Faufaʼa Tahito 2022
12–18 nō Tītema. Malaki : « Tē parau mai ra Iehova, i aroha na vau ia ’outou »


« 12–18 nō Tītema. Malaki : ‘Tē parau mai ra Iehova, i aroha na vau ia ’outou’ », Mai, pee mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 12–18 nō Tītema. Malaki », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Ti’i nō te Mesia

12–18 nō Tītema

Malaki

« Tē parau mai ra Iehova, i aroha na vau ia ’outou »

Te aura’a o te i’oa Malaki, ’oia ho’i, « tā’u ve’a » (Bible Dictionary, « Malachi »). ’A tuatāpapa ai ’outou i te parau poro’i a Malaki i tō ’Īserā’ela, e aha te mau poro’i tā ’outou e ’ite ra nō tō ’outou orara’a ? Mai te aha te huru te mau parau a Malaki e tū’ati nei i tō tātou nei ’anotau ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

« I aroha na vau ia ’outou », te parau ïa a te Fatu i tōna mau ta’ata nā roto i te peropheta Malaki. Nō te ’āti ’Īserā’ela rā, e rave rahi u’i tei fa’aruru i te ’ati ’e te fa’atītīra’a, ’ua ani ïa rātou i te Fatu : « Tei hea tō ’oe arohara’a mai ia mātou ? » (Malaki 1:2). ’Ia hi’ohia te mau mea ato’a tei fa’aruruhia e ’Īserā’ela, ’ua uiui paha rātou ē, te ’ā’amu o ’Īserā’ela i tahito ra, e ’ā’amu mau ānei nō te here o te Atua i tōna nūna’a o te fafaura’a.

’A feruri ai ’outou i ni’a i te mau mea tā ’outou i tai’o i roto i te Faufa’a Tahito i teie matahiti, e aha te mau fa’a’itera’a tā ’outou e ’ite nei nō ni’a i te here o te Atua ? E mea ’ōhie ’ia ’ite i te mau hi’ora’a e rave rahi nō te paruparu ’e te ’ōrurehau o te ta’ata. Terā rā, i roto i te tā’āto’ara’a o te reira, ’aita roa atu te Atua i fa’aea i te fa’atoro i te rima ma te here. I te hāmani-’ino-ra’a te mau tamaiti a Iakoba i tō rātou taea’e Iosepha, ’ua fa’aineine ā te Fatu i te hō’ē rāve’a nō te fa’aora ia rātou i te o’e (’a hi’o Genese 45:4–8). I te amuamura’a ’Īserā’ela i roto i te mēdēbara, ’ua fa’a’amu te Atua ia rātou i te māna (’a hi’o Exodo 16:1–4). I te fa’aru’era’a ato’a ’Īserā’ela iāna, tō rātou fāriura’a atu i te tahi mau atua, ’e i te ha’apurarara’ahia rātou, ’aita roa atu te Atua i fa’aru’e hope roa ia rātou, ’ua fafau rā ē, mai te mea e tātarahapa rātou, e ha’aputuputu ’e e fa’aora ’oia ia rātou « ma te aroha rahi » (’a hi’o Isaia 54:7).

I te reira huru hi’ora’a, te Faufa’a Tahito, ’o te ’ā’amu ïa nō te fa’a’oroma’i ’e te here tāmau o te Atua. ’E tē tamau noa nei ā teie ’ā’amu i teie mahana. « E hiti mai ïa te Mahana parauti’a ia ’outou ma te ora i raro a’e i tōna pererau », ’ua tohu Malaki (Malaki 4:2). ’Ua haere mai Iesu Mesia, ma te hōpoi mai i te ora i te pae tino ’e i te pae vārua i te mau ta’ata ato’a e haere mai iāna ra. ’O ’oia te fa’a’itera’a rahi roa a’e nō te here o te Atua, nō ’Īserā’ela ’e nō tātou pā’āto’a.

Nō te mau ha’amāramaramara’a hau atu nō ni’a i te buka a Malaki, ’a hi’o « Malaki » i roto i te arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Malaki 1–4

« E fāriu mai ’outou iā’u, ’e nā’u e fāriu atu ia ’outou ».

