Faufa’a ’Āpī 2023
17–23 nō ’Ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 : « E nāhea e noa’a ai iā’u te ora mure ʼore ? »


« 17–23 nō ’Ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 : ‘E nāhea e noa’a ai iā’u te ora mure ’ore’ ? », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a‘Āpī 2023 (2022)

« 17–23 nō ’Ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2023

Hōho’a
te ta’ata Sāmāria maita’i

Te ta’ata Sāmāria maita’i, nā Dan Burr

17–23 nō ’Ēperēra

Mataio 18 ; Luka 10

« E nāhea e noa’a ai iā’u te ora mure ’ore ? »

E aha te mau parau mau i roto i te Mataio 18 ’e Luka 10 e ti’a i te mau tamari’i ’ia ’apo mai ? ’A fa’aro’o i te muhumuhu a te Vārua Maita’i ’a tai’o ai ’oe i teie mau pene. E tauturu te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’ia arata’i i tā ’oe tuatāpapara’a, ’e e hōro’a mai teie fa’anahora’a ia ’oe te mau mana’o nō te ha’api’ira’a.

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a ia Iesu Mesia i te fare ’aore rā i te Paraimere.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī

Mataio 18:21–35

E fa’a’ore noa vau i te hapa a vetahi ’ē.

’A tai’o ai ’oe i te Mataio 18:21–35, ’a feruri i tō ’oe iho mau ’itera’a nō te fa’a’orera’a i te hapa, ’e e aha te ti’a i te mau tamari’i ’ia ’ite nō ni’a i teie parau tumu.

Te mau ’ātivite e au

  • ’A fa’ati’a i te parabole o te tāvini māuruuru ’ore (hi’o Mataio 18:23–35). ’A fa’ata’a ē, mai te peu e mea ’ino te hō’ē ta’ata ’aore rā ’ua rave i te hō’ē ’ohipa au ’ore, i te ha’amatara’a, e riri paha tātou ’aore rā e ’oto paha. Te aura’a rā o te fa’a’orera’a hapa ’oia ho’i e fāri’i fa’ahou tātou i te hau. ’Ia fa’a’ore ana’e tātou i te hapa a te hō’ē ta’ata, ’ua fa’aoti ïa tātou ’eiaha e riri fa’ahou iāna. (Tauturu i te mau tamari’i ia māramarama ē, mai te peu e mea ’ino te hō’ē ta’ata i ni’a ia rātou ’aore rā ’ua rave i te hō’ē ’ohipa tano ’ore, e ti’a ia rātou e ani i te tauturu i tō rātou mau metua ’aore rā i te tahi atu ta’ata pa’ari i ti’aturihia.)

  • ’A pāpa’i E fa’a’ore au i tā ’oe hapa i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’e ’a parau i te mau tamari’i ē, e tauturu teie mau parau ’ia fa’ariro i te mau taime ’oto ’ei taime ’oa’oa. ’A pāpa’i hōho’a i te hō’ē mata ’oto i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’e ’a fa’a’ite i te tahi mau hi’ora’a o te mau tamari’i e fa’a’ore i te hapa te tahi ’e te tahi. I muri a’e i te hi’ora’a tāta’itahi, e ani i te hō’ē tamari’i ’ia tāui i te hōho’a mata ’oto ’ei hōho’a mata ’oa’oa.

  • E hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te fa’a’orera’a hapa, mai te hīmene « Aide-moi, Père » (Chants pour les enfants,°52). ’A fa’a’ite i tō ’oe ’itera’a pāpū ē, e tauturu mai te Metua i te ao ra ia tātou ’ia fa’a’ore i te hapa a vetahi ’ē.

Luka 10:25–37

’Ua ha’api’i Iesu iā’u ’ia hi’o i te mau ta’ata ato’a ’ei ta’ata tupu nō’u ’e ’ia here ia rātou.

E nehenehe te parabole o te ta’ata maita’i nō Sāmāria e fa’a’ite i te mau tamari’i o vai tō tātou mau ta’ata tupu ’e mai te hea tō tātou huru i ni’a ia rātou. ’A feruri i te mau rāve’a e nehenehe ’oe e fa’auru i te mau tamari’i ’ia « haere … ’e ’ia nā reira ato’a » (Luke 10:37).

