Faufa’a ’Āpī 2023
20–26 nō Fepuare. Mataio 6–7 : « I ha’api’i ho’i ’oia ia rātou ma te mana »


« 20–26 nō Fepuare. Mataio 6–7 : ‘I ha’api’i ho’i ’oia ia rātou ma te mana’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 20–26 nō Fepuare. Mataio 6–7 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2023

Hōho’a
Iesu e ha’api’i ra i te pae tahatai

Tē ha’api’i nei Iesu i te ta’ata i te pae tahatai, nā James Tissot

20–26 nō Fepuare

Mataio 6–7

« I ha’api’i ho’i ’oia ia rātou ma te mana »

Ha’amata nā roto i te tai’ora’a i te Mataio 6–7, ma te ferurira’a i te mau tamari’i tā ’oe e ha’api’i ra. E aha te mau parau poro’i nō roto mai i teie mau pene e ti’a ia rātou ’ia fa’aro’o ? E tauturu te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’e teie fa’anahora’a ’ia hōro’a mai ia ’oe i te mau mana’o ha’api’ira’a mai te hina’arohia.

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i rave i te hepetoma i ma’iri, nō te riro ’ei māramarama ’aore rā, ’ei hi’ora’a maita’i nō te hō’ē ta’ata.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī

Mataio 6:5–13

E nehenehe au e pure i tō’u Metua i te ao ra mai tā Iesu i nā reira.

E ha’api’i mai te mau tamari’i i te pure nā roto i te fa’aro’ora’a ia vetahi ’ē ’ia pure. Nāhea ’oe i te tauturu ia rātou ’ia ha’api’i mai nā roto mai i te pure a Iesu Mesia i roto i teie mau ’īrava ?

Te mau ’ātivite e au

  • ’A hi’o fa’ahou i te mau ha’api’ira’a a Iesu nō ni’a i te pure e ’itehia i roto te Mataio 6:5–13. E fa’a’ohipa ’oe i te « Pene 20 : Te ha’api’i nei Iesu nō ni’a i te pure » (i roto Te mau ’ā’amu nō te Faufa’a ’Āpī, 51–52, ’aore rā, te video e tano i ni’a ChurchofJesusChrist.org).

  • ’A fa’a’ohipa i te ’api ’ātivite nō teie hepetoma nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’amana’o i te mau tuha’a rau o te pure.

  • E rēni i te rima o te tamari’i tāta’itahi i ni’a i te hō’ē ’api parau. ’A paraparau nō ni’a i te mea tā tātou e rave i tō tātou rima ’a pure ai tātou. I ni’a i te hōho’a rima tei rēnihia, ’a pāpa’i i te hō’ē mea tā tātou e rave nō te fa’a’ite i te fa’atura i te taime ’a pure ai tātou (’ei hi’ora’a, e tāupe i te upo’o, e tāpō i te mata, ’e tē vai atu ra).

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te pure (mai te « Le front baissé »,Chants pour les enfants,°18), ’e ’a fa’a’ite i tō ’oe ’itera’a pāpū nō ni’a i te mana o te pure. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite ato’a mai i tō rātou mau ’itera’a.

Hōho’a
hō’ē tamaiti e pure ra

E nehenehe au e pure i tō’u Metua i te ao ra mai tā Iesu i nā reira.

Mataio 7:12

Tītauhia vau ’ia rave maita’i ia vetahi ’ē mai tā’u e hina’aro ’ia rave-maita’i-hia vau.

Te ha’api’ira’a a Iesu i roto i te Mataio 7:12—tei parau-ato’a-hia te Ture ’Auro—tē hōro’a mai nei i te hō’ē arata’ira’a ’ōhie nō ni’a i te rave-maita’i-ra’a ia vetahi ’ē. E aha te tauturu i te mau tamari’i tā ’oe e ha’api’i ra ’ia ora i teie parau tumu ?

Te mau ’ātivite e au

  • ’A tai’o Mataio 7:12, ’e e fa’ahiti fa’ahou i te reira ma te mau parau ’ōhie ’o tā te mau tamari’i e nehenehe e hāro’aro’a. Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a e rave rahi nō te fa’a’ī i te hō’ē pereota mai teie i muri nei : « E mea au nā’u ’ia vetahi ’ē nō’u ». I muri a’e i te pereota tāta’itahi, e ani ia rātou ’ia fa’ahiti fa’ahou nā muri ia ’oe, « nō reira, e ti’a iā’u ’ia nō vetahi ’ē ».

