Faufaʼa Tahito 2022
28 nō Novema–4 nō Tītema. Nahuma ; Habakuka ; Zephania : « E mau haere’a mure ’ore tōna »


« 28 nō Novema–4 nō Tītema. Nahuma ; Habakuka ; Zephania : ‘E mau haere’a mure ’ore tōna’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 28 nō Novema–4 nō Tītema. Nahuma ; Habakuka ; Zephania », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
’O Iesu e hi’o nei i te mau feti’a

« [E mau haere’a mure ’ore tōna] » (Habakuka 3:6). In the Beginning Was the Word [I vai na te logo i te mātāmua ra], nā Eva Timothy

28 nō Novema–4 nō Tītema

Nahuma ; Habakuka ; Zephania

« E mau haere’a mure ’ore tōna »

E nehenehe ’outou e tuatāpapa i te mau pāpa’ira’a mo’a i tō ’outou orara’a tā’āto’a ’e e ’ite ā ’outou i te mau mana’o ’āpī. ’Eiaha e mana’o ē, ’ua tītauhia ia ’outou ’ia māramarama i te mau mea ato’a i teienei. ’A pure nō te tauturu, nō te ’ite mai i te mau parau poro’i tei tītauhia nō ’outou i teie mahana.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Te tai’ora’a i te Faufa’a Tahito, tōna aura’a pinepine ’oia ho’i, te tai’ora’a i te mau parau tohu nō ni’a i te ha’amoura’a. Pinepine tō te Fatu ti’aorora’a i te mau peropheta ’ia fa’aara i te ta’ata parau ’ino ē, tei ni’a iho tāna mau utu’a ia rātou. ’Ua riro te utuutura’a a Nahuma, a Habakuka, ’e a Zephania ’ei mau hi’ora’a maita’i. Ma te mau parau ri’i ri’ari’a, ’ua tohu teie mau peropheta i te topara’a o te mau ’oire ’o tei mana’ohia, i taua taime ra ē, e mea pa’ari ’e te pūai—Nineve, Babulonia, ’e tae roa atu ia Ierusalema. Terā rā, ’ua ma’iri e rave rahi tauatini matahiti. Nō te aha e mea faufa’a ’ia tai’o i teie mau parau tohu i teie mahana ?

Noa atu ē, ’ua ha’amouhia te reira mau ’oire te’ote’o ’e te ’ino, tē vai noa nei ā te te’ote’o ’e te ’ino. I roto i te ao nei i teie mahana, e nehenehe tātou e ’ite i te tahi mau taime ē, ’ua hā’atihia tātou e te ’ino tei fa’ahapahia e te mau peropheta i tahito ra. E nehenehe ato’a tātou e ’ite i te tahi tuha’a o te reira i roto i tō tātou iho ’ā’au. Tē fa’a’ite nei teie mau parau tohu o te Faufa’a Tahito ē, e aha tō te Fatu mana’o nō ni’a i te te’ote’o ’e te ’ino, ’e tē ha’api’i nei te reira ē, e nehenehe tātou e fāriu ’ē atu i te reira mau ’ino. Penei a’e ’o te reira te hō’ē tumu tātou e tai’o noa ai i teie mau tohura’a tahito ra i teie mahana. E ’ere ’o Nahuma, ’o Habakuka, ’o Zephania, ’e te tahi atu, i te mau peropheta noa nō te ’ati—e mau peropheta rātou nō te fa’ati’amāra’a. E tāmarūhia te mau fa’ata’ara’a nō te ha’amoura’a nā roto i te mau anira’a ’ia haere mai i te Mesia ra ’e ’ia fāri’i i tōna aroha : « E ’imi ia Iehova […] e ’imi i te parauti’a, e ’imi i te ha’aha’a » (Zephania 2:3). Teie te haere’a o te Fatu i mūta’a iho ra, ’e ’o te reira tōna haere’a i teie mahana. « [E mau haere’a mure ’ore tōna] » (Habakuka 3:6).

Nō te hō’ē hi’ora’a rere ā manu o teie mau buka, ’a hi’o « Nahuma », « Habakuka », ’e « Zephania » i roto i te arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Nahuma 1

E pūai rahi ’e te aroha tō te Fatu.

