Faufa’a ’Āpī 2023
8–14 nō Mē. Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18 : « E aha iho ā tei toe iā’u ? »


« 8–14 nō Mē. Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18 : ‘E aha iho ā tei toe iā’u ?’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 8–14 nō Mē. Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2023

Hōho’a
te mau rave ’ohipa i roto i te hō’ē ’ō vine

8–14 nō Mē

Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18

« E aha iho ā tei toe iā’u ? »

E tai’o ’e e feruri i te Mataio 19–20 ; te Mareko 10 ; ’e te Luka 18 ma te ha’apa’o maita’i i te muhumuhu tā ’outou e fāri’i. E tāpa’o i te mau muhumuhu ’e e fa’aoti e nāhea ’outou ’ia fa’a’ohipa i te reira.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Āhani ’ua fāna’o ’outou i te taime nō te ui i te hō’ē uira’a i te Fa’aora, e aha tā ’outou uira’a ? I te fārereira’a te hō’ē taure’are’a tao’a rahi i te Fa’aora nō te taime mātāmua, ’ua ui atu ’oia : « E aha tā’u ’ohipa maita’i e rave e noa’a ai te ora mure ’ore iā’u ? » (Mataio 19:16). ’Ua fa’a’ite atu te pāhonora’a a te Fa’aora i tōna māuruuru nō te mau ’ohipa maitata’i tā teie taure’are’a i rave a’ena, nā reira ato’a te fa’aitoitora’a here ’ia rave rahi atu ā. ’Ia feruri tātou i te ora mure ’ore, e nehenehe ato’a tātou e ui ia tātou iho e aha atu ā tei tītauhia ’ia rave. ’Ia ui tātou i tā tātou iho « E aha iho ā tei toe iā’u ? » (Mataio 19:20), e nehenehe te Fatu e hōro’a mai i te pāhonora’a e tano ta’a ’ē ia tātou mai tāna i rave nō te taure’are’a tao’a rahi. Ta’a ’ē noa atu te mea e ani mai te Fatu ia tātou ’ia rave, e tītau te ravera’a mai te au i tāna pāhonora’a ’ia tu’u tātou i te ti’aturi i ni’a iāna, hau atu i te tu’ura’a i te ti’aturi i ni’a i tō tātou iho parauti’a (hi’o Luka 18:9–14) ’e ’ia « fāri’i [ato’a tātou] i te bāsileia o te Atua mai te tamaiti iti ra » (Luka 18:17 ; hi’o ato’a 3 Nephi 9:22).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Mataio 19:3–9 ; Mareko 10:2–12

Te fa’aipoipora’a te hō’ē tāne i te hō’ē vahine, e mea fa’auehia ïa e te Atua.

Teie ’āparaura’a i roto i te Fa’aora ’e te mau pharisea, ’o te hō’ē ïa o te mau taime ri’i noa tō te Fa’aora i ha’api’i ta’a ’ē nō ni’a i te fa’aipoipora’a. I muri iho i te tai’ora’a i te Mataio 19:3–9 ’e te Mareko 10:2–12, e ha’amau i te hō’ē tāpura nō te mau fa’ahitira’a tā ’oe e mana’o ra ē ’o te mana’o o te Fatu nō ni’a i te fa’aipoipora’a. Nō tō ’oe ’ite nō ni’a i te te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Metua, e aha ïa tō ’oe ferurira’a ’e tō ’oe mana’o nō ni’a i te fa’aipoipora’a ?

Mataio 19:3–9 ; Mareko 10:2–12

’Ua ha’api’i ānei Iesu ē ’aita roa atu e fāri’ihia ’ia ta’a te hō’ē vahine i tāna tāne, ’aore rā ’eiaha te feiā i ta’a ’ia fa’aipoipo fa’ahou ā ?

