Faufaʼa Tahito 2022
14–20 nō Novema. Amosa ; Obadia : « E ’imi ’outou ia Iehova, e ora ïa ’outou »


« 14–20 nō Novema. Amosa ; Obadia : ‘E ’imi ’outou ia Iehova, e ora ïa ’outou’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 14–20 nō Novema. Amosa ; Obadia », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
te hōho’a mata o Iesu tūramahia e te mau mōrī hinu i roto i te hō’ē piha pōiri

Bread of Life [Te pāne ora], nā Chris Young

14–20 nō Novema

Amosa ; Obadia

« E ’imi ’outou ia Iehova, e ora ïa ’outou »

E nehenehe te Vārua Maita’i e ’īriti i tō ’outou ferurira’a ’e te ’ā’au i te mau parau poro’i i roto i te parau a te Atua tei fa’ata’ahia nō ’outou ana’e. I tō ’outou mana’o, e aha tā te Fatu e hina’aro ’ia ha’api’i mai ’outou i teie hepetoma ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Ua mā’iti te Atua i te huā’ai o Aberahama ’ia riro ’ei nūna’a fafauhia nōna, nā roto i te reira e riro ho’i rātou « ’ei ha’amaita’ira’a » nō te mau ta’ata ato’a (’a hi’o Genese 12:2–3). Terā rā, i te tau tāvinira’a a Amosa, e rave rahi o te mau ta’ata i fafauhia tei hāmani ’ino i te feiā veve ’e tei tāu’a ’ore i te mau peropheta, ma te fa’ariro i tā rātou mau ’ohipa ha’amorira’a ’ei ’ohipa pau ’e te aura’a ore (’a hi’o Amosa 2:6–16). Parau mau, te mau nūna’a e vai ra ’ati a’e ia rātou, ’ua hapa ato’a rātou i te mau hara rahi (’a hi’o Amosa 1 ; 2:1–5), e ’ere roa atu rā te reira i te parau fa’ati’a nō te nūna’a o te Atua ’ia nā reira ato’a atu (’a hi’o Amosa 3:2). Nō reira ’ua tono mai te Atua i te hō’ē tīa’i māmoe nō Iuda ’o Amosa tōna i’oa, nō te poro i te tātarahapa i te bāsileia o ’Īserā’ela. I muri mai, ’ua parau ato’a te Atua nā roto i te peropheta Obadia ē, noa atu ē, ’ua ha’amouhia te bāsileia o Iuda, e ha’aputuputu ’e e ha’amaita’i fa’ahou te Fatu i tōna mau ta’ata. ’Ua fa’aātea ’ē te nūna’a fafauhia i te Fatu, te parau ïa a nā peropheta to’opiti, e’ita rā rātou e fa’aru’ehia ē a muri noa atu. ’Ia heheu ana’e te Atua i tāna mau parau mo’e i tōna mau tāvini te mau peropheta (’a hi’o Amosa 3:7), e nehenehe tātou e fa’ariro i te reira ’ei tāpa’o ē, tē hina’aro noa nei ā ’oia e tauturu ’ia tātou ’ia fa’atura i te mau fafaura’a tā tātou i rave i mua iāna.

Nō te mau mea hau atu nō ni’a i te mau buka a Amosa ’e a Obadia, ’a hi’o « Amosa » ’e « Obadia » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Amosa 3:1–8 ; 7:10–15

E heheu te Fatu i te parau mau nā roto i tāna mau peropheta.

