Mai, pe’e mai
15–21 nō Tiunu. Alama 13–16 : « Ō i roto i te fa’aeara’a o te Fatu ra »


« 15–21 nō Tiunu. Alama 13–16 : ‘Ō i roto i te fa’aeara’a o te Fatu ra’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 15–21 nō Tiunu. Alama 13–16 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2020

Hōho’a
Alama ’e ’o Amuleka e haere ra i rāpae i te fare tāpe’ara’a

Fa’ahōho’ara’a nō Alama ’e ’o Amuleka tei fa’aorahia i te fare tāpe’ara’a, nā Andrew Bosley

15–21 nō Tiunu.

Alama 13–16

« Ō i roto i te fa’aeara’a o te Fatu ra »

Tei pīha’i iho ’outou i tā ’outou mau tamari’i i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a nō te tahi noa taime poto i te mau hepetoma ato’a. E ha’amaita’i pāpū ’outou i tō rātou orara’a mai te mea ē, e fa’auru ’outou ia rātou ’ia tāmau noa i te ha’api’i mai nā roto mai i te Buka a Moromona i rāpae i te piha ha’api’ira’a—i roto iho ā rā i tō rātou ’utuāfare.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Fa’a’ite i te mana’o

Hōro’a i te mau tamari’i i te mau rāve’a nō te fa’a’ite mai i te mea tā rātou i ’ite a’ena nō ni’a i te mau ’ā’amu i roto i te Alama 13–16. Nō te tauturu ia rātou, e fa’a’ite i te mau hōho’a, mai te mau hōho’a i roto i te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’e ’aore rā « Pene 22 : Te misiōni a Alama i Amoniha » (Mau ’ā’amu o te Buka a Moromona, 58–63).

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Mau tamari’i ’āpī

Alama 13:1–2, 6,16

E tauturu te autahu’ara’a iā’u ’ia haere mai i te Mesia ra.

Feruri nā roto i te pure e aha tei tītauhia i te mau tamari’i o tā ’outou piha ha’api’ira’a ’ia hāro’aro’a mai i roto i te mea tā Alama i ha’api’i nō ni’a i te autahu’ara’a i roto i teie mau ’īrava.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Ani i te mau tamari’i ia fa’ahiti nā muri iho ia ’outou i te hō’ē tātarara’a ’ōhie nō te autahu’ara’a, mai teie « te autahu’ara’a, ’o te mana ïa o te Atua ».

  • E ’īriti i te mau pāpa’ira’a mo’a i te Alama 13:2, ’e e parau i te mau tamari’i ē, ’ua pi’i te Atua i te mau ta’ata tei mau i te autahu’ara’a « e ti’a ai i te ta’ata ’ia… hi’o atu rātou i tāna ra Tamaiti ». Nō te fa’ahōho’a i te huru e rave ai te autahu’ara’a i te reira, ’a fa’a’ite i te mau hōho’a nō te mau huru tāvinira’a a te autahu’ara’a (hi’o Buka hōho’a nō te ’evanelia, mau nūmera 38–41, 103–9), ’e i muri iho, e fa’ati’a i te mau ’ā’amu nō ni’a i tā Iesu mau huru tāvinira’a (hi’o Mataio 26:26–28 ; Mareko 5:22–24, 35–43).

  • Huri i te ’api i te Alama 13:6, ’e ’a fa’ata’a ē, e « ha’api’i » te autahu’ara’a « i te mau fa’aue a [te Atua] i te tamari’i a te ta’ata nei ». Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau taea’e tei mau i te autahu’ara’a tā rātou i mātau. Nāhea rātou e ha’api’i nei i te ta’ata i te mau fa’auera’a ? Ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a o te hō’ē taea’e o te autahu’ara’a tā rātou i mātau ’o tē ha’api’i ra i te hō’ē ta’ata i te mau fa’auera’a a te Atua.

Hōho’a
te feiā ’āpī tamāroa i mua i te ’amura’a mā’a o te ’ōro’a mo’a.

E tauturu te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a ia tātou ’ia hi’o ia Iesu Mesia nō te fa’aorara’a.

Alama 14:18–29

E ha’apūai te Metua i te Ao ra iā’u ’ia au i tō’u fa’aro’o.

E nehenehe te ’ā’amu o Alama rāua ’o Amuleka tei fa’aorahia i te fare tāpe’ara’a e fa’auru i te mau tamari’i ’ia fāriu atu i te Fatu ra ’ia hina’aro ana’e rātou i te tauturu.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Fa’a’ite i te mau hōho’a o Alama rāua ’o Amuleka i ni’a i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma, ’a fa’ati’a ai ’outou i te ’ā’amu i roto i te Alama 14:18–29. E nehenehe ato’a tā ’outou e hi’o i roto i te « Pene 22 : Te misiōni a Alama i Amoniha » (Mau ’ā’amu o te Buka a Moromona, 58–63, ’e ’aore rā te video e tano i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org). Fa’aue i te mau tamari’i ’ia fa’a’ohipa, te tahi i muri mai i te tahi, i te mau hōho’a nō te fa’ati’a i te ’ā’amu. E ha’apāpū ē, ’ua hōro’ahia te pūai ia Alama rāua ’o Amuleka e te Atua nō te horo i rapae i te fare tāpe’ara’a « mai te au i tō [rāua] fa’aro’o… i te Mesia » (Alama 14:26).

