Faufaʼa Tahito 2022
7–13 nō Novema. Hosea 1–6 ; 10–14 ; Ioela : « Nā’u e aroha noa atu ia rātou »


« 7–13 nō Novema. Hosea 1–6 ; 10–14 ; Ioela : ‘Nā’u e aroha noa atu ia rātou’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 7–13 nō Novema. Hosea 1–6 ; 10–14 ; Ioela », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
nā ta’ata fa’aipoipo i roto i te ’āua hiero

7–13 nō Novema

Hosea 1–6 ; 10–14 ; Ioela

« Nā’u e aroha noa atu ia rātou »

’A ani i te Vārua ’ia ’āmui mai i roto i tā ’outou tuatāpapara’a ia Hosea ’e Ioela. ’A tāpa’o i te mau parau poro’i tā te Vārua e ha’aputapū mai i roto i tō ’outou ’ā’au ’e te mana’o.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Ua fa’ata’ahia te fafaura’a a ’Īserā’ela ’e te Fatu ’ia riro ’ei fafaura’a hōhonu ’e te pāpū, i fa’aau ai te Fatu i te reira i te hō’ē fa’aipoipora’a. Mai te hō’ē fa’aipoipora’a, tei roto i terā fafaura’a te pūpūra’a mure ’ore iāna, te mau ’ohipa ’āmui, te patu-’amui-ra’a i te orara’a, te ha’apa’o hope ’ore, ’e te mea hau roa atu, te here fāito ’ore. E ’āpitihia teie huru pūpūra’a iāna i te mau tīa’ira’a teitei—’e te mau hōpe’ara’a fifi nō te ha’apa’o-’ore-ra’a. Nā roto i te peropheta Hosea, ’ua fa’ata’a mai te Atua i te tahi o te mau hōpe’ara’a tei fa’aruruhia e te ’āti ’Īserā’ela nō te ’ōfatira’a rātou i tā rātou fafaura’a. Noa atu rā, e ’ere tāna parau poro’i i te poro’i ē, « e pāto’i au ia ’oe ē a muri noa atu nō te ha’apa’o ’ore ». Teie rā « e ani au ia ’oe ’ia ho’i mai » (’a hi’o Hosea 2:14–15). « E fa’aau atu vau ia ’oe nā’u ma te parau ti’a », te parau ïa a te Fatu (Hosea 2:19). « Nā’u e fa’aora i tō rātou pahe’e i muri, nā’u e aroha noa atu ia rātou » (Hosea 14:4). ’O teie ato’a te poro’i tāna e hōro’a mai nei ia tātou i teie mahana mai te mea ē, e ’imi tātou ’ia ora i tā tātou mau fafaura’a ma te here ’e te pūpūra’a ia tātou.

’Ua fa’a’ite ato’a ’o Ioela i teie ā poro’i : « ’A fāriu ai i tō ’outou Atua ia Iehova ra : hāmani maita’i rahi tōna, ’e te aroha rahi, e ’ore e rū i te riri, ’e te maita’i rahi » (Ioela 2:13). « E riro rā Iehova ’ei ha’apūra’a nō tōna ra mau ta’ata, ’e ’ei pare nō te tamari’i a ’Īserā’ela » (Ioela 3:16). ’A tai’o ai ’outou i te Hosea ’e te Ioela, ’a feruri i tō ’outou iho autā’atira’a ’e te Fa’aora. ’A feruri na e mea nāhea tō te Fatu ha’apa’ora’a i tāna parau i te fa’auru ia ’outou ’ia ha’apa’o i tā ’outou iho parau i mua iāna.

Nō te hō’ē hi’ora’a rere ā manu nō te buka a Hosea ’e a Ioela, ’a hi’o « Hosea » ’e « Ioela » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Hosea 1–3 ; 14

Tē ani noa mai nei te Fatu iā’u ’ia ho’i iāna ra.

