Mai, pe’e mai
12–18 nō ’Ātopa. 3 Nephi 20–26 : « ’O ’outou ho’i te mau tamari’i o te fafaura’a »


« 12–18 nō ’Ātopa. 3 Nephi 20–26 : ‘’O ’outou ho’i te mau tamari’i o te fafaura’a », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 12–18 nō ’Ātopa. 3 Nephi 20–26 », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2020

Hōho’a
tō te Mesia fāra’a i te mau ’āti Nephi

Fa’ahōho’ara’a nō te fāra’a te Mesia i te ’āti Nephi nā Andrew Bosley

12–18 nō ’Ātopa

3 Nephi 20–26

« ’O ’outou ho’i te mau tamari’i o te fafaura’a »

Vaiiho i te Vārua ’ia arata’i i tā ’oe tuatāpapara’a i te 3 Nephi 20–26. E tauturu ’oia ia ’oe ’ia hi’o mai i te mau parau tumu e tāpe’a ta’a ’ē nō te ta’ata tā ’oe e ha’api’i nei.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

I muri iho i te tai’o-’āmui-ra’a i te mau parau a te Fa’aora i roto i te 3 Nephi 23:1, e nehenehe e ani i te mau pīahi e aha te mau mea tā rātou i ’imi i te tai’ora’a rātou i te mau pāpa’ira’a mo’a i teie hepetoma. E aha tā rātou i ’ite mai ?

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

3 Nephi 20:25–41 ; 21:9–11, 22–29

I te mau mahana hope’a nei, e rave atu te Atua i te hō’ē ’ohipa rahi ’e te māere.

  • ’Ua parau te Fa’aora nō te « ’ohipa rahi ’e te māere » (3 Nephi 21:9) ta tōna Metua e rave i te mau mahana hope’a. Penei a’e e nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite mai i tā rātou i ’apo mai nō ni’a i terā ’ohipa i te tuatāpapara’a rātou i teie mau pene i te fare. E mea au te mau uira’a mai teie nō te fa’atupu i te hō’ē tāu’ara’a parau : E aha tā te Fa’aora i parau e tupu i te hō’ē mahana i muri nei ? (hi’o ta’a ’ē 3 Nephi 20:30–32, 39–41 ; 21:22–29). Nō te aha ’oia i parau ai i teie mau mea ’ei mea « rahi » ’e te « māere » ? E aha te fa’a’itera’a tā tātou e ’ite nei ē, tē tupu ra teie ’ohipa ? Nāhea tātou i te ’āmui atu i te reira ?

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite nāhea te peropheta Iosepha Semita te tauturura’a i te fa’atupu i te ’ohipa rahi ’e te māere a te Fatu, e nehenehe e pia i te hō’ē hōho’a nō te peropheta ma te ani i te piha ’ia tai’o i te 3 Nephi 21:9–11, ma te hi’o i te mau ta’o ’e te mau pereota e fa’aha’amana’o nei i te ora ’e te tāvinira’a a Iosepha Semita. ’Ei hi’ora’a, nāhea te Fatu i te hōro’ara’a « iāna te mana e fa’a’ite [i te ’evanelia] i te ’Ētene » ? (’īrava 11). Nō te aha e mea faufa’a ’ia ’ite ē, ’ua tohu-ātea-hia te tāvinira’a a Iosepha Semita e te Fa’aora ? (hi’o ato’a 2 Nephi 3).

  • E nehenehe ato’a te mau pīahi e hi’o ia rātou iho i roto i te ’ohipa rahi tei tohu-ātea-hia i roto i teie mau pene nā roto i te tai’o-’āmui-ra’a i te 3 Nephi 20:25–27. Mai te mea e tītauhia, e nehenehe e fa’ata’a ē, ’ia rave tātou i te mau fafaura’a i mua i te Fatu, ’ua riro tātou ’ei hua’ai o Aberahama. Nāhea tātou te mau hua’ai o Aberahama e nehenehe ai e ha’amaita’i i « te mau fēti’i ato’a o te ao nei » ? (’īrava 25). E nehenehe te mau melo e feruri i teie uira’a ’a tai’o ai i te fa’ahitira’a a te peresideni Russell M. Nelson i roto i te « Te tahi atu mau mātēria tauturu » ’e ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o.

3 Nephi 23 ; 26:1–12

’Ua hina’aro te Fa’aora ia tātou ’ia ’imi i te mau pāpa’ira’a mo’a.

