Mai, pe’e mai
12–18 nō ’Ātete. Roma 7–16 : ‘’Ia pohe ra te ’ino i te maita’i’


« 12–18 nō ’Ātete. Roma 7–16 : ‘’Ia pohe ra te ’ino i te maita’i’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 20192019)

« 12–18 nō ’Ātete. Roma 7–16 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
Roma

12–18 nō ’Ātete

Roma 7–16

« ’Ia pohe ra te ’ino i te maita’i »

E ma’a parau tumu o te ’evanelia noa i roto i te Roma 7–16 e nehenehe e tu’u i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, nō reira ’eiaha e fa’aea noa i ni’a i te mau mea i’ō nei. E ha’apa’o maita’i i te fa’aurura’a tā ’outou e fāri’i ’a rave noa ai i te tuatāpapara’a.

Pāpa’i i tō ’oe mau mana’o

I te ’īritira’a Paulo i tāna ’episetole i tō Roma, ’ua fa’atae ’oia i te tāpa’o aroha i te mau melo i Roma ma te pi’i ia rātou ’ei feiā « herehia mai e te Atua » i ha’apa’ohia ’ei « feiā mo’a ». ’Ua nā ’ō ’oia ē, « ’ua parauhia tō [rātou] fa’aro’o ē ’ati noa a’e te fenua ato’a nei » (Roma 1:7–8). Noa atu ā e tuha’a rahi i roto i te ’episetole a Paulo tei fa’a’āfaro i te mau mana’o ’e te mau ravera’a hapehape, e au ē, ’ua hina’aro ato’a ’oia e ha’apāpū i teie nau fa’afāriu keresetiano ’āpī ē, e mau feiā mo’a mau rātou tei herehia e te Atua. Ma te ha’eha’a ’e te auma’i, ’ua fā’i Paulo ē, ’ua tae mai tōna mana’o i te tahi taime ē e « ta’ata ’ati rahi » ’oia (Roma 7:24), ’ua hōro’a rā te ’evanelia a Iesu Mesia iāna i te mana nō te upo’oti’a i ni’a i te hara (hi’o ’Īritira’a a Iosepha Semita, Roma 7:22–27 [i roto i te parau hi’u a te Bibilia]). ’Ua tāmau ā ’oia i te hōro’a i te tahi mau parau a’o iti, nō tātou pā’āto’a nei e tāfifi ra ’ia ’ite ē, ’ua herehia tātou, ’e tātou e mana’o ra ē, e mea ātea roa te mo’ara’a ’e e’ita te reira e tae’ahia. « ’Eiaha ’ia pohe i te ’ino », ’ua parau ’oia—te ’ino i roto i teie nei ao ’e te ’ino i roto ia tātou iho—« ’ia pohe rā te ’ino ia ’outou i te maita’i » (Roma 12:21).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Roma 7–8

Mai te mea e pe’e au i te Vārua, e nehenehe tā’u e upo’oti’a i te hara ma te fa’aineine nō te pārahi ’e te Atua ra.

Noa atu ā te tomora’a nā roto i te bāpetizora’a i roto « i te haere’a e au i te ora ’āpī » (Roma 6:4), ’ua ’ite paha ’oe i te mau titotitora’a ’o roto tā Paulo i fa’ahiti i roto i te Roma 7—te « mārōra’a » te ta’ata tino nei ’e tō tātou mau hia’ai parau ti’a (Roma 7:23). ’Ua parau rā Paulo nō te tīa’i i roto i te Roma 8:23–25. E aha te mau tumu nō teie tīa’i tā ’oe e ’ite nei i roto i te pene 8? E nehenehe ato’a tā ’oe e hi’o i te mau ha’amaita’ira’a e tae mai nō te pārahira’a « te Vārua o te Atua i roto ia [’oe] » (Roma 8:9). Nāhea ’oe i te ’imi hope atu ā te hoara’a o te Vārua Maita’i i roto i tō ’oe orara’a ?