I roto i te Amosa 3:3–6, ’ua vauvau te peropheta Amosa e rave rahi hi’ora’a nō te tū’atira’a te hō’ē tumu i tōna fa’ahope’ara’a : nō te mea ē, ’ua ’itehia i te liona te hō’ē mā’a, e ’ū’uru te liona ; nō te mea ho’i ē, ’ua tu’uhia te herepata ma te ’arainu nā te hō’ē manu, ’ua mau te manu i ni’a i te herepata. (’A hi’o ē, i roto i te ’īritira’a a Iosepha Semita i te ’īrava 6, ’ua tauihia te ta’o ra, « fa’atupu » i te ta’o « ’ite » [i roto i te Amosa 3:6, fa’ata’ara’a b i raro i te ’api].) I roto i te mau ’īrava 7–8, ’ua fa’a’ohipa ’o Amosa i teie huru ferurira’a i ni’a i te mau peropheta. E aha te tumu e tohu ai te hō’ē peropheta ? E aha atu ā te mau mea tā ’oe e ha’api’i mai nei nō ni’a i te mau peropheta ’a tai’o ai ’oe i te Amosa 7:10–15 ? ’A feruri nō te aha e māuruuru tō ’oe tē tāmau noa nei te Fatu « ’Ia fa’a’ite i tāna mau parau i mo’e i tāna ra mau tāvini i te mau peropheta » (Amosa 3:7). E aha tā teie parau mau e fa’a’ite mai nei ia ’oe nō ni’a i te Atua ?

’A hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:38 ; 21:4–8 ; 35:13–14.

Amosa 4–5

« E ’imi ’outou ia Iehova, e ora ïa ’outou ».

’A tai’o ai ’oe i te Amosa 4:6–13, ’a hi’o i te mau ha’avāra’a tā te Fatu i tono mai i ni’a i te mau ta’ata o ’Īserā’ela. E aha tā teie mau ’īrava e parau mai nei nō ni’a i te mea tā te Fatu i ti’aturi e tupu mai i muri a’e i te tupura’a teie mau ’ohipa tāta’itahi ? (’a hi’o ato’a Helamana 12:3). ’A feruri i te hō’ē tāmatara’a i tupu a’e nei i ni’a ia ’oe. E ’ere paha nā te Atua i tono mai i tō ’oe tāmatara’a, terā rā ’a feruri e nāhea te reira i te hōro’a mai ia ’oe i te rāve’a ’ia ’imi iāna.

’A tai’o Amosa 5:4, 14–15, ’e ’a feruri nāhea te Fatu i te fa’a’itera’a i te « aroha » (’īrava 15) ia ’oe ’a ’imi ai ’oe iāna, tae roa atu i roto i tō ’oe taime tāmatara’a.

Hi’o ato’a Donald L. Hallstrom, « Fāriu atu i te Fatu ra », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Mē 2010, 78–80.

Amosa 8:11–12

E ha’amāha te parau a te Fatu i te po’ia ’e te po’ihā pae vārua.

Tē nā roto nei tātou pā’āto’a i te mau taime po’ia ’e te po’ihā pae vārua, ’aita rā e tītauhia ia tātou ’ia « horo i te tahi miti ’e te tahi miti » (Amosa 8:12) nō te ’imi i te hō’ē mea nō te ha’amāha ia tātou. ’Ua ’ite tātou e aha te mea e ha’amāha i te reira po’ia pae vārua, ’e ’ua ha’amaita’ihia tātou i te parau a te Fatu e rave rahi. ’A tai’o ai ’oe i te Amosa 8:11–12, ’a feruri nō te aha te o’e e riro ai ’ei fa’aaura’a maita’i nō te orara’a ’aita e parau a te Atua. E aha te tahi atu mau mana’o tā ’oe e ’ite ra i roto i te Mataio 5:6 ; Ioane 6:26–35 ; 2 Nephi 9:50–51 ; 32:3 ; Enosa 1:4–8 ?

’A hi’o ato’a Jeffrey R. Holland, « He Hath Filled the Hungry with Good Things », Ensign, Novema 1997, 64–66 ; Gospel Topics, « Apostasy », topics.ChurchofJesusChrist.org.

Hōho’a
e pupu feiā ’āpī e ti’a nei i mua i te hiero

E nehenehe tātou e riro mai ’ei mau fa’aora i ni’a i te mou’a nō Ziona nā roto i te ravera’a i te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare.

Obadia 1:21

’O vai te mau « fa’aora […] i ni’a i te mou’a nō Ziona » ?

