Mai, pe’e mai
21–27 nō Setepa. 3 Nephi 12–16 : « ’O vau te ture ’e te māramarama »


« 21–27 nō Setepa. 3 Nephi 12–16 : ‘’O vau te ture ’e te māramarama’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 21–27 nō Setepa. 3 Nephi 12–16 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2020

Hōho’a
Iesu e fa’a’ite ra i te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo

Toru Nephi : Teie nā Tino ’Ahuru ma Piti tā’u i mā’iti, nā Gary L. Kapp

21–27 nō Setapa

3 Nephi 12–16

« ’O vau te ture ’e te māramarama »

’A tuatāpapa ai ’outou i te 3 Nephi 12–16, e ’imi i te mau parau mau ’o te riro ’ei mea faufa’a nō te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei. Tē hōro’a nei teie arata’ira’a i te tahi mau parau mau, e nehenehe rā te Vārua e fa’a’ite ia ’outou i te tahi atu.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau ’ia fa’a’ite

E hōro’a i te tahi ’e te tahi te hō’ē hōho’a nō Iesu. E vaiiho i te mau tamari’i ’ia tāpe’a te tahi i muri mai i te tahi i te hōho’a ’e ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea tā Iesu i ha’api’i, mai te hō’ē mea tā rātou i ’apo mai i te fare i teie hepetoma.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Mau tamari’i ’āpī

3 Nephi 12:14–16

E nehenehe au e riro ’ei hi’ora’a maita’i nō vetahi ’ē.

I te tahi taime e’ita te mau tamari’i e ’ite ra ē, tē ha’amaita’i nei tō rātou mau hi’ora’a ia vetahi ’ē. E fa’a’ohipa i teie mau ’īrava nō te fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’ana’ana i tō rātou māramarama.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • E parau i te mau tamari’i ē, te 3 Nephi 12:14–16 nō ni’a ïa ia rātou, ’e i muri iho e tai’o pūai i te reira. I te mau taime ato’a e tai’o ’outou « ’oe » ’e ’aore rā, « tō ’oe », e fa’atoro i ni’a i te mau tamari’i, ’e e ani ia rātou ’ia fa’atoro i ni’a ia rātou iho.

  • E fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē mori pata, ’e e ani i te hō’ē o rātou ’ia tū’ama i te reira. E fa’ata’a ē, ’ia pe’e ana’e tātou i te Fa’aora, mai te tū’amara’a ïa i te hō’ē mori ’o te nehenehe e tauturu ia vetahi ’ē ’ia pe’e ato’a iāna. I muri iho e tāpo’i ’e ’aore rā, e tūpohe i te mori, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te tahi mau ’ohipa tā rātou e ti’a e rave nō te riro ’ei hi’ora’a maita’i nō vetahi ’ē. I te mau taime ato’a e nā reira rātou, e vaiiho ia rātou ’ia ’ite i te mori (hi’o i te ’api ’ohipara’a o teie hepetoma).

  • E hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene ’o te fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia ’ana’ana mai te hō’ē mori, mai te « Petite est la lumière en moi » ’e ’aore rā, « Vois l’étoile au ciel » (Chants pour les enfants, 96, 84). E parau i te mau tamari’i nō te māramarama tā ’outou e ’ite ra i roto ia rātou ’ia rave ana’e rātou i « mau ’ohipa maita’i », ’e e fa’ata’a nāhea tō rātou māramarama ’e tō rātou hi’ora’a e tauturu ai ia vetahi ’ē ’e ’ia fa’auru ia ’outou ’ia rave ato’a i te mau ’ohipa maita’i.

3 Nephi 14:7

Tē pāhono nei te Metua i te Ao ra i tā’u mau pure.

E tauturu teie ’īrava i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, e fa’aro’o ’e e pāhono te Atua i tā rātou mau pure.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • ’A tai’o ai ’outou i te 3 Nephi 14:7, e ani i te mau tamari’i ’ia rave i te mau ’ohipa ’o te fa’ahōho’a i te mau anira’a tāta’itahi a te Fa’aora i roto i teie ’īrava. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe rātou e ’āfa’i i tō rātou rima i ni’a (ani), hāmani i te tīti’amata i tō rātou rima (’imi), ’e ’aore rā, te pātōtōra’a (pātōtō). E tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau mea tā rātou e parau ’e e ani i roto i tā rātou mau pure. E fa’ata’a ē, e nehenehe tā tātou e parau i te Metua i te ao ra i te mau huru mea ato’a, ’e e fa’aro’o mai ’oia nō te mea ’ua here ’oia ia tātou.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai ia ’outou e aha tā rātou e rave i tō rātou rima, te mata, ’e te upo’o ’ia pure ana’e rātou. E fa’a’ohipa i te hō’ē hīmene mai te « Le front baissé » nō te tauturu (Chants pour les enfants, 18). O vai tā tātou e paraparau ’ia pure tātou ? E fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, e fa’aro’o te Metua i te ao ra i tā tātou mau pure.

