, ’o tātōu pā’āto’a e hara nei ’e nō tātou pā’āto’a e tītauhia nei te fa’aorara’a, nō reira teie te poro’i tāmāhanahana i roto i te mau parabole a te Fa’aora, ’oia ho’i, e ti’a ia tātou tāta’itahi ’ia tātarahapa ’e ’ia ho’i i te parau ti’a, nō te mea tē hina’aro nei te Atua ’eiaha hō’ē noa atu vārua ’ia pohe.

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 18:10–16 ; Jeffrey R. Holland, « The Other Prodigal », Ensign, Mē 2002, 62–64.

Hōho’a
e vahine tē ’imi ra i te diderama

The Lost Piece of Silver, nā James Tissot

Luka 16:1–12

E aha tā Iesu i ha’api’i i roto i te parabole nō te ti’a’au parau ti’a ’ore ?

’Ua fa’ata’a mai Elder James E. Talmage hō’ē ha’api’ira’a e nehenehe e ha’api’i i roto i te parabole : « E fa’aitoito noa ; e ma’iri ’oi’oi ho’i te mahana tā ’oe e nehenehe e fa’a’ohipa i tā ’outou mau tao’a tāhuti nei. E ha’api’i mai roto mai i te ta’ata huru parau ti’a ’ore ’e te ’ino ; e mea hi’oana maita’i ho’i rātou ’ia fa’atupu i terā ananahi hō’ē roa tā rātou e mana’o noa nei, e aha ato’a atu ïa te tītaura’a ia ’outou e ti’aturi nei i te ananahi mure ’ore, e fa’atupu atu i te reira ! Mai te mea ’aita ’outou i pa’arihia ’e i hi’oanahia i roto i te fa’a’ohipara’a i te ‘tao’a ha’avare ra’, nāhea ïa e nehenehe ai e ti’aturi atu ia ’outou i te mau tao’a vai maoro atu ā ? » (Jesus the Christ, 464).

Luka 17:11–19

E ha’afātata tō’u māuruuru i tā’u mau ha’amaita’ira’a iā’u i te Atua ?

’Ahani ’o ’oe hō’ē o nā lepera hō’ē ’ahuru, e ho’i ānei ’oe nō te ha’amāuruuru i te Fa’aora ? E aha te tahi atu mau ha’amaita’ira’a tā te lepera māuruuru i fāri’i maoti te māuruuru tāna i fa’a’ite ? E aha te ’ohipa a te māuruuru i ni’a i tō ’oe fāito pae vārua ? Penei a’e e ’āpī ’outou ’ia ha’amata i te pāpa’i i tō ’outou māuruuru i roto i te hō’ē buka tāmahana, mai tā te peresideni Henry B. Eyring i fa’ata’a i roto i tāna a’ora’a « E ha’amana’o, e ha’amana’o » (Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2007, 66–69).

Ioane 11:1–46

O Iesu Mesia te Ti’a-fa’ahou-ra’a ’e te Ora.

’Ua riro te semeio nō te fa’ati’ara’ahia Lazaro mai te pohe mai ’ei ’itera’a pāpū pūai ’e te pāto’i ’ore ē, e Tamaiti mau Iesu nā te Atua ’e ’o ’oia te Mesia i parauhia. E aha te mau ta’o, te mau parau ’aore rā te mau mea ri’i i roto i te Ioane 11:1–46 e ha’apūai nei i tō ’oe fa’aro’o e, ’o Iesu « te ti’a-fa’ahou-ra’a ’e te ora » ? Nāhea teie ’ite e fa’auru nei i tō ’oe orara’a ’e tā ’oe mau mā’itira’a ?

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Luka 15:1–10

’Ua ta’a ānei i tō ’outou ’utuāfare te mana’o e tae mai ’ia mo’e te hō’ē mea—’aore rā ’ia mo’e rātou ? E nehenehe te paraparaura’a nō ni’a i te ’ohipa i tupu nō rātou e ha’amata i te paraparaura’a nō ni’a i te mau parabole nō te māmoe mo’e ’e te diderama mo’e. ’Aore rā e nehenehe tā ’outou e ha’uti mai te perē tāpō, e tāpuni hō’ē, ’e nā te tahi mau melo o te ’utuāfare e mā’imi iāna. Nāhea teie ha’uti e taututu nei i te māramarama i teie mau parabole ?

Luka 15:11–32

Nāhea tātou e nehenehe ai e riro mai te metua tāne i roto i teie ’ā’amu i te taime e mo’e tei herehia ? E aha tā tātou e nehenehe e ha’api’i mai roto mai i te ’ohipa i tupu nō te tamaiti matahiapo, ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia riro rahi atu ā mai te Mesia te huru ? E aha te mau tū’atira’a i roto i te metua tāne o te parabole ’e tō tātou Metua i te Ao ra ?

Luka 17:11–19

’Ei tauturura’a i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ohipa i te ’ā’amu nō nā lepera hō’ē ’āhuru, e nehenehe tā ’outou e ani ia rātou ’ia pāpa’i i te tahi mau poro’i ha’amāuruuru ’ōmo’e ’e ’ia tu’u haere i te reira nā roto i te fare. E nehenehe ato’a tā ’outou e hīmene ’āmui i te hīmene « Tai’o mai na i tō mau maita’i », Te mau hīmene, n° 147, ’e ’ia paraparau i te mau ha’amaita’ira’a tā tō ’outou ’utuāfare i fāri’i.

Ioane 11:1–46

E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā tātou hōro’ara’a i te ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te mau ’ā’amu ’e te mau hi’ora’a nō te ha’api’i i te mau parau tumu nō te ’evanelia. Pinepine te Fa’aora i te ha’api’i i te mau parau tumu nō te ’evanelia nā roto i te mau ’ā’amu ’e te mau parabole. ’A feruri i te mau hi’ora’a ’e te mau ’ā’amu nō roto mai i tō ’outou iho orara’a e nehenehe e fa’aoraora i te hō’ē parau tumu nō te ’evanelia nō tō ’outou ’utuāfare (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 22).

Hōho’a
e ta’ata e tūturi ra ma te māuruuru i mua ia Iesu

Where Are the Nine, nā Liz Lemon Swindle

Nene’i