’Ua hōro’a mai te peresideni Gordon B. Hinckley i te hō’ē tātarara’a o te pereota « e mau fa’aora i ni’a i te mou’a nō Ziona », ma te tū’ati i te pereota i ni’a i te ’ohipa o te hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare : « [I roto i te hiero], e riro mau tātou ’ei mau fa’aora i ni’a i te mou’a nō Ziona. E aha te aura’a nō teie parau ? Mai tō tātou Fa’aora tei hōro’a i tōna ora ’ei tusia mono nō te mau ta’ata ato’a, ’e nā roto i te reira, ’ua riro mai ’ei Fa’aora nō tātou, ’oia ato’a tātou, i te hō’ē fāito iti mai, ’ia rave ana’e tātou i te ’ohipa mono i roto i te hiero, e riro mai tātou ’ei mau fa’aora nō te feiā i te tahi pae mai ’aita hō’ē a rātou e rāve’a nō te haere i mua maori rā, ’ia ravehia te hō’ē ’ohipa ’ei maita’i nō rātou nā te feiā i ni’a i te fenua nei » (« Closing Remarks », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Novema 2004, 105).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Amosa 3:7.E nehenehe ’outou e hi’o i te tahi mau a’ora’a tā te peresideni o te ’Ēkālesia i hōro’a a’e nei ’e ’ia paraparau e aha tā te Fatu e heheu mai nei i tō ’outou ’utuāfare nā roto iāna. Nō te aha e mea faufa’a te hō’ē peropheta nō te fa’atere i te ’Ēkālesia ? ’Ua nāhea tātou i te ’itera’a ē, e peropheta mau ’oia ? E aha tā tātou e rave nei nō te pe’e i tāna a’ora’a ?

Amosa 5:4.E nehenehe tō ’outou ’utuāfare e hāmani i te hō’ē hōho’a pia nō te fa’atautau i roto i tō ’outou fare ’e teie ’īrava i ni’a iho. E aha te auraʼa e ’imi i te Fatu ? E nāfea tātou i te ’imi iāna ? E aha te mau ha’amaita’ira’a tā tātou e fāri’i ’ia nā reira tātou ? E nehenehe ’outou e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai ’e ’ia ’āparau mai i te tahi atu mau ’īrava e ha’api’i ra nō ni’a i te ’imira’a i te Fatu, mai te Mataio 7:7–8 ; Etera 12:41 ; ’e Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:63.

Amosa 8:11–12.E au paha te mau tamari’i ’ia rave i te mau ’ohipa e tū’ati i ni’a i te mau pereota i roto i teie mau ’īrava. ’Ia po’ia ana’e ’aore rā, ’ia po’ihā ana’e tō tātou tino, e aha tā tātou e rave ? ’Ia po’ia ’aore rā, ’ia po’ihā ana’e tō tātou vārua, e aha tā tātou e rave ? E nehenehe ato’a ’outou e māta’ita’i i te video « The Great Apostasy [Te tāivara’a rahi] » (ChurchofJesusChrist.org) ’e e paraparau e nāhea te fa’aho’ira’ahia mai te ’evanelia i te ha’amāha i tō tātou po’ia pae vārua.

Obadia 1:21.E aha te aura’a nō te parau ra « e mau fa’aora […] i ni’a i te mou’a nō Ziona » ? (Nō te hō’ē tātarara’a, ’a hi’o i te fa’ahitira’a parau a te peresideni Gordon B. Hinckley i roto i « Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē ».) ’O vai tō tātou mau tupuna e tītau nei i te mau ’ōro’a fa’aorara’a ? E aha tā tātou e rave nō te tauturu ia rātou ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Māuruuru mātou, e te Atua », Te mau hīmene, N°10.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Fa’a’ohipa i te pehe nō te fa’ahaere mai i te Vārua ’e nō te ’apo mai i te ha’api’ira’a tumu. E nehenehe te fa’aro’ora’a ’aore rā, te tai’ora’a i te hō’ē hīmene e tauturu ia ’outou ’ia ha’api’i mai i te mau parau tumu o te ’evanelia. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou e fa’aro’o ’aore rā, e tai’o i te hīmene « Māuruuru mātou, e te Atua » (Te mau hīmene, N°10) nō te fa’auru i te fa’aro’o rahi a’e i roto i te mau peropheta ora. (’A hi’o i te Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 22.)

Hōho’a
Hiero nō Santo Domingo (Rēpupirita Tominita)

Hiero nō Santo Domingo (Rēpupirita Tominita)

Nene’i