Mai, pe’e mai
8–14 nō Tiurai. Te mau ’Ohipa 6–9 : ‘E aha vau, e aha tō ’oe hina’aro ?’


« 8–14 nō Tiurai. Te mau ’Ohipa 6–9 : ‘E aha vau, e aha tō ’oe hina’aro ?’», Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 8–14 nō Tiurai. Te mau ’Ohipa 6-9 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
’O Paulo i ni’a i te purūmu nō Damaseko

’Ia nehenehe ia mātou ’ia ora, nā Sam Lawlor

8–14 nō Tiurai

Te mau ’Ohipa 6–9

« E aha vau, e aha tō ’oe hina’aro ? »

Ha’amata ma te tai’o i te Te mau ’Ohipa 6–9. E tauturu te mau mana’o i tu’uhia i roto i teie arata’ira’a ha’api’ira’a ’ia fa’ata’a mai i te tahi o te mau parau tumu faufa’a roa a’e i roto i teie mau pene, penei a’e e ’ite mai ’outou i te tahi atu ā i roto i tā ’outou tuatāpapara’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Mai te peu e ta’ata e’ita e mana’ohia e fa’afāriu mai, ’o Saulo mau ïa—e pharisea tuiro’o nō te hāmani-’ino-ra’a i te mau keresetiano. Nō reira, i te paraura’a te Fatu i te pipi ra ia Anania ’ia ’imi ia Saulo nō te hōro’a iāna i te hō’ē ha’amaita’ira’a, e’ita iho ā ïa tātou e māere ’ua taiāri’i Anania. ’Ua nā ’ō ’oia : « E te Fatu, e rave rahi a’enei tō’u ’ite i te reira ta’ata, i tōna hāmani ’ino rahi i te mau ta’ata nō ’oe i Ierusalema » (Te mau ’Ohipa 9:13). ’Ua ’ite rā te Fatu i te ’ā’au o Saulo ’e tōna fāito pūai, ’e e misiōni tāna i feruri nō Saulo : « E fāri’i mā’itihia ho’i ’oia nā’u, ’ei hōpoi i tō’u i’oa i mua i te aro o te hui ari’i ra, ’e i te mau fenua ra, ’e i te te mau tamari’i nō ’Īserā’ela » (Te mau ’Ohipa 9:15). Nō reira ’ua ha’apa’o Anania i te parau, ’e i te ’itera’a ’oia i teie ta’ata hāmani ’ino ra, ’ua pi’i ’oia iāna « e tā’u taea’e, e Saulo » (Te mau ’Ohipa 9:17). Mai te peu ’ua taui roa ’o Saulo ’e ’ua fāri’i hua atura Anania iāna, e aha ïa tātou e hi’o ai i te hō’ē ta’ata ma te mana’o ē, e’ita roa ’oia e nehenehe e taui—mai ia tātou iho nei ?

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a.

Te mau ’Ohipa 6–8

E ti’a i tō’u ’ā’au ’ia « ti’a… i mua i te aro o te Atua ra ».

E ’ēkālesia tupu rahi, e hina’aro rahi ato’a ïa i te mau pipi nō te tāvini i roto i te bāsileia. Mai tei tai’ohia i roto i Te mau ’Ohipa 6:1–15, e aha te huru tā te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo i hi’o i roto i te feiā e riro ’ei tāvini nā muri ia rātou ? ’Ia tai’o ’oe i te Te mau ’Ohipa 6–8, ’a tāpa’o e aha te reira huru i fa’a’itehia e te mau ta’ata mai ia Setephano ’e Philipa. E aha tā Simona i ’ere ’e e aha tā tātou e nehenehe e ’apo mai nō ni’a i te hina’aro ’ia taui ?

Tē vai ra ānei te hō’ē mea tā ’oe e mana’o ra e taui ’ei ha’apāpūra’a ē « ’ua ti’a [tō ’oe ’ā’au] i mua i te aro o te Atua ra » ? (Te mau ’Ohipa 8:21–22). Nāhea teie tauira’a e nehenehe ai e ha’amaita’i ia ’oe ’a tāvini ai ’oe i te Atua ?

Te mau ’Ohipa 6–7

Te pāto’ira’a i te Vārua Maita’i, e nehenehe ïa te reira e arata’i i te pāto’ira’a i te Fa’aora ’e tāna mau peropheta.

