Mai, pe’e mai
5–11 nō ’Ātete. Roma 1–6 : ‘Te mana o te Atua, ’ia ora te feiā ato’a’


« 5–11 nō ’Ātete. Roma 1–6 : ‘Te mana o te Atua, ’ia ora te feiā ato’a’ » Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 5–11 nō ’Ātete. Roma 1–6 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
Tē pāpa’i ra Paulo i te hō’ē ’episetole

5–11 nō ’Ātete

Roma 1–6

« Te mana o te Atua, ’ia ora te feiā ato’a »

Nā te tāpa’ora’a i te mau fa’aurura’a e tauturu ia ’outou ’ia ha’amana’o e aha tā te Vārua e ha’api’i ra ia ’outou. E ’ōpua ato’a e tāpa’o i tō ’outou mana’o nō ni’a i teie mau fa’aurura’a.

Pāpa’i i tō ’oe mau mana’o

I terā taime ’a pāpa’i ai Paulo i teie ’episetole i te mau melo o te ’Ēkālesia i Roma, e pupu ’āti Iuda ’e te ’Ētene, ’ua rahi roa te ’Ēkālesia a Iesu Mesia e ’ere fa’ahou i te hō’ē noa pupu iti feiā ti’aturi nō Galilea. Fātata e 20 matahiti i muri mai i te ti’a-fa’ahou-ra’a o te Fa’aora, ’ua ’itehia te mau ’āmuira’a feiā keresetiano fātata i te mau vāhi ato’a tā te mau ’āpōsetolo i tere—mai ia Roma, te ’oire pū nō teie hau emepera rahi. Noa atu ē ’o te feiā mo’a i Roma tā Paulo e paraparau ra, nō te tā’āto’ara’a o tāna poro’i, mai ia tātou ato’a nei i teie mahana : « Te ’evanelia a te Mesia ra… ’o te mana ïa o te Atua, ’ia ora te feiā ato’a i fa’aro’o ra » (Roma 1:16, tu’uhia te pāpa’ira’a fa’a’opa).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Roma–Philemona

E aha te mau ’episetole ’e nāhea te reira i te fa’anahohia ?

Te mau ’episetole, e mau rata ïa tei pāpa’ihia e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia nō te feiā mo’a i te mau vāhi rau o te ao nei. Nā te ’āpōsetolo Paulo te rahira’a o te mau ’episetole i roto i te Faufa’a ’Āpī—Ha’amata nā ni’a i te Roma ē fa’aoti i te Philemona. ’Ua fa’anahohia tāna mau ’episetole nā ni’a i tō rātou roa. Noa atu ā o te Roma te ’episetole mātāmua i roto i te Faufa’a ’Āpī, ’ua pāpa’ihia te reira i te pae hope’a o te mau tere misiōnare o Paulo.

Roma 1–6

’Ia fa’a’ite ana’e au i tō’u fa’aro’o nō te Fa’aora nā roto i te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a, ’ua fa’ati’ahia vau nā roto i tōna maita’i.

E tauturu te mau tātarara’a i muri nei ’ia māramarama maita’i i te ’episetole i tō Roma :

Te ture :’Ia pāpa’i Paulo nō ni’a i « te ture », tē parau nei ’oia nō te ture a Mose. Nā reira ato’a, te ta’o « ’ohipa » i roto i te mau pāpa’ira’a a Paulo, tē parau pinepine nei ïa nō te mau ’ōro’a ato’a e au i te ture a Mose. ’Ua fa’ata’a ’ē Paulo i teie ture ’e te « ture fa’aro’o ra » (hi’o Roma 3:27–31), ’aore rā te ha’api’ira’a tumu a Iesu Mesia, te puna mau ho’i nō tō tātou fa’aorara’a.