’Ua tāiva te vahine a Hosea iāna, ’e ’ua fa’a’ite te Atua i teie ’ohipa ’oto nō te ha’api’i i te ’āti ’Īserā’ela i tōna mana’o nō ni’a ia rātou ’e tā rātou ma fafaura’a iāna. ’A tai’o ai ’oe i te Hosea 1–3, ’a feruri i te huru hi’ora’a a te Fatu i tōna autā’atira’a ’e tōna mau ta’ata i fafauhia. E nehenehe ’oe e feruri i te huru o tō ’oe tāivara’a i te Fatu, mai ia ’Īserā’ela, ’e e mea nāhea tōna torora’a mai i te rima. ’Ei hi’ora’a, e aha tā te Hosea 2:14–23 ’e te Hosea 14 e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te here ’e te aroha o te Fatu ? E nāhea ’oe i te fa’a’ite iāna i tō ’oe here ’e te ha’avare ’ore ?

’A hi’o ato’a Dieter F. Uchtdorf, « Te rēni nō te ho’ira’a ’ati ’ore », Liahona, Mē 2007, 99–101.

Hōho’a
e vahine e pārahi ra i ni’a i te repo ’e te hō’ē tāne e tu’u ra i te rima i ni’a i te upo’o

’Ua pūpū te Fatu i te fa’aorara’a ia Gomer rave hara, e fa’ahōho’ara’a ho’i ’oia nō ’Īserā’ela. Fa’ahōho’ara’a nā Deb Minnard, ma te parau fa’ati’a a goodsalt.com

Hosea 6:4–7 ; Ioela 2:12–13

E mea ti’a i te ha’apa’o-maita’i-ra’a i te Atua ’ia ’itehia ’o roto roa, ’eiaha rā ’o rāpae noa.

’Ua fa’aue te Fatu i tōna mau ta’ata ’ia pūpū i te mau tusia ’ānimara. Terā rā, noa atu te ha’apa’o o te mau ta’ata i te ’anotau o Hosea i taua ture ra, ’ua ’ōfati rātou i te mau fa’auera’a faufa’a rahi a’e (’a hi’o i te Hosea 6:4–7). I tō ’oe mana’o, e aha te aura’a i « hina’aro ho’i [te Fatu] i te aroha ’eiaha te tusia ; ’e te ’ite i te Atua ’eiaha te mau ole » ? (Hosea 6:6). I tō ’oe mana’o, e aha te aura’a nō te rirora’a te parauti’a mai te hō’ē ata ’e ’aore rā, mai te hupe ? I te aha e hōho’a ai tō tātou parauti’a ? (’a hi’o Isaia 48:18 ; 1 Nephi 2:9–10).

E nehenehe ato’a ’oe e tai’o i te Mataio 9:10–13 ; te 12:1–8 nō te hi’o ’ua nāhea te Fa’aora i te fa’a’ohipara’a i te Hosea 6:6 i te roara’a o tāna tāvinira’a. Nāhea teie mau ’īrava i te tauturu ia ’oe ’ia hāro’aro’a i te mau parau a Hosea ?

’Ia tai’o ana’e ’oe i te Ioela 2:12–13, e mea maita’i roa ’ia ’ite ē, te pāhaera’a ’aore rā te tūmutura’a te hō’ē ta’ata i tōna ’ahu, e peu tupuna ïa te reira nō te fa’a’ite i mua i te ta’ata i te tāpa’o nō te ’oto ’e te tātarahapa (’ei hi’ora’a, ’a hi’o 2 Paraleipomeno 34:14–21, 27). E aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te pāhaera’a i tō tātou ’ā’au ’e te pāhaera’a i tō tātou ’ahu ?

’A hi’o ato’a Isaia 1:11–17 ; Mataio 23:23 ; 1 Ioane 3:17–18.

Ioela 2

« E nīni’i atu ai au i tā’u vārua i ni’a i te ta’ata ato’a ».

I te taime ’a tohu ai ’o Ioela nō ni’a i te « mahana o Iehova », ’ua fa’a’ite mai ’oia i te reira mai te « mahana pōiri ’e te rumaruma », e mahana « rahi ’e te ri’ari’a rahi » (Ioela 2:1–2, 11). ’Ua fa’aruru ’Īserā’ela i te mau mahana rarahi ’e te ri’ari’a rahi i roto i te roara’a o tōna ’ā’amu, ’e e rahi atu ā tā te nūna’a fafauhia o te Atua e fa’aruru a muri a’e. E aha te mea tā ’oe e fa’ahiahia ra i roto i te parau a’o tā te Fatu i hōro’a i roto i te Ioela 2:12–17 ? ’A hi’o ato’a i te mau ha’amaita’ira’a tāna i fafau i roto i te Ioela 2:18–32. Nō te aha te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia i roto i te mau ’īrava 27–32 e riro ai ’ei mea faufa’a ta’a ’ē i te mau mahana mai tei fa’a’itehia i roto i te Ioela 2, mai i tō tātou nei ’anotau ?

