Mai, pe’e mai
7–13 nō Tītema. Moroni 7–9 : « ’Ia fa’ateitei te Mesia ia ’oe i ni’a »


« 7–13 nō Tītema. Moroni 7–9 : ‘’Ia fa’ateitei te Mesia ia ’oe i ni’a’ », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 7–13 nō Tītema. Moromona 7–9 », Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2020

Hōho’a
Tē pāpa’i ra Moroni i ni’a i te mau ’api ’auro

Minerva Teichert (1888–1976), Moroni, te ’āti Nephi hope’a, 1949–1951, pēni hinu, 34¾ x 47 initi. Brigham Young University Museum of Art, 1969

7–13 nō Tītema

Moroni 7–9

« ’Ia fa’ateitei te Mesia ia ’oe i ni’a »

Tā ’oe fā, ’o te tauturura’a ïa i te ta’ata ’ia ha’afātata atu ā i te Atua, ’eiaha rā ’ia haere noa mai i te hō’ē ha’api’ira’a. Fa’aineine nō te Ha’api’ira’a Sābati nā roto i te tai’ora’a i te Moroni 7–9 ma te mau pīahi i roto i te ferurira’a, ma te ’imi i te mau parau tumu e tauturu atu ia rātou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E ani i te mau pīahi ’ia hi’o i te Moroni pene 7, 8, ’aore rā 9 ’e e ’imi mai i te hō’ē parau tā rātou i tāpe’a mai. I muri iho e nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite mai i te parau mau tā rātou i ’ite mai, ’e nāhea te reira i te tauturura’a ia rātou.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Moroni 7:3–19

« ’O tā te Atua, ’o tē parau mai ra ïa ’e tē fa’aitoito noa mai ra ïa i te rave tu’utu’u ’ore i tei maita’i. »

  • Nō te riro ’ei pipi nā Iesu Mesia, e mea tītauhia ’ia ’ite tātou i te mā’iti i roto i te maita’i ’e te ’ino. Penei a’e e nehenehe te mau parau mau i roto i te Moroni 7:3–19 e tauturu i te mau pīahi ’ia ’ore e hi’o « hapa noa atu » (Moroni 7:18). Nō te fa’aineine nō te tāu’ara’a parau, e nehenehe te ’āfara’a o te piha e ’imi i roto i teie mau ’īrava i te parau a’o a Moroni nō ni’a i te huru e fa’ata’a i te mea nō ’ō mai i te Atua ra, ’e nā te tahi atu ’āfara’a o te piha e ’imi nāhea i te fa’ata’a i te mea nō ’ō mai i te diabolo. I muri iho e nehenehe tā rātou e tāu’aparau i te mea tā rātou i ’ite mai ’e e fa’a’ite mai i te tahi mau hi’ora’a nō te mau mea e tītau nei ia rātou « ’ia rave i tei maita’i, ’e ’ia hina’aro i te Atua, ’e ’ia tāvini iāna » (Moroni 7:13). Nāhea tātou ’ia fa’a’ohipa i te parau a’o a Moromona i roto i tā tātou mau fa’aotira’a o te mahana tāta’itahi ? Nāhea tātou i te rave i te mau mā’itira’a parau-ti’a ma te fa’a’ite noa i te here i te feiā ’ati a’e ia tātou ’o tē ’ore e ora nei i te ’evanelia ?

  • Tē uiui nei te mau ta’ata e rave rahi ē : « Nāhea vau i te ’ite ē, e muhumuhu nō ’ō mai i te Atua ’aore rā e mana’o nō’u iho » ? E nehenehe e pāpa’i i teie uira’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’e e ani i te mau pīahi ’ia ’imi i roto i te Moroni 7:13–16 i te mau parau tumu e tauturu i te pāhono i teie uira’a. Nāhea teie mau ’īrava e nehenehe ai e tauturu ia tātou ’ia hāro’aro’a i te fa’aurura’a hanahana ? E mea au paha ’ia fa’ata’a atu ē, te « Vārua o te Atua », tei parau-ato’a-hia te māramarama o te Mesia, e parauhia ïa i te tahi taime ’o tō tātou manava ha’avā (conscience).

Moroni 7:21–48

E tītau te feiā ’āpe’e ia Iesu Mesia i te fa’aro’o, te tīa’i ’e te aroha.

