Faufa’a ’Āpī 2023
1–7 nō Mē. Luka 12–17 ; Ioane 11 : « E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u tā’u māmoe i mo’e ra »


« 1–7 nō Mē. Luka 12–17 ; Ioane 11 : ‘E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u tā’u māmoe i mo’e ra’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 1–7 nō Mē. Luka 12–17 ; Ioane 11 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2023

Hōho’a
ta’ata e tauahi ra i tāna tamaiti

The Prodigal Son [Te Tamaiti Puhura], nā Liz Lemon Swindle

1–7 nō Mē

Luka 12–17 ; Ioane 11

« E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u tā’u māmoe i mo’e ra »

’A tai’o ai ’outou i te Luka 12–17 ’e te Ioane 11, e ’imi nā roto i te pure i te mea ’ua hina’aro te Metua i te ao ra ’ia ’ite ’outou ’e ’ia rave ’outou. E e nehenehe te tuatāpapara’a o teie mau pene e ha’amatara i tō ’outou ’ā’au i te mau poro’i tei fa’aineine-ta’a-’ē-hia nō ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Nō te mau ’ohipa e rave rahi, e nūmera maita’i roa te 99 i ni’a i te 100—e ’ere rā mai te peu terā nūmera ’o te mau tamari’i here a te Atua (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:10). I terā taime, noa atu ē hō’ē noa vārua, e mea ti’a ’ia ’imi pāpū ’e ’ia ’imi haere noa « ē ’ia ’itea atu » (Luka 15:4), mai tā te Fa’aora i ha’api’i i roto i te parabole nō te māmoe mo’e. ’Ei reira te ha’apoupoura’a e ha’amata ai, inaha « e ’oa’oa rahi tō ni’a i te ra’i i te ta’ata hara hō’ē ’ia tātarahapa, i te feiā parauti’a e ’ia iva noa atu te ’ahurura’a ’e iva ti’ahapa tē ’ore e au ia rātou te tātarahapa » (Luka 15:7). Mai te mea ē ’aita e tano terā parau ’ia hi’ohia, e mea maita’i ia ha’amana’o ē, te parau mau, ’aore ïa ta’ata « tē ’ore e au… te tātarahapa ». Tātou pā’āto’a tei tītauhia ’ia fa’aorahia. ’E ’o tātou pā’āto’a tē nehenehe e ’āmui i roto i terā ’ohipa fa’aorara’a, ma te poupou ’āmui i te vārua ato’a e fa’aorahia (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 18:15–16).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Luka 12 ; 14–16

E ha’amaita’ihia vau ’ia tu’u vau i tō’u ’ā’au i ni’a i te mau mea mure ’ore.

Nō te aha rā te Atua i parau ai ē « E terā ra ma’ama’a ē » i terā ta’ata tei ’ohipa noa ’e tei manuia i te patu i te mau fare rahi tei fa’aīhia i te mau mā’a o tāna ’ohipa ? (hi’o Luka 12:16–21). I roto i teie mau pene nō Luka, tē ha’api’i nei te Fa’aora e rave rahi parabole e nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fa’ateitei i tā tātou hi’ora’a nā ni’a atu i te mau mea o teie nei ao, i ni’a i te mau mea mure ’ore. Teie te tahi mau parabole i tāpurahia i’ō nei. E nāhea ’oe i te ha’apoto i te parabole tāta’itahi ? I tō ’oe mana’o, e aha tā te Fatu e parau ra ia ’oe ?

Hi’o ato’a Mataio 6:19–34 ; 2 Nephi 9:30 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 25:10.

Luka 15

E mea ’oa’oa nā te Metua i te ao ra ’ia ’itehia mai tei mo’e.