Peritome, peritome ’ore :I muta’a ra, e tāpa’o te peritomera’a nō te fafaura’a tā te Atua i rave ’e Aberahama. ’Ua fa’a’ohipa Paulo i te parau « peritome » nō te mau ’āti Iuda (te feiā o te fafaura’a) ’e te parau « peritome ’ore » nō te mau ’Ētene (rātou e ’ere nō te fafaura’a a Aberahama). ’Aita i tītau-fa’ahou-hia te peritomera’a ’ei tāpa’o nō te fafaura’a a te Atua ’e tōna mau ta’ata (hi’o Te mau ’Ohipa 15:23–29).

Fa’ati’ahia :E parau teie nō te fa’a’orera’a i te hara. ’Ia ti’ahia tātou, ’ua fa’a’orehia ïa tā tātou hara, e parauhia tātou e mea hapa ’ore ’e ’ua ora tātou i te fa’autu’ara’a mure ’ore o tā tātou mau hara. Mai tā Paulo i fa’ata’a, e nehenehe te reira e tupu nā roto ia Iesu Mesia (hi’o D. Todd Christofferson, « Justification and Sanctification », Ensign, Tiunu 2001, 18–25). I roto i te Roma, e nehenehe e fa’atū’ati i te parau parau ti’a i te parau ti’ahia.

Maita’i, aroha mau :Te maita’i, ’o « te tauturu hanahana ïa, ’aore rā te pūai tei hōro’ahia nā roto i te aroha ’e te here o Iesu Mesia ». Nā roto i te maita’i o te mau ta’ata ato’a e fa’ati’a-fa’ahou-hia ai nō te fāri’i i te tāhuti ’ore. Hau atu, te « [maita’i], ’o te mana fa’atupu ïa e fa’ati’a i te tāne ’e te vahine ’ia roa’a te ora mure ’ore ’e te fa’ateiteira’a, i muri a’e i tā rātou mau tauto’ora’a ato’a ». ’Aita e noa’a ia tātou te maita’i nā roto i tā tātou mau tauto’ora’a ; nā te maita’i rā e hōro’a ia tātou i « te pūai ’e te tauturu nō te rave i te mau ’ohipa maita’i e’ita e noa’a ia tātou ’ia rave ’āhani ’aita te reira » (Bible Dictionary, « Grace » ; hi’o ato’a Dieter F. Uchtdorf, « Te hōro’a o te aroha mau », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2015, 107 ; 2 Nephi 25:23).

Roma 2:17–29

E ti’a roa ’ia tū’ati tā’u mau ’ohipa ’o rāpae i tō’u nei fa’afāriura’a ’o roto, ’e ’ia fa’arahi ho’i i te reira.

Tē fa’a’ite nei te mau ha’api’ira’a a Paulo ē, e mau keresetiano ’āti Iuda i Roma tei ti’aturi ē, nā te ha’apa’ora’a i te mau ’ōro’a a te ture a Mose e fa’atae mai i te fa’aorara’a. E au ē e ’ere fa’ahou te reira i te hō’ē fifi, inaha ’aita tātou e ora nei mai te au i te ture a Mose ra. ’Ia tai’o ra ’oe i te mau pāpa’ira’a a Paulo, te Roma 2:17–29 iho ā rā, e feruri i tā ’oe iho mau tauto’ora’a nō te ora i te ’evanelia. Tē arata’i ānei tā ’oe mau ’ohipa ’o rāpae, mai te ravera’a i te ’ōro’a ’aore rā te haerera’a i te hiero i tō ’oe fa’afāriura’a ’e i te ha’apūaira’a i tō ’oe fa’aro’o i te Mesia ? (hi’o Alama 25:15–16). Nāhea i te ha’apāpū ē, tē arata’i ra tā ’oe mau ’ohipa ’o rāpae i te hō’ē fa’ahuru-’ē-ra’a o te ’ā’au ?

Hi’o ato’a Dallin H. Oaks, « The Challenge to Become », Ensign, Novema 2000, 32–34.

Roma 3:10–31 ; 5

Nā roto ia Iesu Mesia e ti’a ai ’ia fa’a’orehia tā’u mau hara.