I roto i te hō’ē a’ora’a nō ni’a i te fa’ata’ara’a (te tāne i tāna vahine), ’ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks ē, ’ua ’ōpua te Metua i te ao ra ’ia vai mure ’ore te tā’amura’a nō te fa’aipoipora’a. Terā rā, ’ua ta’a ato’a i te Atua ē, e mea tītauhia te fa’ata’ara’a i te tahi taime. ’Ua fa’ata’a mai te peresideni Oaks ē : « Tē fa’ati’a nei [te Fatu] i te mau ta’ata fa’ata’ahia ’ia fa’aipoipo fa’ahou ma te hapa ’ore i te pae mōrare i fa’a’ite-pāpū-hia i roto i te ture tiretiera. Mai te mea ē, ’aita te hō’ē melo [tei ta’a i tōna hoa fa’aipoipo] i rave i te hara teimaha, e nehenehe tāna e fāri’i i te parau fa’ati’a nō te hiero ’ia au i te mau ture nō te ti’amāra’a i tītauhia i te tahi atu mau melo » (« Te fa’ata’ara’a te tāne ’e te vahine », Liahona, Mē 2007, 70).

Mataio 19:16–22 ; Mareko 10:17–22 ; Luka 18:18–23

Mai te peu e ui au i te Fatu, e ha’api’i mai ’oia i tei tītauhia iā’u ’ia rave nō te fāri’i i te ora mure ’ore.

E nehenehe te fa’ati’ara’a nō ni’a i te taure’are’a tao’a rahi e fa’atupu i te ha’ape’ape’ara’a i roto i te ta’ata, i roto ato’a ho’i i te pipi tei ha’apa’o maita’i i tōna orara’a tā’āto’a. ’Ia tai’o ’oe i te Mareko 10:17–22, e aha te mau fa’a’itera’a nō te ha’apa’o maita’i ’e te mana’o ateate o te taure’are’a ? E aha te mana’o o te Fatu nō ni’a i teie taure’are’a tamāroa ?

E tūra’i paha teie ’ā’amu ia ’oe ’ia ui ē : « E aha iho ā tei toe iā’u ? » (Mataio 19:20). Tē nāhea ra te Fatu i te tauturu ia tātou ’ia rave i te mea ā e toe ra ? (hi’o Etera 12:27). Nāhea tātou e fa’aineine ai nō te fāri’i i tāna fa’atītī’aifarora’a ’e tāna tauturu ’a ’imi noa ai tātou i te ha’amaita’i ia tātou ?

Hi’o ato’a Larry R. Lawrence, « E aha iho ā tei toe iā’u ? », Liahona, Nov. 2015, 33–35 ; S. Mark Palmer, « ’Ua hi’o atu ra Iesu iāna ’e ’ua aroha atu ra iāna », Liahona, Mē 2017, 114–16.

Mataio 20:1–16

Pauroa te ta’ata tē nehenehe e fāri’i i te ha’amaita’ira’a nō te ora mure ’ore, ta’a ’ē noa atu te taime rātou e fāri’i ai i te ’evanelia.

E nehenehe ānei tā ’oe e fa’aau ia ’oe i ni’a i te ’ohipa i tupu nō te feiā rave ’ohipa i roto i te ’ō vine ? E aha te mau ha’api’ira’a tā ’oe e ’ite ra nō ’oe iho i roto i teie mau ’īrava ? E nehenehe te a’ora’a a Elder Jeffrey R. Holland, « Te feiā rave ’ohipa i roto i te ’ō vine » (Liahona, Mē 2012, 31–33) e tauturu ia ’oe ’ia ’ite i te rāve’a ’āpī nō te fa’a’ohipa i teie parabole. E aha atu ā te mau muhumuhu a te Vārua ia ’oe ?

Hōho’a
te ta’ata ha’eha’a ’e te pharisea

The Repentant Publican and the Self-Righteous Pharisee in the Temple [Te telona tātarahapara’a ’e te pharisea ha’aparauti’a iāna iho i roto i te hiero], nā Frank Adams

Luka 18:9–14

’Ia ti’aturi au i te aroha o te Atua e ti’a ai, ’eiaha rā i tō tātou iho huru parauti’a.

