Faufaʼa Tahito 2022
10–16 nō ’Ātopa. Ieremia 1–3 ; 7 ; 16–18 ; 20 : « ’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū i ’ite ai au ia ’oe »


« 10–16 nō ’Ātopa. Ieremia 1–3 ; 7 ; 16–18 ; 20 : ‘’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū i ’ite ai au ia ’oe’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 10–16 nō ’Ātopa. Ieremia 1–3 ; 7 ; 16–18 ; 20 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2022

Hōho’a
peropheta e paraparau ra i te mau tāne

Jeremiah [Ieremia], nā Walter Rane

10–16 nō ’Ātopa

Ieremia 1–3 ; 7 ; 16–18 ; 20

« ’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū i ’ite ai au ia ’oe »

« Te fā o te mau ’orometua ha’api’i ’evanelia ato’a… ’o te ha’api’ira’a ïa i te ha’api’ira’a tumu mau o te ’evanelia, nā roto i te Vārua, nō te tauturu i te mau tamari’i a te Atua ’ia patu i tō rātou fa’aro’o i te Fa’aora ’e ’ia riro rahi atu ā mai iāna ra te huru » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, ’api tāpo’i nō mua).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

’A pāpa’i i ni’a i te ’api parau i te tahi mau ta’o tumu nō roto mai i te tuatāpapara’a nō teie hepetoma a Ieremia, mai te peropheta, te mau pape ora, te ha’aputuputura’a ’e te ’araea. ’A tu’u i te mau ’api parau i roto i te hō’ē fa’ari’i, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia rave mai hō’ē ’e ’ia fa’a’ite mai i te tahi mau mana’o tā rātou i fāri’i nō te reira. E tauturu ia rātou ’ia hi’o e nāhea te ta’o e tū’ati ai i te hō’ē mea tā Ieremia i ha’api’i.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī

Ieremia 1:5

’Ua ’ite te Metua i te ao ra iā’u hou vau ’a fānauhia mai ai.

Nō te mea i ora nā tātou i pīha’i iho i te Atua hou tātou ’a haere mai ai i te fenua nei, ’ua ’ite ’oia ia tātou, noa atu ē ’aita tātou e ha’amana’o ra iāna. Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ’ia māramarama i teie parau mau faufa’a roa ?

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • E tai’o i te mau tamari’i te Ieremia 1:5, ’e e fa’ata’a atu ē, ’ua ’ite te Atua i te peropheta Ieremia hou ’oia ’a fānauhia mai ai. ’A parau i te tamari’i tāta’itahi ē, ’ua ’ite ato’a te Metua i te ao ra iāna hou ’oia ’a fānauhia mai ai, ’e ’ua tono mai ’oia ia tātou tāta’itahi i’ō nei nō te hō’ē ’ōpuara’a.

  • ’A fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē hōho’a o te hō’ē ’aiū, ’e e ani i te mau tamari’i, ’ua ’ite ānei rātou i te vāhi i ora ai teie ’aiū hou ’oia ’a fānauhia mai ai. E hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene ’o tē ha’api’i nei nō ni’a i tō tātou orara’a hou te tāhuti nei ’e te Atua, mai te « Je suis enfant de Dieu » (Chants pour les enfants, 2–3). ’A paraparau nō ni’a i te mau mana’o pae vārua tā te hīmene e hōpoi mai. ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, i ora nā tātou pā’āto’a i pīha’i iho i te Metua i te ao ra, ’e ’ua tono mai ’oia ia tātou i’ō nei i te fenua nei.

Ieremia 1:7

’Ua pi’ihia te mau peropheta nō te parau i te mau parau a te Fatu.

Tē fa’a’ite nei te pi’ira’a ’o Ieremia i te mea tā te Fatu e ani nei i te mau peropheta ’ia rave. Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ’ia ha’apūai i tō rātou hina’aro mau ’ia pe’e i te peropheta ora ?

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • E fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē peropheta ora, ’e e ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mea tā rātou i ’ite nō ni’a iāna. E aha tā te mau peropheta e rave ? E tai’o i te mau tamari’i e aha tā te Fatu i parau i te tahi atu peropheta, ia Ieremia, i roto te Ieremia 1:7. E ani i te mau tamari’i ’ia hāhaere i te hō’ē noa vāhi ’a tai’o ai ’outou « tonohia ’oe e au rā, ’o tā ’oe ïa e haere » ’e ’ia fa’ahua ’apa mai ’ia tai’o ana’e ’outou « o tā’u e fa’aue ia ’oe, ’o tā ’oe ïa e parau ». ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, tē rave nei te mau peropheta i te ’ohipa ’e tē parau nei i te mea tā te Fatu i fa’aue mai.