Roma 8:17–39

’Ua hau roa atu te hanahana mure ’ore e tīa’i ra tei ha’apa’o maita’i i te mau tāmatara’a o te tāhuti nei.

Ma’a matahiti noa i muri mai tō Paulo pāpa’ira’a i teie ’episetole, ’ua fa’aruru te feiā mo’a i Roma i te mau hāmani-’ino-ra’a ri’ari’a mau. E aha tā ’oe e ’ite ra i roto i te Roma 8:17–39 tei tauturu i teie nei feiā mo’a i te taime ’a tupu ai te hāmani-’ino-ra’a ? Nāhea teie mau parau e tano ai i ni’a ia ’oe ’e te mau tāmatara’a tā ’oe e fa’aruru nei ?

E hi’o i te mau tū’atira’a i roto i teie mau ’īrava ’e teie parau a’o a te tuahine Linda S. Reeves : « ’Aita vau i ’ite ē, e aha te tumu tātou e fāri’i ai i te mau tāmatara’a e rave rahi, terā rā, tē feruri nei au, ’ia tae i taua mahana ha’amāuruurura’a ra, nō te rahi o te ha’amaita’ira’a, ’e te mure ’ore, ’e te poupou, e ’ore e tae’ahia i tō tātou hāro’aro’ara’a, e riro tātou i te hina’aro i te parau i tō tātou Metua aroha, te ’ā’au maita’i ’e te here ē, ‘’O terā ana’e tei tītauhia ?’ Tē ti’aturi nei au ē, mai te mea ē, e nehenehe tā tātou e ha’amana’o ’e e hi’o i te mau mahana ato’a i tō te Metua i te ao ra ’e tō tātou Fa’aora here rahi ia tātou, e hina’aro ïa tātou ’ia rave i te mau mea ato’a tā rāua e ani mai nō te ho’i fa’ahou i mua i tō rāua aro. E aha te fifi mai te mea ē, te mau mea tā tātou e mamae nei i’ō nei, nā te reira ato’a ïa e fa’afāna’o ia tātou i te ora mure ’ore ’e te fa’ateiteira’a i pīha’i iho ia rāua i roto i te bāsileia o te Atua ? » (« Ti’amā nō tō tātou mau ha’amaita’ira’a i fafauhia mai », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2015, 11).

E fa’aoti e aha tā ’oe e rave nō tē « ha’amana’o ’e e hi’o i te mau mahana ato’a » i te here o te Atua ia ’oe.

Roma 8:29–30 ; 9–11

E aha tā Paulo e parau nei te « ha’apa’o ātea », te « mā’itira’a » ’e te « ’ite i muta’a ihora » ?

Tē fa’a’ohipa nei Paulo i teie mau parau nō te ha’api’i ē, e mau tamari’i nā te Atua tei ha’apa’o-ātea-hia, ’aore rā tei fa’ata’ahia i muta’a ra, nō te fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a ta’a ’ē ’e te mau hōpoi’a ta’a ’ē nō te ha’amaita’i i te mau fenua ato’a o teie nei ao (hi’o Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Mā’itira’a »). ’Ua fa’atumuhia te reira i ni’a i te ’ite i muta’a ihora o te Atua i te hina’aro o tāna mau tamari’i ’ia pe’e ia Iesu Mesia ’e ’ia riro mai iāna ra te huru (hi’o ato’a Ephesia 1:3–4 ; 1 Petero 1:2). Noa atu rā te reira, ’ua tūra’i Paulo i roto i te Roma 9–11 i te parau ē, ta’a ’ē noa atu te rāve’a tātou i tae mai ai i roto i te ’utuāfare o ’Īserā’ela—’aore rā i riro mai ’ei melo nō te ’Ēkālesia—e mea ti’a roa i te tā’āto’ara’a o te mau ta’ata ’ia fāri’i tāta’itahi i te fa’aorara’a nā roto i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a.

Nō te tahi atu mau ha’amāramaramara’a, hi’o Alama 13:1–5.

Roma 12–16

Tē ani nei Paulo iā’u ’ia riro mai ’ei ta’ata mo’a mau ’e ’ei ta’ata ’āpe’e ia Iesu Mesia.