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene tā ’oe e mana’o ra ē, e ha’apūaihia te Mataio 7:12, mai te « Aimer chacun » (Chants pour les enfants, 61). ’A rave i te mau ’aparimara’a nō te ’āpe’e i te hīmene. E ani i te mau tamari’i e aha tā rātou i ha’api’i mai e nāhea tātou ’ia rave maita’i ia vetahi ’ē, nā roto mai i te hi’ora’a maita’i o te Fa’aora.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia tāpura mai i te mau ’ohipa maita’i tā tō rātou mau metua ’aore rā, te tahi atu mau melo o te ’utuāfare e rave nei nō rātou. ’A tai’o Mataio 7:12, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’ahiti mai te i’oa o te mau mea maita’i e nehenehe tā rātou e rave nō tō rātou ’utuāfare.

Mataio 7:24–27

E nehenehe au e patu i ni’a i te hō’ē niu pa’ari nā roto i te pe’era’a ia Iesu.

Te fa’a’ohipara’a i te parabole a te Fa’aora nō ni’a i te patura’a i te hō’ē fare i ni’a i te one ’aore rā i te papa, e nehenehe te reira e riro ’ei rāve’a fa’ahiahia roa nō te ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i te faufa’a o te fa’a’ohipara’a i te mea tā tātou i ha’api’i mai.

Te mau ’ātivite e au

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i « Le sage et le fou » (Chants pour les enfants,°132), ’e ’a fa’a’ohipa i te mau ’aparimara’a e tano i ni’a i te mau ta’o.

  • ’A fa’a’ohipa i te Mataio 7:24–27 nō te ha’api’i i te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ma’ama’a. E ani i te mau tamari’i ’ia rave mai te huru ra ē, tē patu ra rātou i te hō’ē fare. Nāhea tātou e riro ai mai te ta’ata pa’ari ?

  • ’A fa’aue i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a o te parabole o te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ma’ama’a.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari a’e

Mataio 6–7

Tē vai ra i roto i te a’ora’a i ni’a i te mou’a te mau parau poro’i nō’u.

E rave rahi parau poro’i i roto i teie mau pene e tano nō tā ’oe mau tamari’i e ha’api’i ra. ’A tai’o i te reira ma te feruri i te mau tamari’i. E aha tā ’oe e ’ite nei ?

Te mau ’ātivite e au

  • ’A fa’aha’amana’o i te mau tamari’i ē, ’ua ha’api’i mai rātou i te mea tā Iesu i ha’api’i i te roara’a o te a’ora’a i ni’a i te mou’a. E aha te mau parau mau tā rātou e ha’amana’o ra, tā rātou i ha’api’i mai i te hepetoma i ma’iri a’e nei ?

  • ’A pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere te tahi mau pereota nō roto mai i te a’ora’a i ni’a i te mou’a, ’e te tahi atu mau pereota e ’ere nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a. E ani i te mau tamari’i ’ia hi’o mai e aha te mau pereota nō roto mai i te a’ora’a i ni’a i te mou’a. E ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i ha’api’i mai nā roto mai i teie mau ha’api’ira’a.

  • ’A mā’iti e rave rahi ’īrava nō roto mai i te Mataio 6–7, tā ’oe e mana’o nei e riro ’ei mea faufa’a nō te mau tamari’i. Pāpa’i i te mau fa’ahorora’a pāpa’ira’a mo’a i ni’a i te mau tāreta, ’e ’a huna i te reira nā roto i te piha. ’A fa’aue i te mau tamari’i ’ia ’imi mai i te reira, ’ia tai’o i te mau ’īrava, ’e ’ia fa’ata’a mai nō te aha e mea faufa’a teie mau ha’api’ira’a nō rātou.

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē tuha’a e au-roa-hia e ’oe nō roto mai i te Mataio 6–7, ’e ’a fa’ata’a nō te aha ’oe e au roa ai i te reira. Mai te mea tē vai ra te hō’ē tuha’a e au-roa-hia e rātou, ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai nō te aha e mea au roa nā rātou te reira, ’e e aha tā rātou i ha’api’i mai nā roto mai i te reira.