  • ’A fa’a’ite i te mau hōho’a o te mau peropheta nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a (hi’o te Buka hōho’a nō te ’evanelia, Te mau ve’a a te ’Ēkālesia, ’e te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare). E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i ’ite nō ni’a i teie mau peropheta. ’A parau poto noa i te mau tamari’i i te mea tā rātou i rave nō te tauturu i te ’ohipa a te Atua. ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, ’ua pi’ihia te mau peropheta ’e te Atua nō te parau i tāna mau parau ’e nō te tāvini i tōna mau ta’ata.

Ieremia 16:16

E nehenehe au e tauturu i te mau tamari’i a te Metua i te ao ra ’ia ho’i mai iāna ra.

Fa’ahiti te Ieremia 16:16, ’ua parau te Peresideni Russell M. Nelson ē, « ’ua ’imi tā tātou mau misiōnare i te mau ta’ata nō ’Īserā’ela i ha’apurarahia ; tē a’ua’u nei ia rātou ‘i roto i te mau ’āpo’o o te mau mato ra’ ; ’e tē rava’ai nei rātou mai tahito ra » (« Te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela i ha’apurarahia », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2006, 81).

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • ’A tai’o ai ’outou i te Ieremia 16:16, e ani i te mau tamari’i ’ia fa’ahua ē tē tāi’a rā ’aore rā tē a’ua’u ra. ’A fa’ata’a ē, e nehenehe te mau ta’ata rava’ai ’e te mau ta’ata a’ua’u e fa’ahōho’ahia i te mau misiōnare. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’ahua misiōnare mai. E aha tā te mau misiōnare e rave nei ? Nāhea tātou e nehenehe ai e tauturu ia rātou ?

  • ’A fa’atupu i te hō’ē ha’uti tū’atira’a ma te fa’a’ohipa i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma. ’Ia ’ite ana’e te hō’ē tamari’i i te hōho’a e tū’ati i te tahi atu hōho’a, ’a ’āparau i te mea tā te hōho’a e fa’a’ite nei e nehenehe tātou e tauturu i te mau tamari’i a te Metua i te ao ra ’ia ho’i iāna ra.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

Ieremia 1:4–19

’Ua pi’ihia te mau peropheta nō te parau i te parau a te Fatu.

Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’apūai i tō rātou fa’aro’o ’e ’ia hāro’aro’a i te ti’ara’a o te mau peropheta i roto i te bāsileia o te Atua ?

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • ’A mā’iti i te tahi mau ’īrava tumu nō roto mai i te Ieremia 1 o te ha’api’i i te mau parau mau faufa’a roa nō ni’a i te mau peropheta, mai te mau ’īrava 5, 7, 10, ’e 19. E ani i te tamari’i tāta’itahi ’ia mā’iti i te hō’ē o te mau ’īrava, ’ia tai’o i te reira, ’e ’ia fa’a’ite mai i te mea tāna i ha’api’i mai nō ni’a i te mau peropheta mai roto mai i te ’īrava. E ani manihini i te tahi mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tō rātou ’itera’a pāpū nō te pe’era’a i te peropheta.

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē hōho’a o te peropheta ora, ’e ’a hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te mau peropheta, mai te « Mai fa’aro’o i te reo o te peropheta » (Te mau hīmene, N°11). E tauturu i te mau tamari’i ’ia tāpura mai i te mau mea tā te peropheta ora i ani mai ia tātou ’ia rave. E mā’iti i te hō’ē parau poro’i a te peropheta nō te ’āmuira’a rahi, ’e e tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi i te parau a’o i roto i tāna parau poro’i. Nāhea tātou i te pe’e i te peropheta ? E ’āparau e mea nāhea te a’o a te mau peropheta i te tauturu ia tātou ’ia pe’e i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia ma te maita’i a’e.