Te mau ’ātivite e au

  • ’A ui i te tamari’i tāta’itahi, « O vai tō ’oe ta’ata tupu ? » ’A ha’apoto i te ā’amu i roto i te Luka 10:25–37, ’e ’a fa’a’ite nāhea Iesu i te pāhonora’a i te reira uira’a. E aha tā Iesu i ha’api’i nō ni’a mai te hea tō tātou huru i ni’a i tō tātou mau ta’ata tupu ?

  • ’A tai’o i te Luka 10:25–37 ’a ha’uti ta’ata ’ora ai te mau tamari’i i te parabole o te ta’ata maita’i nō Sāmāria. E tauturu ia rātou ’ia feruri i te mau rāve’a e nehenehe ai rātou ’ia riro mai te ta’ata maita’i nō Sāmāria, nā roto i te fa’a’itera’a i te here ’e te hāmani maita’i ia vetahi ’ē.

  • ’A pāpa’i i te tahi mau hi’ora’a nō te mau huru tupura’a i reira te hō’ē ta’ata e hina’aro ai i te tauturu, ’e ’a huna i te mau ’api parau nā roto i te piha. E ani i te mau tamari’i ’ia ’imi mai i te mau ’api parau. ’A tai’o i te mau huru tupura’a, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai, nāhea rātou ’ia fa’a’ite i te maita’i i ni’a i te ta’ata i roto i taua huru tupura’a ra.

  • E hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te hāmani maita’i, mai te « Jésus dit aimez chacun » ’aore rā « Je serai gentil envers chacun » (Chants pour les enfants, 39, 83). Tauturu i te mau tamari’i ia feruri i te tahi mau rāve’a e fa’a’ite ai rātou i te here ’e te hāmani maita’i ia vetahi ’ē. ’A fa’aue ia rātou ’ia pāpa’i hōho’a ia rātou iho e rave ra i te reira mau ’ohipa.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari a’e

Mataio 18:21–35

E fa’a’ore mai te Metua i te ao ra i tā’u mau hapa ’a fa’a’ore ai au i te hapa a vetahi ’ē.

E riro te parabole o te tāvini māuruuru ’ore ’ei rāve’a fa’ahiahia nō te ha’api’i i te mau tamari’i ē, tē hina’aro nei te Metua i te ao ra ’ia fa’a’ore tātou i te hapa a te mau ta’ata ato’a.

Te mau ’ātivite e au

  • E tai’o i te Mataio 18:23–35 ’e te mau tamari’i. ’A fa’ata’a ē tē fa’ahōho’a nei te ari’i ’aore rā te fatu i te Metua i te ao ra, tē fa’ahōho’a nei te tāvini ia tātou, tē fa’ahōho’a nei te taetaea’e tāvini i te mau ta’ata tei hapa ia tātou. E ui i te mau tamari’i i te mau uira’a mai teie « E aha tā teie ’ā’amu e ha’api’i nei nō ni’a mai te hea tō tātou huru i ni’a ia vetahi ‘ē ? E aha te taime e mea fifi nō ’outou ’ia fa’a’ore i te hapa a te hō’ē ta’ata°? Mea nāhea tō ’outou fa’aru’era’a i te reira mau mana’o pe’ape’a ? E aha te taime i hina’aro ai ’outou ’ia fa’a’orehia tā ’outou hapa nō te hō’ē mā’itira’a hape ?

  • ’A fa’a’ite i te video « Forgive Every One Their Trespasses: The Parable of the Unmerciful Servant [Fa’a’ore i te fa’a’inora’a a te mau ta’ata ato’a : Te Parabole o te tāvini māuruuru ’ore] » (ChurchofJesusChrist.org) nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia hi’o mana’o i teie parabole.

  • Pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere te nūmera’a 70 × 7, ’e e tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi i te pāhonora’a. E ani i te hō’ē tamari’i ’ia tai’o te Mataio 18:21–22 ’e ’a fa’ata’a ē, ’ua fa’a’ohipa Iesu i teie nūmera’a nō te ha’api’i ia tātou ē, e fa’a’ore tātou i te hapa i te mau taime ato’a.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia tauturu mai ia ’oe ’ia feruri i te tahi mau huru tupura’a, i reira te ta’ata e hina’aro ai e fa’a’ore i te hapa a te tahi atu ta’ata. E ani i te mau tamari’i ’ia ha’uti mai e nāhea rātou i te fa’a’ite i te fa’a’orera’a hapa i roto i teie huru tupura’a.