3 Nephi 14:24–27

Tē hina’aro nei te Fa’aora ’ia fa’aro’o ’e ’ia rave au i te mea tāna e ha’api’i nei.

E’ita i nava’i te fa’aro’o noa i te mau parau a te Fa’aora. ’O te feiā ana’e e ora i tāna mau ha’api’ira’a te nehenehe e pāto’i i te mau vero o te orara’a.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • E hīmene ’āmui « Le sage et le fou » (Chants pour les enfants,132), ’e ’aore rā, e tai’o 3 Nephi 14:24–27. Tauturu i te mau tamari’i ’ia mono i tō rātou i’oa nō te « ta’ata pa’ari » ’a hīmene ai rātou. Nō te aha te fare o te ta’ata pa’ari i ti’a noa ai i roto i te vero ? E hi’o fa’ahou i te ’īrava 24 nō te ha’apāpū ē, ’ua fa’aro’o ’oia ’e ’ua rave i te mea tā te Fa’aora i parau.

  • E fa’a’ite i te hō’ē ’ōfa’i ’e te tahi one i te mau tamari’i. E ani ia rātou ’ia fa’atoro i ni’a i te ’ōfa’i ’ia fa’ata’a ana’e ’outou i te hō’ē mā’itira’a nō te pe’e i te Fa’aora ’e ’ia fa’atoro i ni’a i te one ’ia fa’ata’a ana’e ’outou i te hō’ē mā’itira’a e’ita e pe’e iāna. E fa’a’ite pāpū ē, ’ia rave ana’e tātou i te mea tā te Fa’aora e parau, e mea pa’ari tātou mai te hō’ē fare i patuhia i ni’a i te hō’ē ’ōfa’i.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Mau tamari’i pa’ari

3 Nephi 12:6

E ti’a iā’u ’ia po’ia ’e ’ia po’ihā i te parau-ti’a.

E nehenehe te mau ta’ata ato’a e fa’aau i te po’ia ’e te po’ihā ; ’ua parau te Fa’aora nō teie mau ’āehuehu nō te ha’api’i ia tātou i te mea tā tātou e fāri’i ’ia ’imi ana’e tātou i te parau-ti’a.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Ma te ’ore te tahi atu mau tamari’i e fa’aro’o, e ani i te hō’ē tamari’i ’ia fa’ahua ’amu ’e ’aore rā, inu, ’e e fa’aue i te tahi atu mau tamari’i ’ia ’imi e aha tāna e rave nei. E aha te huru ’ia ’amu i te mā’a maita’i ’e ’aore rā, ’ia inu i te pape mā ? Nāhea tātou i te fa’a’amu i tō tātou vārua ? E ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i te 3 Nephi 12:6 nō te ’ite i te mea tā te Fa’aora e hina’aro « ’ia po’ia ’e ia po’ihā » tātou. Nāhea tātou e fa’a’ite ē, tē hina’aro nei tātou i te parau-ti’a hau a’e i tō tātou hina’aro i te mā’a ’e te inu ?

  • E hōpoi mai i te mau hōho’a nō te mā’a ’e te inu, ’e e tāpa’o i te reira i te mau fa’ahorora’a pāpa’ira’a mo’a mai te Salamo 119:103; Ioane 6:35; 2 Nephi 32:3; Enosa 1:4; ’e ’aore rā, 3 Nephi 20:8. E ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i te mau tuha’a pāpa’ira’a mo’a ’e e fa’ata’a mai e aha tā te reira e ha’api’i nei nō ni’a i te mea tā tātou e rave nō te fa’a’ite ē, tē po’ia nei ’e te po’ihā nei tātou i te parau-ti’a. Fa’a’ite mai i te mau ’itera’a i reira ’outou i te fāri’ira’a, « ’ua ’ī ’outou i te Vārua Maita’i », ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau ’itera’a.

3 Nephi 13:1–8, 16–18

E ti’a iā’u ’ia rave i te mau ’ohipa maita’i nō te mau tumu maita’i.