I te ’anotau o Malaki, ’ua oti a’ena te ’āti ’Īserā’ela i te hāmani fa’ahou i te hiero i Ierusalema, terā rā, ’ei nūna’a ta’ata, ’ua tītauhia ia rātou ’ia hāmani fa’ahou i tō rātou autā’atira’a i te Fatu. ’A tuatāpapa ai ’oe ia Malaki, ’a ’imi i te mau uira’a tā te Fatu i ui atu i te ’āti ’Īserā’ela ’aore rā tā rātou i ui atu iāna. E nehenehe e ui ia ’oe iho i te reira ato’a mau uira’a (’ua hōro’ahia te tahi mau hi’ora’a i raro nei) nō te tauturu ia ’oe ’ia hi’opo’a i te fāito o tō ’oe autā’atira’a i te Fatu ’e ’ia ha’atata atu iāna.

  • E mea nāhea tō’u ’itera’a i te here o te Fatu nō’u ? (’a hi’o Malaki 1:2).

  • Tā’u mau ō i te Fatu, tē fa’atura mau ra ānei te reira iāna ? (’a hi’o Malaki 1:6–11).

  • E aha te mau mea tei tītauhia iā’u ’ia rave nō te « fāriu [fa’ahou] » i te Fatu ? (’a hi’o Malaki 3:7).

  • Tē haru ra ānei au i tā te Atua ? (’a hi’o Malaki 3:8–11).

  • E nāhea tō’u huru i roto i te mau taime fifi i te fa’a’ite i tō’u mau mana’o nō ni’a i te Fatu ? (’a hi’o Malaki 3:13–15 ; ’a hi’o ato’a 2:17).

’A hi’o ato’a D.Todd Christofferson, « ’O tā’u e here ra, ’o tā’u ïa e a’o, ’e e papa’i ho’i », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2011, 97–100.

Malaki 1:6–14

Tē ani mai nei te Fatu i te « menehe [ō] maita’i ra ».

Tē fa’a’ite nei te mau parau a te Fatu i roto i te Malaki 1 ē, ’ua pūpū te ’āti ’Īserā’ela i te ’ānimara vi’ivi’i ’e te ma’ima’i ’ei tusia i roto i te hiero, tā te Fatu ho’i i ’ōpani (’a hi’o Levitiko 22:17–25). E aha tā teie mau tusia e parau nei nō ni’a i te mau mana’o o te tahu’a nō ni’a i te Fatu ? (’a hi’o Malaki 1:13). Nō te aha te Fatu e ani nei ia tātou ’ia hōro’a i tā tātou mau ō maita’i roa a’e ? ’A feruri i te mau tusia tā te Fatu i ani mai ia ’oe ’ia rave. E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te hōro’a iāna i te hō’ē « menehe maita’i ra » ? (Malaki 1:11 ; hi’o ato’a 3:3).

’A hi’o ato’a Moroni 7:5–14.

Malaki 3–4

Tē tupu nei te mau parau tohu a Malaki i te mau mahana hope’a nei.

I tō te Fa’aora haerera’a i te fenua Amerika, ’ua fa’ahiti ’oia i te Malaki 3–4 i te mau ’āti Nephi (’a hi’o 3 Nephi 24–25). I te matahiti 1823, ’ua fa’a’ite mai te melahi Moroni i te tahi mau tuha’a o teie mau pene ia Iosepha Semita (’a hi’o Iosepha Semita—’A’amu 1:36–39 ; ’a hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2). I tō ’oe mana’o, nō te aha i fa’ahiti-pinepine-hia ai te mau parau a Malaki i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ? (’a hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 27:9 ; 110:13–16 ; 128:17–18). I tō ’oe mana’o, e aha te mau parau poro’i i roto i te Malaki 3–4 e mea faufa’a ta’a ’ē nō tō tātou ’anotau ?

I tō Moroni fa’ahitira’a i te Malaki 4:5–6 ia Iosepha Semita, ’ua « huru ’ē ri’i te fa’ahitira’a i tō tei pāpa’ihia » i roto i te Bibilia (Iosepha Semita—’A’amu 1:36). E aha te hāro’aro’ara’a hau atu tā te fa’ahitira’a a Moroni i hōro’a mai ? Nō te ha’api’i hau atu nō ni’a i te taera’a mai o Elia, ’e tē nāhea ra teie parau tohu i te tupu i tō tātou nei ’anotau, ’a hi’o i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110:13–16 ’e te a’ora’a a Elder David A. Bednar « E riro te ’ā’au o te mau tamari’i i te fāriu mai » (Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2011, 24–27). Nō te aha ’oe e māuruuru ai i te mea ē, ’ua tae mai ’o Elia ?