  • E aha tā te mau ’ohipa i roto i te Fa’aora ’e te mau ’āti Nephi e fa’a’ite nei nō ni’a i tōna mana’o nō ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ? Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite mai i te reira, e nehenehe e ui i te ’āfara’a o rātou ’ia tai’o i te 3 Nephi 23 ’e i te tahi ’āfara’a ’ia tai’o i te 3 Nephi 26:1–12 ; i muri iho e nehenehe rātou e fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te mea tā rātou i ’ite mai. E nehenehe ato’a rātou e fa’a’ite i tō rātou mau mana’o nō ni’a i te huru nō te fa’a’itera’a i te Fatu ē, e mea faufa’a rahi te mau pāpa’ira’a mo’a nō tātou. ’Ei hi’ora’a, e aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te ’imira’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te tai’o-noa-ra’a i te reira ? (hi’o 3 Nephi 23:1).

3 Nephi 24:1–6

’Ua riro te Fatu mai te auahi a te tāmā moni.

  • E nehenehe te mau hōho’a e tauturu i te fa’ananea i te tāu’ara’a parau nō ni’a i te 3 Nephi 24:1–6. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe e fa’a’ite i te hō’ē toata moni ’aore rā i te tahi pu’a ’a tai’o ai te mau pīahi i te mau ’īrava nō te hi’o mai e aha tō te reira tū’atira’a i te Fa’aora ’e tāna misiōni. E nehenehe ato’a e fa’a’ite i mua i te piha ha’api’ira’a i te parau nō te tāmāra’a moni ’e te pu’a a te tāmā ’ahu i roto i te « Te tahi atu mau mātēria tauturu ». Nāhea e au te Fatu i « te auahi a te tāmā moni ra, ’e mai te pu’a a te tāmā ’ahu ra » ? (’īrava 2). E aha tā teie mau hi’ora’a e ha’api’i nei nō ni’a i te huru te Fa’aora e tāmā ai ia tātou ?

3 Nephi 24:7–18

E mea aroha te Atua i te feiā e ho’i mai iāna ra.

  • E nehenehe e fa’ata’a ē, te mau ha’api’ira’a nō ni’a i te tuha’a ’ahuru i roto i te 3 Nephi 24:8–12, e pāhonora’a ïa i te uira’a i te ’īrava 7 : « E fāriu atu mātou [i te Fatu] ? » E aha te aura’a i roto i « [te fāriura’a atu] i [te Fatu] » ’e te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru ? E nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite mai nāhea rātou i te fāri’ira’a i te mau ha’amaita’ira’a i tāpurahia i roto i te mau ’īrava 10–12 ’a ’aufau ai rātou i te tuha’a ’ahuru. Nāhea teie mau parau mau e tauturu ai i te hō’ē ta’ata e fifi ra i te ’aufau i te tuha’a ’ahuru ?

  • E aha te huru e fa’ata’ahia nei i roto i te 3 Nephi 24:13–15 ’o tei ’ite-pinepine-hia i roto i te ao i teie mahana ? Fa’aitoito i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou e parau i te hō’ē ta’ata e mana’o nei, e mea ’ōhie a’e ’aore rā e mea maita’i a’e te orara’a o te feiā e ’ore e ha’apa’o nei i te mau fa’auera’a. ’Ia au i te 3 Nephi 24, nāhea te Fatu i te ha’amaita’i i te feiā e tāvini nei iāna ? E nehenehe ato’a ’oe e fa’aitoito ia rātou ’ia ’ite mai i te mau hi’ora’a i roto i te 3 Nephi 22. (Hi’o ato’a Mosia 2:41 ; Alama 41:10.)

3 Nephi 25:5–6

’Ia fāriu tō tātou ’ā’au i ni’a i tō tātou mau tupuna e ti’a ai.

  • Nō te fa’ahōho’a i te parau nō te fāriura’a i tō tātou ’ā’au i tō tātou mau tupuna, e nehenehe e ani i te hō’ē pīahi ’ia fāriu ’ē i te mau pīahi ’e ’ia parau mai nō ni’a i te mau pīahi mai tāna e ha’amana’o ra (te vāhi rātou e pārahi nei, tō rātou ’ahu, ’e tē vai atu ra). I muri iho e nehenehe tāna e fāriu i ni’a i te piha ’a tāmata fa’ahou ai. E aha tā teie hi’ora’a e nehenehe e ha’api’i ia tātou nō ni’a i te fāriura’a i tō tātou ’ā’au i ni’a i tō tātou mau tupuna nā roto i te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare ? I muri iho i te tai’ora’a i te 3 Nephi 25:5–6, penei a’e e nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite mai nāhea tō rātou ’ā’au i te fāriura’a i ni’a i tō ratōu mau tupuna. E nehenehe ato’a e ani i te tauturu nō te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare ’ia hōhora mai i te tahi mau mauha’a nō te ’ā’amu ’utuāfare. Nāhea te reira ’ohipa e tū’ati ai i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela i parauhia e te peresideni Russell M. Nelson i roto i « Te tahi atu mau mātēria tauturu » ?