Noa atu pa’i tei ia rātou ra te misiōni e fa’aineine i te ta’ata nō te tae-piti-ra’a mai o te Mesia ’ua pāto’i te mau feiā fa’atere ’āti Iuda ia Iesu Mesia ’e ’ua tītau rātou i tōna fa’asātaurora’a nō tō rātou ho’i te’ote’o ’e tā rātou ’imira’a i te mana nō rātou. Nāhea te reira i tupu ai ? ’Ua parau Setephano ia rātou : « E pāto’i ïa ’outou i te Vārua Maita’i » (Te mau ’Ohipa 7:51). I tō ’oe mana’o, e aha te aura’a nō te pāto’ira’a i te Vārua Maita’i ? Nō te aha te pāto’ira’a i te Vārua Maita’i e arata’i atu i te pāto’ira’a i te Fa’aora ’e tāna mau peropheta ?

’Ia tai’o ’oe i te Te mau ’Ohipa 6–7, ’a ’imi i te tahi atu ā mau poro’i tā Setephano i ha’api’i i te mau ’āti Iuda. E aha te huru ta’ata tāna e fa’aara ra ? Tē vai ra ānei te reira huru i roto ia ’oe ? E aha tā te mau parau a Setephano e ha’api’i nei nō ni’a i te mau fa’ahope’ara’a nō te pāto’ira’a i te Vārua Maita’i ? Nāhea ’oe i te vai ara rahi a’e ’e i te pāhono rahi a’e i te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i i roto i tō ’oe orara’a ?

Te mau ’Ohipa 7:54–60

Ta’a ’ē noa atu ia Setephano, ’o vai te tahi atu mau ta’ata tei maratiri-ato’a-hia nō tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia ?

’O Setephano te maratiri (e ta’ata tei tāparahi-pohe-hia nō tōna ti’aturira’a) keresetiano mātāmua tei ’itehia i muri mai i te ti’a-fa’ahou-ra’a o Iesu. E rave rahi fa’ahou ā feiā mo’a i roto i te tua’ā’ai tei tāparahi-pohe-ato’a-hia nō tō rātou huna-’ore-ra’a i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia. ’Ua fa’ahitihia vetahi i roto i te 2 Paraleipomeno 24:20–21 ; Mareko 6:17–29 ; Te mau ’Ohipa 12:1–2 ; Apokalupo 6:9–11 ; Mosia 17:20 ; Alama 14:8–11 ; Helamana 13:24–26 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109:47–49 ; 135:1–7 ; ’e Aberahama 1:11. E nehenehe e mana’o ē, ’ua maratiri-pauroa-hia te mau ’āpōsetolo maori rā ’o Ioane, i muri mai i te ti’a-fa’ahou-ra’a o te Fa’aora.

Te mau ’Ohipa 8:26–39

E tauturu te Vārua Maita’i iā’u ’ia arata’i i te ta’ata ia Iesu Mesia ra.

E aha tā ’oe e ha’api’i nei nō ni’a i te fa’a’itera’a i te ’evanelia i roto i te fa’ati’ara’a i roto i Te mau ’Ohipa 8:26–39? Nāhea te Vārua Maita’i i te tauturura’a ia Philipa ? E aha te tū’atira’a i roto i te fa’a’itera’a i te ’evanelia ’e te rirora’a ’ei hō’ē ta’ata arata’i ? (hi’o Te mau ’Ohipa 8:31).

Te mau ’Ohipa 9:1–31

’Ia auraro vau i te hina’aro o te Fatu, ’ua riro vau ’ei mauha’a i roto i tōna rima.

E au ē, e mea tupu vave te fa’afāriura’a o Saulo ; ’ua taui ’āfaro ’oia mai te harura’a i te mau keresetiano i te porora’a i te Mesia i roto i te mau sunago (Te mau ’Ohipa 9:20). ’Ia tai’o ’oe i tōna ’ā’amu, ’a feruri nō hea mai tōna hina’aro ’ia taui. (Nō te tai’o i te fa’ati’ara’a a Paulo nō tōna iho fa’afāriura’a, ’a hi’o i Te mau ’Ohipa 22:1–16 ’e te 26:9–18. E ha’amana’o maita’i ē, i te taime o teie mau fa’ati’ara’a, ’ua taui te i’oa o Saulo ’ei Paulo.)