Te misiōni a Nahuma, ’o te tohu ïa i te ha’amoura’a o Nineve—te ’oire pū o te hau ’ēmēpera ’āhitahita nō Asuria, ’o tei ha’apurara ia ’Īserā’ela ’e tei hāmani ’ino ia Iuda. ’Ua ha’amata ’o Nahuma nā roto i te fa’ata’ara’a i te riri ’e te mana fāito ’ore o te Atua, terā rā ’ua parau ato’a ’oia nō ni’a i te aroha ’e te maita’i o te Atua. E nehenehe ’outou e feruri e ’imi i te mau ’īrava i roto i te pene 1 ’o tē tauturu ia ’oe ’ia māramarama i teie mau huru tāta’itahi—’e i te tahi atu huru o te Atua tā ’oe e ’ite nei. ’Ia mana’o ’oe, nō te aha e mea faufaʼa ’ia ʼite i teie mau mea tāta’itahi nō ni’a i te Fatu ?

E riro te tahi pae i te parau ē, e mea fifi roa ’ia fa’afaite i te ha’api’ira’a pāpa’ira’a mo’a ē, « e maita’i tō Iehova » (Nahuma 1:7) ’e te ha’api’ira’a ē « e tāho’o Iehova i tei mārō mai iāna » (Nahuma 1:2). I roto i te Buka a Moromona, hō’ē ā mau uira’a tā te tamaiti a Alama, ’o Korianetona, nō ni’a i « te mau mea nō te parauti’a a te Atua i te fa’autu’ara’a mai i te feiā hara ra » (Alama 42:1). Nō te ha’api’i hau atu nō ni’a i te aroha o te Atua ’e tō te reira tū’atira’a i tāna parauti’a, ’a tai’o i te Alama 42.

Hōho’a
pare ’ōfa’i

« E maitai tō Iehova, e ha’apūra’a ’eta’eta i te mahana ahoaho » (Nahuma 1:7).

Habakuka

E nehenehe au e ti’aturi i te hina’aro o te Fatu ’e i tāna tārena.

I te tahi mau taime, e uira’a ato’a tā te mau peropheta nō ni’a i te mau haere’a o te Fatu. ’O Habakuka, tei ora i te hō’ē tau ’a parare rahi ai te ’ino i Iuda, tei ha’amata i tāna pāpa’ira’a nā roto i te tahi mau uira’a i te Fatu ra (’a hi’o Habakuka 1:1–4). E nāhea ’oe ’ia ha’apoto i te mau māna’ona’ora’a o Habakuka ? ’Ua tupu a’ena ānei te reira mau huru mana’o i roto ia ’oe ?

’Ua pāhono te Fatu i te mau uira’a a Habakuka ma te parau ē, e tono mai ’oia i te mau Kaladaio (te mau ’āti Babulonia) nō te fa’autu’a ia Iuda (’a hi’o i te Habakuka 1:5–11). Terā rā, ’ua hepohepo noa ā ’o Habakuka, i te mea ē, e au ra ē, e ’ere i te mea ti’a roa i te Fatu ’ia fa’aea noa, « ’ia horomi’i te ta’ata ’ino [Babulonia] i tei rahi tāna parauti’a [Iuda] » (’a hi’o i te mau ’īrava 12–17). E aha tā ’oe e ’ite nei i roto i te Habakuka 2:1–4 ’o tē fa’auru ia ’oe ’ia ti’aturi i te Fatu ’ia vai ana’e tā ’oe mau uira’a ’aita e pāhonora’a ?

Te pene3 o te Habakuka, ’o te hō’ē ïa pure ’āruera’a i te Atua ’e te hō’ē fa’a’itera’a i te fa’aro’o iāna. E aha tā ’oe e fa’ahiahia nei nō ni’a i te mau parau a Habakuka i roto i te mau ’īrava 17–19 ? E aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te ta’ira’a reo o teie mau ’īrava ’e te tai’ra’a reo o te Habakuka 1:1–4 ? ’A feruri e nāhea e nehenehe ai ia ’oe ’ia fa’atupu i te fa’aro’o rahi a’e i te Atua, noa atu ē, e au ē, e ’ere te orara’a i te mea au roa.

’A hi’o ato’a Hebera 10:32–39 ; 11 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 121:1–6 ; Robert D. Hales, « Te ti’aturira’a i te Fatu : ’Ia tupu tō ’oe ra hina’aro », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Novema 2011, 71–74.

Zephania

« ’E ’imi ia lehova, e te feiā i ha’aha’a i ni’a i te fenua nei ».