I roto i nā pene hope’a e pae nō Roma, tē vai ra e rave rahi roa mau arata’ira’a ta’a ’ē nō ni’a i te huru te ta’ata mo’a e ti’a ’ia ora. E’ita paha e noa’a ’ia fa’a’ohipa i teie mau parau a’o i te hō’ē ā taime, e fa’aro’o rā i te Vārua ’e nāna e tauturu ia ’oe ’ia ’ite mai e hō’ē ’aore rā e piti tā ’oe e nehenehe e ha’amata i te fa’a’ohipa i teienei. E fa’a’ite i tō ’oe hia’ai i tō ’oe Metua i te Ao ra nā roto i te pure, ma te ani iāna i tāna tauturu.

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te pō ’utuāfare

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ’utuāfare, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Roma 7:23

Nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia māramarama rahi atu ā nō ni’a i te « mārōra’a » tā Paulo i fa’ahiti i roto i teie ’īrava, e ’ōpua i te fa’ati’a i te ’ā’amu o nā ruto o te parau ve’a a Elder Shayne M. Bowen, « Agency and Accountability » (New Era, Setepa 2012, 8–9).

Roma 9:31–32

E nehenehe te a’ora’a a Elder Wilford W. Anderse, « Te pehe o te ’evanelia » (Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2015, 54–56) e fa’ahōho’a i tā Paulo e ha’api’i nei nō ni’a i te ture, te mau ’ohipa ’e te fa’aro’o. E au paha i tō ’outou ’utuāfare e ’āparau nō ni’a i tāna a’ora’a ’e e tāmata i te ’ori ma te pehe ’e ma te pehe ’ore. E aha te tū’atira’a i roto i te ’orira’a ma te pehe ’ore ’e te ha’apa’ora’a i te ’evanelia ma te fa’aro’o ’ore ?

Hōho’a
e metua tāne e ’ori ra e tāna tamāhine

’Ua ha’api’i Elder Wilford W. Andersen ē : « Te pehe o te ’evanelia, ’o te hō’ē mana’o vārua ’oa’oa ïa ».

Roma 10:17 ; 15:4

Nāhea te tuatāpapara’a i te parau a te Atua i te fa’atae mai ia tātou i te mau ha’amaita’ira’a e fa’ahitihia nei i roto i teie mau ’īrava ? Penei a’e e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te tahi ’īrava tā rātou e au roa nei (hi’o ato’a 2 Nephi 25:26).

Roma 12

E aha te aura’a nō te pūpūra’a i tō tātou mau tino « ’ei tusia ora, ’e te mo’a, ’e te au ho’i i te Atua ra » ? (Roma 12:1).

Roma 14:13–21

E nehenehe tō ’outou ’utuāfare ’ia ’āpī i te tuatāpapara’a i te parau a’o a Paulo nō ni’a i te ha’avāra’a ’e te mārōra’a i te mau ’ohipa au a te tahi ’e te tahi. Penei a’e e nehenehe tā ’outou e paraparau i te mau rāve’a au nō te pāhono atu i te taime ’a rave ai te ta’ata i te mau mā’itira’a ’ē i tā tātou iho nei. Nāhea tā tātou e nehenehe e vai ara a’e i te ’ohipa e tupu i ni’a i te ta’ata nā roto i tā tātou nei mau mā’itira’a ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

Vaiiho i te mau tamari’i i te taime nō te fa’a’ite’ite i tō rātou ’aravihi ’ia hāmani. « ’Ia ani ana’e ’outou i te mau tamari’i ’ia hāmani i te tahi mea e tū’ati i te hō’ē parau tumu o te ’evanelia, tē tauturu ra ïa ’outou ia rātou ’ia ta’a maita’i i teie parau tumu… ’A fa’ati’a ia rātou ’ia patu i te hō’ē mea, ’ia nana’o, ’ia pēni, ’ia pāpa’i ’e ’ia hāmani » (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 25).

Nene’i