Parau mau, e mea ta’a ’ē te ’ohipa i tupu nō Saulo—’e nō te rahira’a o te mau ta’ata, e mea maoro a’e te fa’afāriura’a—noa atu rā, e ’ohipa ānei tā ’oe e nehenehe e ’apo mai i roto i te fa’afāriura’a o Saulo ? E aha tā ’oe e ha’api’i nei i roto i te huru o Anania ’e vetahi mau pipi i fāri’i i te fa’afāriura’a o Saulo ? E aha tā ’oe e rave nō te fa’a’ohipa i teie mau ha’api’ira’a i roto i tō ’oe orara’a ? E nehenehe tā ’oe e ha’amata ma te pure, mai tā Saulo i rave : « E aha vau, e aha tō ’oe hina’aro ? » ’Aore rā e nehenehe tā ’oe e pāpa’i i teie uira’a mai te hō’ē upo’o parau i roto i tā ’oe buka ’ā’amu ’a pāpa’i atu ai i tē mau mana’o e tae mai i terā taime ’e terā taime.

Hi’o ato’a Dieter F. Uchtdorf, « Tīa’ira’a i ni’a i te purūmu nō Damaseko », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2011, 70–77.

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Te mau ’Ohipa 6:8–7:60

Fa’aau i te fa’ati’ara’a a Setephano i roto i te Te mau ’Ohipa 6:8 ’e te Te mau ’Ohipa 7:51–60 i te fa’ati’ara’a a te Fa’aora i roto i te Luka 23:1–46. Nāhea tō Setephano pe’era’a i te hi’ora’a o te Fa’aora ?

Te mau ’Ohipa 7:51–60

Nāhea te Vārua Maita’i i te ha’amaita’ira’a ia Setephano i te taime ’a hāmani-’ino-hia ai ’oia ? E aha te taime tātou i te fāri’ira’a i te pūai o te Vārua Maita’i ’a fifi ai tātou ?

Te mau ’Ohipa 9:5

’Ua ta’a ānei i tō ’outou ’utuāfare i te aura’a o te parau « ’ia tu’e i te tara » ? Teie tara ’o te hō’ē ïa māhae ’oe’oe tei fa’a’ohipahia nō te arata’i i te animara. I te tahi taime e patu mai te animara, e puta rahi atu ïa te māhae i roto i tō rātou ’i’o. E aha te tū’atira’a o te reira fa’ahōho’ara’a ’e ’o tātou ?

Hōho’a
Te fa’ati’ara’a Petero ia Tabita mai te pohe mai

Tabitha Arise, nā Sandy Freckleton Gagon

Te mau ’Ohipa 9:32–43

E ’ōpua e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia pāpa’i i te hōho’a nō te mau ’ā’amu i roto i te Te mau ’Ohipa 9:32–43. E aha tā rātou e ha’api’i nei nō ni’a i te ti’ara’a pipi mau mai roto mai ia Ainea, ia Tabita ’e te mau vahine ’ivi a Iopa ? Nāhea te ta’ata tei « rahi [te] ’ohipa maita’i i rave » e tauturu i te tahi atu mau ta’ata ’ia ti’aturi i te Fatu ? (hi’o Te mau ’Ohipa 9:36, 42 ; « Pene 60: ’Ua fa’aora fa’ahou mai ’o Petero ia Tabita », Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 156–57).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Fa’aau i te mau pāpa’ira’a mo’a i tō ’oe orara’a. ’Ia tai’o ’outou, ’a feruri nāhea te mau ’ā’amu ’e te mau ha’api’ira’a i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a e tū’ati nei i tō ’outou orara’a. ’Ei hi’ora’a, a fea a’enei ’outou i te « ’ī… i te Vārua Maita’i » ’a tupu ai te taime fifi ’aore rā te hāmani-’ino-ra’a ? (Te mau ’Ohipa 7:55).

Hōho’a
Tē pehihia ra Setephano i te ’ōfa’i

I See the Son of Man Standing on the Right Hand of God, nā Walter Rane

Nene’i