Hōho’a
Te fāra’a mai ’o Elia ia Iosepha Semita ’e ’o Oliver Cowdery i roto i te hiero nō Kirtland

Fa’ahōho’ara’a nō te fāra’a mai ’o Elia ia Iosepha Semita ’e ia Oliver Cowdery i roto i te hiero nō Kirtland, nā Robert T. Barrett

Malaki 3:8–12

E ’īriti te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru i te mau ha’amāramarama o te ra’i.

’A tai’o ai ’oe i te Malaki 3:8–12, ’a feruri i tō ’oe iho mau ’itera’a nō ni’a i te ’aufaura’a i te tuha’a ahuru. E aha te aura’a nō ’oe te parau ra « te ’īritira’a i te mau ha’amāramarama o te ra’i ra » (’īrava 10) ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Malaki 1:2.E nāhea tō ’outou ’utuāfare ’ia pāhono i te uira’a e ’itehia i roto i te Malaki 1:2—« Tei hea tō [te Fatu] arohara’a mai ia mātou ? » E aha te tahi mau fa’a’itera’a nō te aroha o te Fatu nō tātou ?

Malaki 3:8–12.’A tai’o ai ’outou i te Malaki 3:8–12, ’a ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o ’aore rā, tō rātou mau ferurira’a nō ni’a i te tuha’a ’ahuru. E aha te mau ha’amaita’ira’a pae tino ’e pae vārua tā tātou i ’ite nā roto i te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru ? (’a hi’o David A. Bednar, « Te mau ha’amāramarama o te ra’i », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Novema 2013, 17–20). E ’oa’oa paha te mau melo o te ’utuāfare ’ia pāpa’i i te mau fa’ahōho’ara’a nō teie mau ha’amaita’ira’a ’a fa’atautau atu ai i ni’a i te hō’ē ha’aramarama.

Malaki 3:13–18.E aha te aura’a nō tātou te parau ra ’ia riro nō te Fatu ’e ’ia riro ’ei « tao’a maita’i roa ra » nāna ?

Malaki 4:5–6.I muri a’e i te tai’ora’a i teie mau ’īrava, e nehenehe tō ’outou ’utuāfare e ’imi i te mau pāhonora’a i te mau uira’a i muri nei nō ni’a i te parau tohu a Malaki : ’O vai ? E aha ? Ahea ? I hea ? Nō te aha ? (’a hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2).

Nāhea tātou i te fāriu i tō tātou ’ā’au i tō tātou mau metua tāne ? E aha te mau ha’amaita’ira’a ’ia nā reira ana’e tātou ? E mea tano paha ’ia feruri i teie mau uira’a ’a māta’ita’i ai i te video « The Promised Blessings of Family History [Te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia nō te ’ā’amu ’utuāfare] » (ChurchofJesusChrist.org). E aha tā tātou e rave ’ei ’utuāfare nō te fāri’i i teie mau ha’amaita’ira’a ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o i te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Ma généalogie », Chants pour les enfants, 100.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

’A ui i te mau uira’a ’a tuatāpapa ai ’outou. ’A tuatāpapa ai ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a, e tae mai paha te tahi mau uira’a i tō ’outou ferurira’a. ’A feruri i teie mau uira’a, ’e ’a ’imi i te mau pāhonora’a.

Hōho’a
e vahine tē tāhirihiri ra i te horoi ’uo’uo ’e te mau tupuna e rave rahi i muri iāna

Mourning’s Hosanna [Te Hosana a Mourning] nā Rose Datoc Dall. E vahine ’o Mourning te i’oa tē ti’a nei i roto i te ao vārua, hā’atihia e tōna mau tupuna. Tē fa’ahanahana nei ’oia i tō rātou fa’ati’amāra’a i te fa’atītīra’a i te pae vārua.

Nene’i