’Ia tai’o ’oe i te mau parabole tā Iesu i ha’api’i i roto i te Luka 15, e aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei nō ni’a i te mana’o o te Metua i te ao ra nō ni’a i te feiā tei hara ’e ’aore rā tei « mo’e » ? E aha te mana’o ti’a nō te hō’ē ta’ata fa’atere pae vārua—’aore rā nō tātou pā’āto’a nei—nō ni’a ia rātou ? ’A feruri e nāhea te mau pharisea ’e te mau pāpa’i parau i te pāhono i teie mau uira’a (hi’o Luka 15:1–2). E ’itehia te pāhonora’a a Iesu i roto i nā parabole e toru i roto i te Luka 15. ’Ia tai’o ’oe, ’a feruri i te mea tā Iesu e ha’api’i ra i te mau pāpa’i parau ’e te mau pharisea i teie nau parabole.

E nehenehe ato’a e fa’ati’a i te hō’ē tāpura nō te mau mea tū’ati ’e te mau mea ta’a ’ē i roto i terā nau parabole. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe e pāpa’i e aha tei mo’e i roto i te parabole tāta’itahi ’e te tumu nō te mo’era’a te reira, ’e ’ua nāhea te reira i te ’ite-fa’ahou-ra’a-hia ’e ’ua nāhea te ta’ata i te ’itera’ahia mai te reira. E aha tā Iesu mau poro’i ia rātou i « mo’e »—’o rātou ato’a ho’i e mana’o ra ē, ’aita rātou i mo’e ? E aha tāna mau poro’i ia rātou e ’imi ra i te feiā mo’e ?

Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Parau Fafau 18:10–16.

Hōho’a
e vahine tē ’imi ra i te diderama

The Lost Piece of Silver [Te diderama mo’e], nā James Tissot

Luka 16:1–12

E aha tā Iesu i ha’api’i i roto i te parabole nō te ti’a’au parauti’a ’ore ?

’Ua fa’ata’a mai Elder James E. Talmage i te hō’ē ha’api’ira’a e nehenehe e ’apo mai i roto i te parabole : « E fa’aitoito noa ; e ma’iri ’oi’oi ho’i te mahana tā ’oe e nehenehe e fa’a’ohipa i tā ’oe mau tao’a tāhuti nei. E ’apo i te ha’api’ira’a nō roto mai i te ta’ata mana’o parauti’a ’ore ’e te ’ino ; mai te peu e mea hi’oana ho’i rātou nō te ananahi hō’ē roa tā rātou e mana’o nei, e aha ato’a atu ïa ’outou e ti’aturi nei i te ananahi mure ’ore ! Mai te mea ’aita i noa’a ia ’outou te pa’ari ’e te hi’oana i roto i te fa’a’ohipara’a i te ‘tao’a parauti’a ’ore ra’, nāhea ïa ’outou e ti’aturihia ai nō te mau tao’a vai maoro atu ā ? » (Jesus the Christ [1916], 464). E aha te tahi atu ā ha’api’ira’a tā ’oe e ’ite ra i roto i teie parabole ?

Luka 17:11–19

Nā tō’u māuruuru i tā’u mau ha’amaita’ira’a e ha’afātata atu ā iā’u i te Atua.

’Ahani ’o ’oe te hō’ē o nā lēpera hō’ē ’ahuru, e ho’i ānei ’oe e ha’amāuruuru i te Fa’aora ? E aha te tahi atu ā ha’amaita’ira’a tā te lēpera māuruuru i fāri’i maoti te māuruuru tāna i fa’a’ite ?

E nehenehe ato’a ’oe e feruri i te mau parau a te Fa’aora ē : « ’Ua ora ’oe i tō fa’aro’o » (’īrava 19). I tō ’oe mana’o, e aha te tū’atira’a i roto i te māuruuru ’e te fa’aro’o ? E nāhea nā mea e piti i te tauturu ia tātou ’ia ora mai ? E nehenehe te video ra « President Russell M. Nelson on the Healing Power of Gratitude [Nō ni’a i te mana fa’a’ora māuiui o te māuruuru] » (ChurchofJesusChrist.org) e tauturu i te ferurira’a i teie mau uira’a.