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri, e aha te mana’o o Alama ’e o Amuleka ’a vai ai rāua i roto i te fare tāpe’ara’a, ’e e ani ia rātou ’ia ha’uti mai i te reira mau mana’o (hi’o ’īrava  22). E fa’ata’a ē, ’ua ani Alama i te tauturu i te Fatu (hi’o ’īrava  26). ’A fa’a’ite pāpū ē, e ha’apūai te Atua ia tātou mai te mea ē, e pure tātou ma te fa’aro’o.

  • Fa’a’ohipa i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma nō te ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i te tahi mau rāve’a e ha’apūai ai te Atua i te feiā e fa’aro’o tō rātou. ’A fa’a’ū ai te mau tamari’i i te ’api ’ohipara’a, ’a fa’ati’a nō ni’a i te hō’ē taime ’a hōro’a mai ai te Atua i te pūai ia ’outou.

Alama 16:1–8

E ha’amaita’ihia vau ’ia pe’e ana’e au i te peropheta.

’Ua ’ite Zorama, te ra’atira rahi o te mau nu’u tama’i ’āti Nephi ē, e peropheta Alama, ’e ’ua tītau atura ’oia i tāna arata’ira’a. Nā roto i te reira, ’ua manuia ’o Zorama

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Fa’a’ite nā roto i tā ’outou iho mau parau i te ’ā’amu i roto i te Alama 16:1–8. E ha’apāpū ē, nō tō Zorama ’e tō te nu’u tama’i ’āti Nephi pe’era’a i te peropheta Alama, ’ua ti’a i te ’āti Nephi ’ia fa’aora i tō rātou mau hoa tei tāpe’ahia ’ei mau mau ’āuri nā te ’āti Lamana. Fa’a’ite i te hō’ē taime ’outou i te ha’amaita’ira’ahia nō tō ’outou pe’era’a i te peropheta.

  • Fa’a’ite i te hō’ē hōho’a o te peresideni o te ’Ēkālesia, ’e ’a fa’a’ite i te tahi mau mea tāna i ha’api’i mai ia tātou ia rave. Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a e nehenehe ai rātou e pe’e ia Iesu nā roto i te ravera’a i te mea tā tāna peropheta i ha’api’i mai ia tātou.

  • Fa’a’ite i te mau hōho’a o te mau peropheta (hi’o Buka hōho’a nō te ’evanelia, mau nūmera 6–9, 14, 18, 26–27) ’a hīmene ai ’outou ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te mau peropheta, mai te « Suis les prophètes » (Chants pour les enfants, 58–59). Ha’apāpū i te mau pereota i roto i te hīmene ’o tē ha’api’i ra nō te aha i tītauhia ai ia tātou ’ia pe’e i te peropheta.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Mau tamari’i pa’ari

Alama 13:1–19

E tauturu te autahu’ara’a iā’u ’ia haere mai i te Mesia ra.

’A tai’o ai ’outou i te Alama 13:1–19, e aha tā ’outou e ’ite nei tei fa’ahōhonu i tō ’outou fa’atura i te autahu’ara’a ? E aha tei fa’auruhia ’outou e fa’a’ite i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei ? E nehenehe te mau mana’o i muri nei e tauturu.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Tai’o ’e te mau tamari’i i te Alama 13:10 ’e 13, ma te ’imi i te huru tei tītauhia ’ia roa’a i te hō’ē ta’ata tei mau i te autahu’ara’a. Ani ia rātou ’ia feruri i te mau taʼata tā rātou i mātau ’o tei riro ’ei hi’ora’a maita’i nō terā ’e terā huru.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau ’ōro’a tā tātou e fāri’i nā roto i te autahu’ara’a (hi’o « Te mau ’ōro’a » i roto i te Mau Māite i te Fa’aro’o, 109–10). Ani i te hō’ē ta’ata ’ia tai’o i te Alama 13:16. Nāhea teie mau ’ōro’a i te tauturu ia tātou « ’ia hi’o atu ia [Iesu Mesia] ’ia roa’a te matarara’a i tā [tātou] mau hara » ?

  • Ani i te mau tamari’i ē, ’ua ’ite ānei rātou ē, e mea nāhea te Autahu’ara’a a Melehizedeka i te topara’ahia te reira i’oa. Tauturu ia rātou ’ia ’imi i te pāhonora’a i roto i te Alama 13:14–19 ’e Te Parau Ha’api’ira’a ’e te Mau Parau Fafau 107:1–4. E aha tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai ia Melehizedeka nō ni’a i te huru o te fa’a’ohipara’a i te autahu’ara’a ?