I tō ’oe mana’o e aha te aura’a ē, e « nīni’i mai te Fatu i [tōna] Vārua i ni’a i te mau ta’ata ato a » ? (Ioela 2:28). Tē nāhea ra te mau tohura’a i roto i te Ioela 2:28–29 i te tupu ? (’A hi’o Te ’ohipa 2:1–21 ; Iosepha Semita—’ā’amu 1:41).

E nehenehe ’oe e feruri i teie mau parau a te peresideni Russell M. Nelson : « I te mau mahana i muri nei, ’eita tātou e ora i te pae vārua mai te peu ’aita te mana arata’i ’e te tāmāhanahana ’e te tāmau o te Vārua Maita’i » (Heheura’a nō te Ekalesia, Heheura’a nō tō tātou orara’a », Liahona, Mē 2018, 96). Nō te aha e mea faufa’a rahi te heheura’a nō te oraora mai i te pae vārua ? Nāhea ’oe e ti’a ai ’ia fa’arahi i tō ’oe ’aravihi nō te fāri’i i te heheura’a nō ’oe iho ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Hosea 2:19–20.’Ua fa’a’ohipa te Fatu i te fa’ahōho’ara’a o te fa’aipoipora’a nō te fa’a’ite i tona autā’atira’a fafauhia ’e ’o ’Īserā’ela (’a hi’o ato’a te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Tāne fa’aipoipo », scriptures.ChurchofJesusChrist.org). E nehenehe tō ’outou ’utuāfare e ’āparau nō te aha e fa’ahōho’ara’a maita’i te fa’aipoipora’a nō tā tātou mau fafaura’a i mua i te Atua. E nāhea te Hosea 2:19–20 i te tauturu ia tātou ’ia māramarama i te mana’o o te Atua nō ni’a ia tātou ? Nāhea tātou e ti’a ai ’ia ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a i mua iāna ?

Hosea 10:12.E au mai paha te mau tamari’i ’ia pāpa’i hōho’a i te hō’ē hora ’e ’ia fa’anaho i te mau rāve’a e ti’a ai ia rātou ’ia ’imi i te Fatu i te mau taime rau o te mahana.

Ioela 2:12–13.Nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia paraparau nō ni’a i te Ioela 2:12–13, e nehenehe ’outou e tu’u i te hō’ē hōho’a o te Fa’aora i te hō’ē pae o te piha ’e te ta’o hara i te tahi pae. ’A ani i te mau melo o te ’utuāfare, te tahi i muri i te tahi, ’ia ti’a i mua i te tāpa’o ’e i muri iho, ’ia fāriu marū mai i ni’a i te Fa’aora ’a fa’a’ite ai i te mau mea e nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fāriu i ni’a iāna « ma tō [tātou] ’ā’au ato’a ». ’A fa’aitoito i te mau melo o te ’utuāfare ’ia feruri i te mau tuha’a ato’a o tō rātou orara’a, mai te mau mea tā rātou e rave, te ’ohipa, te ha’api’ira’a, ’e te mau aura’a.

Ioela 2:28–29.E aha te aura’a nō te parau ē, e « nīni’i mai » te Vārua i ni’a iho ia tātou ? Penei a’e e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te reira nā roto i te nīni’ira’a i te pape ’e i muri iho e fa’atōpatapata ’aore rā, e nīni’i mai te hō’ē tahetahāvai [filet d’eau].

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Haere mai ia Iesu », Te mau hīmene, N°56.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu. « ’Eiaha roa atu e ma’iri i te hō’ē taime nō te ha’aputuputu i te mau tamari’i nō te ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu a Iesu Mesia. E mea varavara roa taua mau taime ra ’ia fa’aauhia i te mau tauto’ora’a a te enemi » (Henry B. Eyring, « The Power of Teaching Doctrine », Ensign, Mē 1999, 74).

Hōho’a
Te ti’a ra Iesu i mua i te ’ōpani

Come unto Me [’A haere mai iā’u nei], nā Kelly Pugh

Nene’i