E nāhea ’oe i te parau poto mai i te mau ta’a-ē-ra’a i rotopū i nā ta’ata e piti i roto i teie parabole e pure ra ? ’A feruri i te mea e rave nō te riro rahi atu ā mai te telona te huru i roto i teie ’ā’amu ’eiaha rā mai te pharisea.

Hi’o ato’a Philipi 4:11–13 ; Alama 31:12–23 ; 32:12–16.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Mareko 10:13–16 ; Luka 18:15–17.Nō te tauturu i te mau melo o te ’utuāfare ’ia feruri i te ’ā’amu i roto i teie mau ’īrava, e nehenehe e hīmene āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te reira, mai te hīmene « Je pense en lisant le récit d’autrefois » (Chants pour les enfants, 35). E aha ra ïa te huru ’ia ti’a i rotopū i te mau tamari’i tā Iesu i ha’amaita’i ? E aha ra ïa te aura’a e « fāri’i i te bāsileia o te Atua mai te tamari’i ’aru’aru ra » ? (Mareko 10:15).

Mareko 10:23–27.E aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te fāna’ora’a i te tao’a rahi ’e te ti’aturira’a i te tao’a rahi ? (hi’o Mareko 10:23–24). ’Ia tai’o ’outou i te ’īrava 27, e hina’aro ato’a paha ’outou e hi’o i te ’Īritira’a a Iosepha Semita : « E ’ore roa ïa e ti’a i te ta’ata e tu’u i tōna ti’aturi i roto i te mau tao’a, e’ita rā i te ta’ata e tu’u i tōna ti’aturi i ni’a i te Atua ’e ’o tē fa’aru’e i te mau mea ato’a nō’u nei, e ti’a ho’i ia rātou i teie mau mea ato’a nei » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Mareko 10:26). ’Ei ’utuāfare, tē nāhea ra tātou i te fa’a’ite ē,e rahi a’e tō tātou tu’ura’a i tō tātou ti’aturi i ni’a i te Atua i te mau mea mātēria ?

Mataio 20:1–16.Nō te fa’ahōho’a i te mau parau tumu i roto i te Mataio 20:1–16, e nehenehe e fa’anaho i te tahi tata’ura’a ’ōhie, mai te tahi horora’a poto. ’Ia oti te tata’ura’a, e ’ōpere i te ta’ata tāta’itahi i te hō’ē ā rē, ha’amata nā ni’a i te ta’ata hope’a ē tae roa i terā ta’ata i upo’oti’a i te tata’ura’a. E aha tā te reira e ha’api’i nei nō ni’a i te ta’ata e fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a nō te ora mure ’ore i roto i te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra ?

Mataio 20:25–28 ; Mareko 10:42–45.E aha te aura’a o te parau « ’o tē hina’aro ’ia hau ’oia i roto ia ’outou na, ’ei tāvini ha’aha’a ’oia nō ’outou » ? (Mataio 20:27). ’Ua nāhea Iesu Mesia i te fa’ahi’ora’a i teie parau tumu ? Nāhea tātou e pe’e ai i tōna hi’ora’a i roto i tō tātou ’utuāfare, tō tātou pāroita ’aore rā ’āma’a, ’e i tō tātou vāhi fa’aeara’a ?

Luka 18:1–14.E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo nei nō ni’a i te pure i roto i nā parabole e piti i roto i teie mau ’īrava ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene i mana’ohia : « E te tamari’i here ē », Te mau Hīmene, N°48.

Ha’amaita’i i tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

’Imi i te taime maita’i nō ’oe. E mea ’ōhie a’e ’ia ha’api’i mai ’a tuatāpapa ai ’oe i te mau pāpa’ira’a mo’a ma te ha’afifi-’ore-hia. E ’imi i te hō’ē taime maita’i nō ’oe ’e e fa’aitoito roa nō te tuatāpapa tāmau i terā taime i te mahana tāta’itahi.

Hōho’a
Te Mesia ’e te taure’are’a tao’a rahi

Christ and the Rich Young Ruler [Te Mesia ’e te ha’apa’o ture tao’a rahi], nā Heinrich Hofmann

Nene’i