Alama 14:18–29

E ha’apūai te Metua i te Ao ra iā’u ’ia au i tō’u fa’aro’o.

Tei roto Alama ’e ’o Amuleka i te fare tāpe’ara’a e rave rahi mahana hou ’a fa’aora ai te Fatu ia rāua. E nehenehe teie ’ā’amu e tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai ē, e’ita tō rātou mau tāmatara’a e fāri’i ’oi’oi i te mau fa’atītī’aifarora’a ’e ’aore rā, i te mau rāve’a ’ōhie, terā rā e ha’apūai te Fatu ia rātou ’ia au i tō [rātou] fa’aro’o » (Alama 14:26).

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Pāpa’i i te mau uira’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi i te mau ha’apāpūra’a i roto i te Alama 14:18–29, mai teie E aha tā te mau ha’avā i rave i ni’a ia Alama rāua ’o Amuleka i roto i te fare tāpe’ara’a ? ’e ’aore rā Nāhea rāua i te fa’a’itera’a i tō rāua fa’aro’o ia Iesu Mesia ? Hōro’a i te tamari’i tāta’itahi i te hō’ē ’īrava ’e ’aore rā, e piti ’īrava nō te tai’o, ’ia ’imi rātou i te mau pāhonora’a i teie mau uira’a.

  • Ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a nō te mau mea i tupu i roto i te Alama 14:18–29, ’e i muri iho, e fa’aue ia rātou ’ia fa’a’ohipa i tā rātou mau hōho’a nō te fa’ati’a i te ’ā’amu. Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia riro mai ia Alama ’e ia Amuleka ?

  • Fa’a’ite i te hō’ē ’ohipa i tupu i reira ’outou i te fa’a’itera’a i te fa’aro’o i te Fatu ’e ’ua hōro’a mai ’oia ia ’outou i te pūai nō te upo’oti’a ’e ’aore rā, nō te fa’a’oroma’i i te hō’ē tāmatara’a. E fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te tahi ato’a mau ’ohipa mai te reira tei tupu i ni’a ia rātou.

Alama 15:3–12

E nehenehe te ’evanelia e taui i te ’ā’au

’Ua pāto’i ’ū’ana ’o Zizeroma ia Alama ’e ia Amuleka i te taime mātāmua, terā rā, ’ua ha’aputapū tō rāua ’itera’a pāpū i tōna ’ā’au ’e ’ua fa’auru iāna ’ia taui. ’A tuatāpapa ai ’outou i teie mau ’īrava, ’a feruri, nāhea te ’ohipa i tupu i ni’a iho ia Zizeroma e nehenehe e fa’auru i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Hi’o fa’ahou ’e te mau tamari’i e aha tā rātou i ha’api’i mai i te hepetoma i ma’iri a’enei nō ni’a ia Zizeroma. Tai’o ’āmui i te Alama 15:3–12 nō te ’ite nāhea ’oia i te tauira’a.

  • Ani i te mau tamari’i ’ia feruri ē, ’āhani ’ua fārerei rātou ia Zizeroma hou tōna tātarahapara’a. E aha tā rātou e nehenehe e parau nō te tauturu iāna ’ia ti’aturi i te ’evanelia ? E nehenehe rātou e fa’aau i te mea tā rātou e parau ’e te mea tā Alama ’e tā Amuleka i ha’api’i ia Zizeroma (hi’o Alama 11:40–46 ; 15:6–11). Nō te aha e nehenehe te ’itera’a i teie mau parau mau e tauturu i te hō’ē ta’ata ’ia hina’aro e taui ?

Hōho’a
ītona ’apora’a ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

Ani i te mau tamari’i ’ia feruri i te hō’ē mea e nehenehe rātou e rave i teie hepetoma nō te fa’a’ite i tō rātou fa’aro’o i te Fatu. Fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’ite i tā rātou mau fa’anahora’a ’e te mau ’ohipa i tupu i roto i tō rātou ’utuāfare.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Ha’api’i ’ia ’ite i te heheura’a. « Pinepine te heheura’a i te tae mai ‘te a’o ’e ’ua nā ni’a iho i te a’o’ (2 Nephi 28:30 e ’ere te tā’āto’ara’a i te hō’ē ā taime… ’A feruri ai ’outou e nāhea te mau parau tumu nō te ’evanelia tā ’outou e ha’api’i ra i te ha’amaita’i i te mau melo nō tā ’outou piha ha’api’ira’a, e tae mai te mau mana’o ’e te mau fa’a’itera’a i roto i tō ’outou orara’a i te mau mahana ato’a—’a tere ai ’outou nō te haere i te ’ohipa, ’a rave ai ’outou i te mau ’ohipa i te fare, ’aore rā i roto i tō ’outou mau aura’a ’e te ’utuāfare ’e te mau hoa »(Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 12).

Nene’i