  • E hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te Fa’aora,’e tāna mau ha’api’ira’a mai te « Jésus-Christ est mon modèle » (Chants pour les enfants, 40–41). E tāpe’a i te hīmene ’ia tae ’outou i te hō’ē pereota e fa’a’ite ra i te hō’ē parau tumu e ha’api’ihia i roto i te Mataio 6–7. ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’atupu i te tū’atira’a i ni’a i te mau mea tā rātou e ha’api’i mai nā roto mai i teie mau pene.

Mataio 6:5–13 ; 7:7–11

E fa’aro’o ’e e pāhono mai te Metua i te ao ra iā’u, ’ia pure ana’e au.

’Ia tuatāpapa ana’e ’oe i te Mataio 6:5–13 ; 7:7–11, e aha tō ’oe mana’o e ti’a i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a i te parau nō te pure ?

Te mau ’ātivite e au

  • E ani i te mau tamari’i ’ia tai’o pūai i te Mataio 6:9–13 ’e i muri iho, ’ia tāpura i te mau mea tā te Fa’aora i parau i roto i tāna pure. Nāhea tātou i te pe’e i tōna hi’ora’a ’a pure ai tātou ?

  • ’A hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te pure, mai te « ’Ua pure ānei ’oe »Te mau Hīmene, N°72). E tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi mai i roto i te mau parau o te hīmene, i te mau tumu tātou e pure ai ’e te mau ha’amaita’ira’a e tae mai nā roto mai i te pure.

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia tāmau ’ā’au te Mataio 7:7, nā roto i te ha’utira’a i te hō’ē ha’uti mai teie i muri nei : E fa’ahiti hō’ē tamari’i i te ta’o ’aore rā, i te pereota mātāmua nō roto mai i te ’īrava, ’e i muri iho e tūra’i atu i te pōpō i te tahi atu tamari’i, ’o tē fa’ahiti ato’a i te ta’o ’aore rā i te pereota i muri iho.

  • ’A ha’uti i te Mataio 7:9–10 ’e te mau tamari’i ma te fa’a’ohipa i te mau tauiha’a ’ōhie. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā teie e ha’api’i nei ia rātou nō ni’a i te pure.

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē ’itera’a i reira tā ’oe mau pure i te pāhonora’ahia.

Mataio 6:19–21

E ’imi au i te mau tāo’a mure ’ore ’eiaha rā i te mau tao’a o te fenua nei.

Nāhea ’oe i te tauturu i te mau tamari’i tā ’oe e ha’api’i ra, ’ia ha’afaufa’a a’e i te mau mea mure ’ore i te mau mea o te ao nei ?

Te mau ’ātivite e au

  • ’A hōpoi mai i te hō’ē ’āfata « tao’a rahi » tei fa’a’īhia i te mau tao’a, ’aore rā i te mau hōho’a nō ni’a i te mau mea tā tō te ao e ha’afaufa’a nei—’ei hi’ora’a, te moni ’aore rā te mau maimoa. ’A tai’o ’āmui i te Mataio 6:19–21 ’e i muri iho, e ani i te mau tamari’i ’ia tauturu mai ia ’oe ’ia feruri i te mau tao’a o te ra’i ’o te nehenehe e mono i te mau tauiha’a o te ao nei i roto i te ’āfata.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai ’aore rā ’ia pāpa’i hōho’a i te tahi mau mea tā rātou e nehenehe e rave nō « te ha’aputu … i te tao’a i te ra’i » (Mataio 6:20).

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a i te fare

E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite atu i tō rātou ’utuāfare i te ha’api’ira’a i au-roa-hia e rātou nō roto mai i te a’ora’a i ni’a i te mou’a.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

’A ’imi ’ia hāro’aro’a i tā ’outou mau pīahi. ’Ua mātau ’outou i tā ’outou mau pīahi. E nehenehe te mau mana’o i roto i teie fa’anahora’a e tāuiui nō te pāhono maita’i a’e i te mau hina’aro o tā ’outou piha ha’api’ira’a. E hina’aro paha ’outou e hi’o fa’ahou i te mau ’ātivite i tāpurahia i roto i teie fa’anahora’a, ’eiaha rā te mau ’ātivite noa i fa’ata’ahia nō te matahiti o tā ’outou mau pīahi, nō te ’itera’a mai ra te mau mana’o nō tā ’outou piha ha’api’ira’a. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora7.)

Nene’i