Dale G. Renlund, « ’A feruri na i te hāmani maita’i ’e te rahi o te Atua », Liahona, Mē 2020, 41–44.

Ioane 11:1–46

’O Iesu Mesia te Ti’afa’ahoura’a ’e te Ora.

’Ua riro te semeio nō te fa’ati’ara’ahia Lazaro mai te pohe mai ’ei ’itera’a pāpū pūai ’e te pāto’i ’ore nō te parau mau ē, e Tamaiti Iesu nā te Atua ’e ’o ’oia te Mesia i parauhia. E aha te mau ta’o, te mau parau ’aore rā te mau mea ri’i i roto i te Ioane 11:1–46 e ha’apūai nei i tō ’oe fa’aro’o ē ’o Iesu « te ti’afa’ahoura’a ’e te ora » ? E aha te aura’a nō ’oe te parau ē ’o Iesu « te ti’afa’ahoura’a ’e te ora » ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Luka 15:1–10.’Ua ta’a ānei i tō ’outou ’utuāfare e aha te mana’o e noa’a mai ’ia mo’e ana’e te hō’ē mea—’aore rā ’ia mo’e rātou ? E nehenehe te paraparaura’a nō ni’a i te ’ohipa i tupu nō rātou e ha’amata i te ’āparaura’a nō ni’a i te mau parabole nō te māmoe mo’e ’e te diderama mo’e. ’Aore rā e nehenehe tā ’outou e ha’uti mai i te perē tāpō, e tāpuni hō’ē, ’e nā te tahi mau melo o te ’utuāfare e mā’imi iāna. E nāhea teie ha’uti i te taututu i te māramarama i teie mau parabole ?

Luka 15:11–32.E nāhea tātou i te riro mai te metua tāne nō teie ’ā’amu, mai te peu e mo’e tei herehia ? E aha te ha’api’ira’a tā tātou e nehenehe e ’apo mai nō roto mai i te tamaiti matahiapo, ’o tē nehenehe e tauturu ia tātou ’ia riro rahi atu ā mai te Mesia te huru ? E aha te mau tū’atira’a i roto i te metua tāne o te parabole ’e tō tātou Metua i te ao ra ?

Luka 17:11–19.’Ei tauturura’a i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ohipa i te ’ā’amu nō nā lēpera hō’ē ’āhuru, e nehenehe e ani ia rātou ’ia pāpa’i i te tahi mau poro’i ha’amāuruuru ’ōmo’e ’e ’ia tu’u haere i te reira nā roto i te fare. E nehenehe ato’a e hīmene ’āmui i te hīmene « Tai’o mai na i tō mau maita’i » (Te mau hīmene, N°147), ’a tai’o atu ai i te mau ha’amaita’ira’a tā tō ’outou ’utuāfare i fāri’i.

Ioane 11:1–46.E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e māta’ita’i i te video « Lazarus Is Raised from the Dead [’Ua fa’ati’ahia mai Lazaro mai roto mai i te pohe] » (ChurchofJesusChrist.org) ’a fa’a’ite atu ai i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « ’Auē te aroha rahi o te Tīa’i māmoe », Te mau hīmene, N°133.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te mau ’ā’amu ’e te mau hi’ora’a nō te ha’api’i i te mau parau tumu nō te ’evanelia. Pinepine te Fa’aora i te ha’api’i i te mau parau tumu nō te ’evanelia nā roto i te mau ’ā’amu ’e te mau parabole. ’A feruri i te mau hi’ora’a ’e te mau ’ā’amu i roto i tō ’outou iho orara’a ’o tē nehenehe e fa’ariro i te hō’ē parau tumu o te ’evanelia ’ei mea ora nō tō ’outou ’utuāfare (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 22).

Hōho’a
e ta’ata e tūturi ra ma te māuruuru i mua ia Iesu

Where Are the Nine [Tei hea iho nei rā e to’oiva], nā Liz Lemon Swindle

Nene’i