Tē fa’a’ite nei teie mau ’īrava ē, ’aita e nava’i te mau ’ohipa maita’i ana’e —’ia fa’auruhia ra tā tātou mau ’ohipa i te here o te Atua ’e i te hō’ē hina’aro ’ia tāvini iāna e ti’a ai.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • E ani i te tamari’i tāta’itahi ’ia ’imi 3 Nephi 13:1–4, 5–8, ’e ’aore rā, 16–18 ’e e ’imi i te mau ’ohipa maita’i i fa’ahitihia i roto i teie mau ’īrava (a fa’ata’a ē, te aura’a o te parau « hōro’a i te tao’a » ’oia ho’i, hōro’a i tei veve). Nō te aha te Fa’aora i parau ai ē, ’eiaha ’ia riro mai te tahi mau ta’ata i te ravera’a i teie mau mea ?

  • E hōro’a i te tamari’i tāta’itahi i te hō’ē tuha’a ’api parau ’e te hō’ē ’ohipa maita’i i pāpa’ihia i ni’a iho (’e ’aore rā, e vaiiho ia rātou ’ia feruri i tō rātou iho mau hi’ora’a). E ani ia rātou ’ia feruri i te mau tumu maita’i ’e i te mau tumu ’ino nō te ravera’a i te reira mau mea. E fa’aitoito ia rātou ’ia rave tāmau noa i te mau ’ohipa maita’i nō te mau tumu maita’i.

3 Nephi 14:21–27; 15:1

E tae mai te pārurura’a pae vārua nā roto i te fa’aro’ora’a ’e te ravera’a i te mea tā te Fa’aora e ha’api’i nei.

E tae mai te « ua » ’e te « pape pu’e » ia tātou pā’āto’a i roto i te orara’a, e nehenehe rā tātou e ora mai i te mau tāmatara’a mai te mea ē, e fa’aro’o ’e e rave tātou i te mea tā Iesu e ha’api’i nei.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • ’Ei piha ha’api’ira’a, e tai’o 3 Nephi 14:21–27 ’e 15:1, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia ti’a i ni’a i te mau taime ato’a e tai’o ’outou i te ta’o ra « rave ». Nō te aha te Fa’aora i ha’apāpū ai ’ia rave i tāna mau parau, ’eiaha rā e fa’aro’o noa ’e ’aore rā, e ha’amana’o noa ? E ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a o te mau ’īrava 24–25 ’e e pāpa’i i ni’a i te ’ōfa’i « Iesu » ’e hō’ē mea tā Iesu i ha’api’i ia tātou ’ia rave. E hīmene ’āmui « Le sage et le fou » (Chants pour les enfants, 132).

  • E ani i te mau tamari’i ’ia ti’a i ni’a, ’e e ani ia rātou ’ia feruri ē, hō’ē ’āvae e fa’ahōho’a i te fa’aro’ora’a i te parau a te Fa’aora ’e te tahi ’āvae e fa’ahōho’a i te ravera’a i te reira. E ani ia rātou ’ia ’āfa’i i ni’a te ’āvae « ravera’a » ’e ’ia fa’auta i ni’a i te ’āvae « fa’aro’o ». E aha te tupu mai te mea ē, e pupuhi mai te hō’ē mata’i pūai i roto i te piha ? E fa’a’ohipa i teie hi’ora’a nō te fa’ahōho’a nō te aha e mea pāruruhia a’e ’ia rave i te mea tā te Fa’aora e parau ’e ’eiaha e fa’aro’o noa i tāna mau parau.

Hōho’a
ītona ’apora’a ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

E ani i te mau tamari’i ’ia rave i te hō’ē mea tā rātou i ’apo mai nō ni’a i te mau ha’api’ira’a a Iesu i teie mahana ’e e fa’aoti e nāhea rātou i te rave i te reira. Nāhea tā rātou mau ’ohipa i te tauturu ia rātou ’ia riro ’ei māramarama nō tō rātou ’utuāfare ’e te mau hoa ?

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

E faʼatano i te mau ʼohiparaʼa nō te pāhono i te mau hinaʼaro. ’Eiaha e hi’o i teie mau arata’ira’a ’ei mau fa’auera’a e tītauhia ia ’outou ’ia pe’e. E fa’a’ohipa rā i te reira ’ei ha’aputura’a mana’o nō te tātara mai i tō ’outou iho fa’aurura’a ’a feruri hōhonu ai ’outou i te mau hina’aro o te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei. I te tahi mau taime, e fa’auruhia paha ’outou ’ia rave i te hō’ē ’ohipara’a a te mau tamari’i ’āpī nō te ha’api’i i te mau tamari’i pa’ari a’e, ’e ’aore rā, nā reira ato’a nō te tahi ’e te tahi.

Nene’i