Faufa’a ’Āpī 2023
6–12 nō Novema. Hebera 7–13 : « ’Ei tahu’a rahi nō te mau mea maitata’i a muri nei »


« 6–12 nō Novema. Hebera 7–13 : ‘’Ei tahu’a rahi nō te mau mea maitata’i a muri nei’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 6–12 nō Novema. Hebera 7–13 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2023

Hōho’a
tē hōro’a ra Melehizedeka i te hō’ē ha’amaita’ira’a ia Aberama

Melchizedek Blesses Abram [Tē ha’amaita’i nei Melehizedeka ia Aberama], nā Walter Rane. Tao’a hōro’a a te ta’ata hāmani

6–12 nō Novema

Hebera 7–13

« ’Ei tahu’a rahi nō te mau mea maitata’i a muri nei »

’A tai’o ai ’outou i te Hebera 7–13, e fāri’i mai ’outou i te tahi mau mana’o nā roto i te Vārua Maita’i. E feruri i te tahi mau rāve’a nō te pāpa’i i te reira ; ’ei hi’ora’a, e nehenehe tā ’outou e pāpa’i i te reira i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, i te hiti o te mau pāpa’ira’a mo’a, ’aore rā i roto i te hō’ē buka pāpa’i ’aore rā i roto i te hō’ē buka tāmahana.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

I te tahi taime e fa’aruru ato’a te feiā mo’a ha’apa’o maita’i i « te fa’a’ino ’e te ’ati rahi » e nehenehe e fa’a’āueue i tō rātou ti’aturira’a (hi’o Hebera 10:32–38). ’Ua ’ite Paulo ē, tē fa’aruru ra te mau ’āti Iuda i fa’afāriuhia i te ha’apa’ora’a keresetiano ra, i te hāmani-’ino-ra’a rahi nō tā rātou ha’apa’ora’a ’āpī. ’Ei fa’aitoitora’a ia rātou ’ia tāpe’a noa i tō rātou ’itera’a pāpū, ’ua fa’aha’amana’o atu ’oia i te hīro’a tumu nō tō rātou hui tupuna ha’apa’o maita’i mai muta’a ra : ’o Abela, ’o Enoha, ’o Noa, ’o Aberahama, ’o Sara, ’o Iosepha, ’o Mose—e « naho’a rahi i ’ite » ē e mea pāpū tā te Atua i parau fafau mai ’e e mea ho’ona te tīa’ira’a i te reira (hi’o Hebera 11 ; 12:1). Nō ’outou ato’a teie hīro’a tumu. Tei roto teie faufa’a tupuna nō te fa’aro’o i te mau ta’ata ato’a e hi’o nei « ia Iesu, [’ei] tumu ’e ’ei fa’aoti i tō tātou fa’aro’o » (Hebera 12:2). Maoti ho’i ’oia, i te mau taime ato’a e hina’aro tātou e « ’ōra’i ti’a i muri ra » i te ’ati, e mea maita’i a’e ia tātou ’ia « ha’afātata […] ma te ’ā’au ha’avare ’ore, ma te fa’aro’o pāpū mau » (Hebera 10:22, 38). Nō tātou nei, mai te feiā mo’a i tahito ra, ’o Iesu tō tātou « tahu’a rahi nō te mau mea maitata’i a muri nei » (Hebera 9:11).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Hebera 7

Tē fa’atoro nei te Autahu’ara’a a Melehizedeka iā’u i ni’a ia Iesu Mesia.

E rave rahi tenetere tō te mau ’āti Iuda fa’a’ohipara’a i te autahu’ara’a Levitiko, tei mātau-ato’a-hia ’ei autahu’ara’a a Aarona. Terā rā ’ua nā muri ato’a mai i te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia, te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te Autahu’ara’a teitei a Melehizedeka, ma te mau ha’amaita’ira’a rahi a’e. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei nō ni’a i te Autahu’ara’a a Melehizedeka i roto i te Hebera 7 ? E tāpe’a noa i te feruriraa ē, te fā nō teie ’episetole—mai te mau papa’iraa mo’a ato’a—’o te patura’a ïa i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, e nehenehe ïa ia ’oe ’ia ’ite mai i te tahi mau ’īrava e parau pāpū nei nōna.