’Ua tohu ’o Zephania ē, e ha’amou-roa-hia te mau ta’ata nō Iuda nā te ’āti Babulonia nō tō rātou ’ino. « E rave-’ē-hia e au te mau mea ato’a i ni’a i te fenua nei, te nā reira mai ra Iehova » (Zephania 1:2). Terā rā, ’ua parau ato’a ’o Zephania ē, e fa’ahereherehia te hō’ē « toe’a » (Zephania 3:13). ’A tai’o ai ’oe i teie mau parau tohu, ’a hi’o i te mau peu ’e te huru tei arata’i i te ’āti Iuda ’e i te tahi atu mau pupu i te ha’amoura’a—’a hi’o iho ā rā i te Zephania 1:4–6,12 ; 2:8, 10,15 ; 3:1–4. I muri iho ’a ’imi i te huru o te mau ta’ata tā te Atua e fa’aherehere—’a hi’o Zephania 2:1–3 ; 3:12–13, 18–19. ’Ia mana’o ’oe, e aha te poro’i a te Fatu nō ’oe i roto i teie mau ’īrava ?

Tē fa’ata’a nei Zephania 3:14–20 i te ’oa’oa o te feiā parauti’a i muri a’e i tō te Fatu « ha’afāriu i tō ’oe ra mau ’enemi » (’īrava 15). E aha te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia i roto i teie mau ’īrava tā ’oe i fa’ahiahia ? Nō te aha e mea faufa’a nō ’oe ’ia ’ite i teie mau ha’amaita’ira’a ? E nehenehe ’oe e fa’aau i teie mau ’īrava i te mau ’ohipa i fa’ata’ahia i roto i te 3 Nephi 17 ’e ’ia feruri e aha te mana’o o Iesu Mesia nō ni’a i tōna mau ta’ata—tae noa atu ia ’oe.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Nahuma 1:7.Mai te aha huru te Fatu mai te « hō’ē ha’apūra’a ’eta’eta » ? Penei ae e nehenehe tō ’outou ’utuāfare e hāmani mai te hō’ē pare ha’avare i roto i tō ’outou fare ’e e ’āparau nō ni’a i te Nahuma 1:7 ’a vai ai i roto i te reira. E aha te mea e fa’ariro i tō tātou mahana ’ei « mahana ahoaho » ? E nāhea Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia i te ha’apūai ia tātou ? E nāhea tātou i te fa’a’ite ē tē « ti’aturi nei tātou iāna » ?

Habakuka 2:14.Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia tauturu i te fa’atupu i te parau tohu i roto i teie ’īrava ?

Habakuka 3:17–19.E aha tā tātou e ha’api’i mai nei i roto i te hi’ora’a o Habakuka i roto i teie mau ’īrava ?

Zephania 2:3.E nehenehe ’outou e ha’uti i te hō’ē ha’uti i reira te mau melo o te ’utuāfare e ’imi ai i te mau ta’o « parauti’a » ’e « ha’aha’a » i ni’a i te hō’ē ’api e rave rahi atu ā mau ta’o i ni’a iho. I muri iho, e nehenehe rātou e paraparau nō ni’a i te mau hi’ora’a o te parauti’a ’e te ha’aha’a tā rātou i ’ite i roto i te tahi ’e te tahi. E aha te aura’a e ’imi i te parauti’a ’e te ha’aha’a ?

Zephania 3:14–20.E aha tā tātou e ’ite nei i roto i te Zephania 3:14–20 ’o tē fa’atupu i te hina’aro i roto ia tātou ’ia « hīmene […] ’ia re’are’a ’oe ’e ’ia ’oa’oa ma tō ’ā’au ato’a » ? E nehenehe paha tō ’outou ’utuāfare e hīmene i te mau hīmene e puta mai i roto i te ferurira’a ’a tai’o ai rātou i teie mau ’īrava.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Sans tarder, je recherche mon Sauveur », Chants pour les enfants, 67.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

ʼA faʼaʼoromaʼi. I te tahi mau taime, e hina’aro tātou i terā iho taime i te mau pāhonora’a i tā tātou mau uira’a, terā rā, e tītau te mau mana’o pae vārua i te taime ’e e’ita e nehenehe e fa’ahepo. Mai tā te Fatu i parau atu ia Habakuka, « E tīa’i atu ā ; e tae mau mai ïa » (Habakuka 2:3).

Hōho’a
Iesu Mesia tē pou nei ma te ’ahu ’ute’ute

« E pūai tō te Atua nō ’oe га, tō Iehova, i roto ia ’oe ra » (Zephania 3:17). He Comes Again to Rule and Reign [E ho’i fa’ahou mai ’oia nō te fa’atere ari’i], nā Mary R. Sauer

Nene’i