Tē vai nei paha te ta’ata e ha’aparuparu i te mana’o i te parau a Paulo ē, « ’aore roa e ta’ata parau ti’a e hō’ē iti a’e » (Roma 3:10). Tē vai ato’a nei rā te tahi mau poro’i fa’aitoito i roto i te Roma. E ’imi i te reira i roto i te mau pene 3 ’e te 5, ’e e feruri nō te aha e mea faufa’a te ha’amana’ora’a ē « ’ua rave pā’āto’a ho’i i te hara, ’e ’ua ’ere i te ha’amaita’i a te Atua ra » (Roma 3:23) nō te tu’ura’a i te ’āvae i mua nō te ha’api’i ’ia « ’oa’oa i te tīa’ira’a » nā roto ia Iesu Mesia (Roma 5:2).

Roma 6

Tē ani mai nei te ’evanelia a Iesu Mesia ’ia « ha’apa’o… i te haere’a e au i te ora ’āpī ».

’Ua ha’api’i Paulo ē, ’ia taui te ’evanelia i te haere’a o tō tātou orara’a e ti’a ai. E aha te mau fa’ahitira’a i roto i te Roma 6 tā ’oe e fa’a’ohipa nō te tauturu i te hō’ē ta’ata ’ia māramarama nāhea te ’evanelia i te tauturu ia ’oe ’ia « ha’apa’o… i te haere’a e au i te ora ’āpī » ? (’īrava 4). E aha te ’ohipa i tupu nō ’oe ’o tā ’oe e fa’a’ite atu ?

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Roma 1:16–17

Nāhea tātou i te fa’a’ite atu ē : « ’Aore ho’i [tātou] i ha’amā i te ’evanelia o te Mesia ra » ?

Roma 3:23–28

Tē parau nei te tahi mau ta’ata ē, nō te mea ho’i « i ti’a-noa-hia mai ïa e tō [te Atua] aroha mau » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Roma 3:24), ’aita ïa e tītaura’a ’ia fāri’i mai i taua aroha mau ra. Noa atu ā pa’i e’ita roa atu e nava’i tā tātou e rave nō te « noa’a » te aroha mau o te Atua, tē ani nei te Atua ia tātou ’ia rave i te tahi mau mea nō te fāri’i i te reira. E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fāri’i i te aroha mau ?

Roma 5:3–5

E aha te mau ’ati tā tātou i fa’aruru ? Nāhea teie mau ’ati i te tauturu ia tātou ’ia fa’atupu i te fa’a’oroma’i, te ’ite ’e te tīa’i ?

Roma 6:3–6

E aha tā Paulo e parau nei i roto i teie mau ’īrava nō ni’a i te tāpa’o o te bāpetizora’a ? Penei a’e e nehenehe tā tō ’outou utuāfare e ’ōpua e haere i te hō’ē bāpetizora’a. ’Aore rā e nehenehe te tahi ta’ata o te ’utuāfare e fa’a’ite mai i te hō’ē hōho’a ’aore rā te hō’ē ha’amana’ora’a nō tōna bāpetizora’a. Nāhea te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i tā tātou mau fafaura’a nō te bāpetizora’a e tauturu ai ia tātou ’ia « ha’apa’o… i te haere’a e au i te ora ’āpī ».

Hōho’a
e ta’ata e bāpetizo ra i te tahi ta’ata

E tāpa’o te bāpetizora’a nō te ha’amatara’a i te hō’ē orara’a ’āpī ’ei pipi nā te Mesia.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Ui i te mau uira’a ’a rave noa ai i te tuatāpapara’a. ’A tuatāpapa ai ’oe i te mau pāpa’ira’a mo’a, e tae mai paha te tahi mau uira’a i tō ’oe ferurira’a. E feruri i teie mau uira’a ’e e ’imi i te pāhonora’a. ’Ei hi’ora’a, i roto i te Roma 1–6 e nehenehe tā ’outou e ’imi i te pāhonora’a i te uira’a : « E aha te aroha mau ? »

Nene’i