Hōho’a
ītona ’āpora’a ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

I roto i te 3 Nephi 274 Nephi tē tai’o nei tātou nō ni’a i te « feiā i roto i te mau ta’ata i hāmanihia ’e te rima o te Atua ra tei hau ia rātou i te ’oa’oa » (4 Nephi 1:16). E tu’u i te mana’o i mua i te piha ē, e riro te tai’ora’a i teie mau pene i te tauturu ia tātou ’ia ha’api’i nāhea e noa’a ai te ’oa’oa nō tātou iho ’e nō tō tātou ’utuāfare.

Hōho’a
ītona mātēria tauturu

Te tahi atu mau mātēria tauturu

E nehenehe ’outou e riro ’ei tufa’a nō te tahi mea rahi.

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson :

« Teie mau te mau mahana hopeʼa, ʼe tē haʼavitiviti nei te Fatu i tāna ʼohipa nō te haʼaputuputu ia ’Īserāʼela. Taua haʼaputuputuraʼa, ʼo te ʼohipa faufaʼa rahi roa ïa ʼo tē tupu nei i niʼa i te fenua nei. ʼAita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te faufaʼa rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te hanahana. E mai te mea e māʼiti ʼoutou, mai te mea e hinaʼaro ʼoutou, e nehenehe ʼoutou ʼia riro ʼei tufaʼa faufaʼa rahi nō te reira. E nehenehe tā ʼoutou e riro ʼei tufaʼa rahi nō te tahi mea rahi, te tahi mea faʼahiahia !

« ʼIa paraparau anaʼe tātou i te parau nō te haʼaputuputuraʼa, tē parau nei tātou i teie parau mau faufaʼa rahi : E tiʼa i te mau tamariʼi atoʼa a tō tātou Metua i te Ao ra, i nā pae e piti ʼo te pāruru, ʼia faʼaroʼo i te poroʼi nō te ʼevanelia a Iesu Mesia tei faʼahoʼihia mai…

’A feruri na i te reira ! I roto i te mau taʼata atoʼa tei ora i niʼa i tō tātou nei paraneta fenua, ’o tātou ’o te tomo atu i roto i teie ’ohipa ha’aputuputura’a hope’a ’e te fa’ahiahia. Auē te faʼahiahia e !

« … Teie haʼaputuputuraʼa, e mau mea atoʼa ïa nō ʼoutou. Teie ïa te misiōni i tonohia mai ai ʼoutou i niʼa i te fenua nei » (« Ti’aturira’a nō Ziona » [purera’a nō te feiā ’āpī ’ati a’e i te ao, 3 nō Tiunu 2018], broadcasts.ChurchofJesusChrist.org).

’Īriti i te vi’ivi’i ’e tāmā.

E ’itehia te ’ārio (moni) ’āno’ihia ’e te tahi atu mau ’ōfa’i mīnera. I tahito ra, e ’īriti mai te tāmā moni i te ’ārio nā roto i te tu’ura’a i te ’ōfa’i mīnera i roto i te auahi ’ama roa ’e te ve’ave’a maita’i. E fa’afaura mai te reira i te mea fa’aru’e (te mau ’ōfa’i mīnera ’aita i hina’arohia) i ni’a roa o te mau ’ōfa’i tahe. E pāra’u mai ïa te tāmā moni i te mea fa’aru’e, e vai noa atura te ’ārio e ta’a-maita’i-hia i tōna pura.

Te tāmā ’ahu, e ta’ata ïa e tāmā ’e e fa’a’uo’uo i te ’ahu. E tāpuruhia te ’ahu i roto i te pape ma te tahi « pu’a », tei hāmanihia nō te ’īriti i te hinu ’e te repo. ’Ia puru te ’ahu i te pape, e tā’iri’iri ’aore rā e ta’ata’ahi te tāmā ’ahu nō te ’īriti i te vi’ivi’i. (Hi’o « Refiner’s Fire and Fuller’s Soap », New Era, Tiunu 2016, 6–7.)

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

E ha’api’i i te ta’ata, ’eiaha te ha’api’ira’a. « E mea faufa’a tō ’outou huru i ni’a i te ta’ata mai te mau mea tā ’outou e ha’api’i ra ia rātou. I te tahi mau taime e nehenehe tō tātou ha’ape’ape’ara’a i te hōhora i te ha’api’ira’a e ha’amo’e ia tātou ’ia fa’a’ite i tō tātou here i te feiā tā tātou e ha’api’i nei. Mai te mea tē tupu ra te reira nō ’outou, ’a feruri e nāhea e nehenehe ai e rōtahi i ni’a i te mau mea faufa’a roa a’e » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 6).

Nene’i