Teie te tahi hi’ora’a nō te tahi atu mau parau mau tā ’oe e nehenehe e ’ite mai :

E aha te mau ha’amaitaira’a tei fāri’ihia e ’oe nā roto i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’e « te mau ’ōro’a nō te reira » ? (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:20). ’Ua nāhea te Autahu’ara’a a Melehizedeka i te tauturura’a ia ’oe ’ia haere mai i te Mesia ?

Hi’o ato’a Alama 13:1–13 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:36–46 ; Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Melehizedeka », scriptures.ChurchofJesusChrist.org; Russell M. Nelson, « Te mau tao’a pae vārua », Liahona, Nov. 2019, 76–79 ; Dallin H. Oaks, « Te autahu’ara’a a Melehizedeka ’e te mau tāviri », Liahona, Mē 2020, 69–72.

Hebera 9 ; 10:1–22

Tē fa’atoro nei te mau ’ōro’a tahito ’e te mau ’ōro’a nō tō tātou ’anotau i ni’a ia Iesu Mesia.

’Āhani e ta’ata tai’o Hebera nō tahito ra e tai’o i teie ’episetole, e ta’a roa ïa iāna i te parau nō te sēkene i tahito ra ’e te mau ’ōro’a tā Paulo e parau ra. ’Aita rā vetahi i māramarama hope ē, te fā nō teie mau ’ōro’a, ’o te fa’atorora’a ïa i ni’a i te tusia tāra’ehara a Iesu Mesia.

I te tau nō te Bibilia, tē vai ra te hō’ē mahana i roto i te matahiti, tei pi’ihia te Mahana tāra’ehara, e tomo te tahu’a rahi i roto i te vāhi mo’a roa a’e o te hiero nō Ierusalema ’e e fa’atusiahia te hō’ē pua’aniho ’aore rā te hō’ē ’ārenio nō te ’aufau nō te mau hara a tō ’Īserā’ela.

’A tai’o ai ’oe i te fa’ata’ara’a a Paulo nō teie mau ’ōro’a, ’a ’imi i te mau tāpa’o ’e te mau ha’api’ira’a ’o tē tauturu ia ’oe ’ia māramarama maita’i a’e i te misiōni tāra’ehara a te Fa’aora.

E mea ta’a ’ē te mau ’ōro’a tā tātou e rave nei i teie mahana, i te mau ōro’a i te ’anotau o Paulo, hō’ē ā rā fā. E nāhea te mau ’ōro’a nō teie nei tau i te parau pāpū nō Iesu Mesia ?

Nō te ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i te mau ’ōro’a ’āti Iuda i tahito ra ’e tō te reira mau tāpa’o, ’a hi’o i te mau video « The Tabernacle [Te sēkene] » ’e « Sacrifice and Sacrament [Te tusia ’e te ’ōro’a mo’a] » (ChurchofJesusChrist.org).

Hebera 11

E tītau te fa’aro’o i te ti’aturira’a i tā te Atua i parau mai.

Mai te mea e ani mai te tahi ta’ata ia ’oe ’ia tātara mai i te parau nō te fa’aro’o, e aha tā ’oe e parau atu ? ’Ua tūru’i te tuahine Anne C. Pingree i ni’a i te parau i roto i te Hebera 11 nō teie tātarara’a nō te fa’aro’o : « Te fa’aro’o, taua ’ite vārua ra nō te fa’aro’o pāpū i te mau mea tei hi’ohia i te « ātea ’ē » e ’ore rā e noa’a i roto i teie nei orara’a » (« ’Ua hi’o rā i tei parauhia mai ra i te ātea ’ē », Liahona, Nov. 2003, 14).