  • Fa’a’ite i te video « Nō te aha e mau peropheta tā tātou ? » (ChurchofJesusChrist.org), ’e e ani i te mau tamari’i ē nāhea rātou i te fa’ata’a atu i te hō’ē hoa nō te aha e ha’ama’ita’ira’a ’ia vai te hō’ē peropheta ora (hi’o Te mau Hīro’a Fa’aro’o 1:6, 9). E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o nō ni’a i te peropheta ora.

Ieremia 16:14–15

E nehenehe au e riro ’ei tuha’a nō te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela.

E nehenehe te parau poro’i nō ni’a i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela i roto i te Ieremia 16:14–15 e hōro’a i te hō’ē rāve’a rahi nō te paraparau i te mau tamari’i nō ni’a i te ’ohipa misiōnare ’e te ’ā’amu ’utuāfare. Teie te hō’ē rāve’a e ti’a ai ia tātou ’ia « ti’a ’ei ’ite nō te Atua » (Mosia 18:9).

Mau ’ohipa ri’i e nehenehe e rave

  • E tai’o ’āmui Ieremia 16:14, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau mea ri’i tā rātou e ha’amana’o ra nō ni’a i te huru o « te Fatu… tei arata’i mai i te mau tamari’i a ’Īserā’ela mai te fenua Aiphiti mai »(hi’o Exodo 14). E ani ia rātou ’ia tai’o i te Ieremia 16:15 nō te ’ite ē, e aha te ’ohipa tā Ieremia i parau e riro ’ei mea fa’ahiahia a’e i te reira. Fa’ata’a ē, ’ua ha’apurarahia ’Īserā’ela nā te ao ato’a nei, ’ua fafau rā te Atua ’ia ha’aputuputu fa’ahou ia rātou ’ia ho’i atu iāna ra ’e i tāna ’Ēkālesia. ’Ua parauhia te reira te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela. Nāhea te reira e riro ai mai te arata’ira’a i te mau ta’ata i rāpae i te fa’atītīra’a ?

  • ’A fa’a’ite i teie fa’ahitira’a parau nā te Peresideni Russell M. Nelson : « I te mau taime atoʼa e rave ʼoutou i te tahi mea ʼo te tauturu i te mau taʼata atoʼa—i nā pae e piti o te pāruru—’a tu’u atu i te hō’ē ta’ahira’a i mua ma te rave i te mau fafauraʼa ʼe te Atua ʼe ’ia fāriʼi i tō rātou mau ʼōroʼa faufaʼa rahi nō te bāpetizoraʼa ʼe te mau ʼōroʼa o te hiero, tē tauturu nei ʼoutou i te haʼaputuputu ia ’Īserāʼela. (Russell M. Nelson ’e Wendy W. Nelson, « Ti’aturira’a o ’Īsera’ela » [purera’a nā te feiā ’āpī ’ati ti’a te ao nei, 3 nō Tiunu 2018], hau atu te New Era ’e te Ensign, 15 nō ’Ātete 2018, ChurchofJesusChrist.org). Nāhea tātou i te tauturu ’ia ha’aputuputu ia ’Īserā’ela ?

  • E hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te ’ohipa misiōnare, mai te « J’espère qu’on m’enverra en mission » ’aore rā « Appelés à servir » (Chants pour les enfants, 91, 94–95), ’aore rā, e fa’a’ite i te video « Your Day for a Mission » (ChurchofJesusChrist.org). E ani i te mau tamari’i e aha tā rātou i ha’api’i mai nā roto mai i te hīmene ’aore rā, i te video nō te aha te hō’ē ta’ata e mā’iti ai e tāvini i te hō’ē misiōni.

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a i te fare

E ani i te mau tamari’i ’ia ’āfa’i i te fare hō’ē ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma ’e ’ia hau’ti i te ha’uti fa’atū’atira’a ’e tō rātou ’utuāfare. ’A fa’aitoito ia rātou ’ia paraparau i tō rātou ’utuāfare e nāhea te ’ohipa misiōnare i te ha’amaita’ira’a ia rātou.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite i te Vārua. Mea pinepine te pehe mo’a i te fa’atupu i te fa’aurura’a o te Vārua Maita’i. ’Ia hīmene ana’e ’outou ’e te mau tamari’i, ’a rave i te taime nō te tauturu ia rātou ’ia ’ite i te mau fa’aurura’a pae vārua ’o te ha’apāpū i te parau mau nō te mea tā rātou i ’apo mai.

Nene’i