  • E hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te fa’a’orera’a hapa, mai te hīmene « Aide-moi, Père » (Chants pour les enfants,°52). E tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a e aha tā te hīmene e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te fa’a’orera’a hapa a vetahi ’ē.

Luka 10:30–37

E nehenehe au e here ’e e tāvini ia vetahi ’ē, ’o rātou iho ā rā tei roto i te hepohepo.

’A feruri i te mau taime i roto i tō ’oe iho orara’a, ’a riro ai te hō’ē ta’ata ’ei « ta’ata maita’i nō Sāmāria » nō ’oe. Nāhea ’oe i te fa’auru i te mau tamari’i ’ia riro ’ei « ta’ata maita’i nō Sāmāria » nō vetahi ’ē ?

Te mau ’ātivite e au

  • ’A fa’aue i te tamari’i tāta’itahi ’ia tai’o marū noa i te hō’ē tuha’a o te parabole nō te ta’ata maita’i nō Sāmāria. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tā rātou mau tuha’a o te parabole nā te ’āna’ira’a o te tupura’a ’ohipa.

  • ’A fa’ata’a i te mau tamari’i ē, ’aita te mau ’āti Iuda e au i te mau ta’ata nō Sāmāria, e nō reira ’ia rātere ana’e rātou mai Ierusalema haere ti’a i Galilea, e fa’a’ati rātou ia Sāmāria ’ia ’ore rātou e fārerei i te mau ta’ata nō Sāmāria. Nō te fa’ahōho’a i te reira, ’a fa’a’ite i te hōho’a fenua o te Bibilia°1, « Physical Map of the Holy Land ». Nō te aha Iesu e fa’a’ohipa ai i te hō’ē ta’ata nō Sāmāria ’ei hi’ora’a nō te maita’i i roto i teie parabole ? E aha tā teie ’ā’amu e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te tauturura’a ia vetahi ’ē i roto i te hepohepo ? (Hi’o ato’a Mosia 4:16–22.)

  • E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē ’itera’a ’a riro ai te hō’ē ta’ata mai te ta’ata maita’i nō Sāmāria i ni’a ia rātou.

  • ’A tītau i te mau tamari’i ’ia fa’anaho i te hō’ē ’ōpuara’a ’ia riro mai te ta’ata maita’i nō Sāmāriai teie hepetoma. E ani ia rātou, ’ua mātau ānei rātou i te hō’ē ta’ata tei ma’ihia ’aore rā, tei vai ’ōtahi noa ’aore rā, hō’ē ta’ata ’aita e haere tāmau nei i te purera’a. E ani i te mau tamari’i nāhea e ti’a ai ia rātou ’ia tauturu i te reira ta’ata. Tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a, nāhea te tāvinira’a ia vetahi ’ē i te tauturu ia rātou ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a tā rātou i rave i te bāpetizora’a (hi’o Mosia 18:8–10).

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a i te fare

E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite atu i tō rātou utuāfare te ’ōpuara’a tā rātou e rave nō te riro maita’i atu ā, ’ei fa’a’ore hapa ’aore rā, ’ia hau atu mai te ta’ata maita’i nō Sāmāria i teie hepetoma.

Ha’amaita’iraʼa i tā tātou ha’api’ira’a

Ha’api’i i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te mau mana’o e tae mai. Mai te mea e nehenehe te mau tamari’i e ha’api’i tāmau mai ’ia pāpa’i i te mau mana’o e tae mai, e tauturu te reira ia rātou ʼia ʼite ʼe ʼia pe’e i te Vārua. E nehenehe te mau tamari’i e pāpa’i i te mau mana’o e tae mai nā roto i te tāpa’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, te pāpa’i-hōho’a-ra’a, ’aore rā, te pāpa’ira’a ma te ’ōhie i te hō’ē buka ’ā’amu.

Nene’i