E nehenehe e hāmani i tā ’oe iho tātarara’a nō te fa’aro’o ’a feruri ai i te mau mana’o i roto i te Hebera 11. E aha te ha’api’ira’a nō ni’a i te fa’aro’o tā ’oe e tāpe’a nei i roto i te hi’ora’a o te mau ta’ata i fa’ahitihia i roto i teie pene ? (Hi’o ato’a Etera 12:6–22.)

E aha te mau parau fafau tā ’oe e ’ite ra « i te ātea » ? Nāhea ’oe e fa’a’ite ai i te Fatu ē, ’ua « fa’aro’o pāpū [’oe] ’e ’ua fāri’i māite » i te reira ? (Hebera 11:13).

Hi’o ato’a Alama 32:21, 26–43.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Hebera 10:32–36.E nehenehe e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i te tahi ’ohipa pae vārua i reira rātou i te « ha’amāramaramahia » i te parau mau. Nāhea teie mau ’ohipa e tauturu ai ia tātou « ’eiaha e fa’aru’e i tō [tātou] itoito » i te taime ’ati ra ’aore rā i te taime fē’a’ara’a ?

Hebera 11.Nāhea ’outou e tauturu ai i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’apo mai i te ha’api’ira’a i roto i te mau hi’ora’a ta’ata ha’apa’o maita’i i fa’ahitihia i roto i te Hebera 11 ? E mea au paha ’ia ha’uti ta’ata ora i te ’ā’amu o te tahi o te reira mau hi’ora’a. E nehenehe e hi’o i te tahi o teie mau ā’amu i roto i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito. ’Aore rā e nehenehe te ’utuāfare e ’āparau i te tahi atu hi’ora’a ta’ata ha’apa’o maita’i tā ’outou i mātau—mai te mau tupuna, te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e te tahi atu ta’ata nō te ’oire. E nehenehe ato’a e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te fa’aro’o, mai te hīmene ra « La foi » (Chants pour les enfants, 50–51).

Hebera 12:2.’Ia au i teie ’īrava, nō te aha Iesu i ineine ai e fa’a’oroma’i i te māuiui ’e te mamae i ni’a i te sātauro ? E aha tā te reira e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te huru tātou e nehenehe ai e fa’a’oroma’i i tō tātou mau tāmatara’a ? E mau hi’ora’a au maita’i tā te peresideni Russell M. Nelson i hōro’a nō ni’a i teie ’īrava i roto i tāna a’ora’a « Te ’oa’oa ’e te oraora pae vārua » (Liahona, Nov. 2016, 81–84).

Hebera 12:5–11.Nō te aha te Fatu e fa’autu’a nei ’e e fa’atītī’aifaro nei ia tātou ? E aha tā tātou e ’ite nei i roto i teie mau ’īrava nō ni’a i te huru hi’ora’a a te Fatu i te fa’autu’ara’a ? E aha tā teie mau ’īrava e taui nei i roto i tā tātou huru hōro’ara’a i te fa’autu’ara’a ’e te huru fāri’ira’a i te reira ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « La foi », Chants pour les enfants, 50–51.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te pehe nō te fa’atae mai i te Vārua ’e nō te ’apo mai i te ha’api’ira’a tumu. ’Ua parau te Peresidenira’a Mātāmua ē : « Tē vai nei te mana rahi i roto i teie mau hīmene nō te fa’ahaere rahi [ia tātou] i te huru pae vārua » (« Parau ha’amāramaramara’a a te Peresidenira’a Mātāmua », Te mau hīmene, x). Pēnei a’e e fa’ananea atu ā te hō’ē hīmene nō ni’a i te fa’aro’o, mai te hīmene « ’A ha’apa’o tātou i te ’evanelia » (Te mau hīmene, N°156), i te ’āparaura’a a te ’utuāfare nō ni’a i te Hebera 11.

Hōho’a
hōho’a nō Ierusalema tahito

’Ua ha’api’i te mau tāpa’o ’e te mau ’ōro’a o te hiero nō tahito ra i te ti’ara’a o Iesu Mesia.

Nene’i