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia māramarama maita’i a’e i te tū’atira’a i roto i te fa’aro’o, te tīa’i ’e te aroha, e nehenehe e fa’a’ite i te hō’ē pārahira’a toru ’āvae (’aore rā te hōho’a nō te reira) ma te ani i te mau pīahi ’ia feruri nāhea te rirora’a te fa’aro’o, te tīa’i ’e te aroha mai teie e toru ’āvae (hi’o i te fa’ahitira’a parau a te peresideni Dieter F. Uchtdorf i roto i « Te tahi atu mau mātēria tauturu »). I muri iho e nehenehe e ani ia rātou ’ia mā’iti hō’ē o te reira huru ’e e ’imi i tā Moromona i ha’api’i nō ni’a i te reira i roto i te Moroni 7:21–48. E ’āparau i te mau uira’a mai teie i muri nei : Nō te aha e tītauhia ia tātou i te fa’aro’o ’e te tīa’i nō te fāri’i i te hōro’a nō te aroha ? Nāhea te reira nau huru e tūhono ai ia tātou i ni’a ia Iesu Mesia ? Nō te aha e mea faufa’a te reira nō te hō’ē pipi a Iesu Mesia ? E aha te tupu mai ia tātou mai te mea e mo’e ia tātou te fa’aro’o? te tīa’i ? te aroha ? E ani i te mau pīahi ’ia rave i te tahi ma’a taime nō te pāpa’i i te mau mana’o e tae mai.

Moroni 8:4–21

E tauturu mai te māramaramara’a i te ha’api’ira’a tumu tano ’ia rave i te mau mā’itira’a tano.

  • ’Aita paha e tītauhia ’ia ’āparau nō te aha e mea hape ’ia bāpetizo i te mau tamari’i ri’i, e nehenehe rā te mau parau a Moromona nō teie tumu parau e tauturu ia rātou ’ia ’ite i te mau fifi nō te ha’api’ira’a tumu hape. Nō te fa’ahōho’a nāhea te Buka a Moromona e « [fa’a’ore] i te parau hape » (2 Nephi 3:12), e nehenehe e ani i te mau pīahi ’ia tai’o i te Moroni 8:4–21 ’ei pupu ’aore rā ’ei ta’ata hō’ē. E hi’o te ’āfara’a o rātou i te ha’api’ira’a tumu tā Moromona i mana’o e ’aita te ta’ata i māramarama, mai te tāra’ehara a Iesu Mesia (hi’o ’īrava 20) ’e te ti’a’aura’a (hi’o ’īrava 10). E nehenehe te tahi atu ’āfara’a ’ia hi’o i te mau fa’ahope’ara’a o te hape a te ta’ata. E nehenehe te pupu tāta’itahi e fa’a’ite i te piha i tā rātou i ’ite mai. E aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te faufa’a rahi nō te ha’api’ira’a mai ’e te orara’a mai te au i te ha’api’ira’a tumu tano ? I hea e nehenehe ai e ’ite mai i te mau fa’ata’ara’a tano nō te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ? Nāhea tātou i te ha’apāpū ē, ’ua tano tō tātou māramaramara’a i te ha’api’ira’a tumu ?

  • E ’āpī mai paha te mau pīahi ’ia pe’e i te hi’ora’a o Moromona i te tauturura’a i te tahi ta’ata ’ia rave i te mau mā’itira’a maita’i a’e nā roto i te ha’api’ira’a ia rātou i te ha’api’ira’a tumu tano. E nehenehe e rave i te reira nā roto i te anira’a i te mau pīahi ’ia feruri i te hō’ē ta’ata i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a tei rave i te hō’ē mā’itira’a hape. E aha te ha’api’ira’a tumu mau e tauturu i terā ta’ata ’eiaha e rave fa’ahou ā i terā mā’itira’a hape ? Hōro’a i te mau pīahi ma’a minuti nō te ’imi mai i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’aore rā i roto i te hō’ē a’ora’a o te ’āmuira’a rahi i ma’iri a’enei ’o tē tauturu i te ta’ata ’ia māramarama i te ha’api’ira’a tumu mau. I muri iho e nehenehe e ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tā rātou i ’ite mai.

Moroni 9:25–26

E nehenehe e roa’a ia tātou te tīa’ira’a i te Mesia noa atu tō tātou vaira’a.

  • E nehenehe te poro’i hope’a a Moromona i tāna tamaiti tei pāpa’ihia i roto i te Moroni 9:25–26 e tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite mai i te tīa’ira’a i te Mesia, noa atu ē e au ra e vaira’a rāve’a ’ore. Penei a’e e nehenehe e ha’amata nā roto i te anira’a i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te tumu i paruparu ai te mana’o o Moroni. I muri iho, e nehenehe e tai’o i teie mau ’īrava ’e e pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te mau parau mau tā Moromona i fa’aitoito ia Moroni ’ia rōtahi atu. Nāhea teie ā mau parau mau e nehenehe e « fa’ateitei [ia tātou] » i tō tātou nei ’anotau ? E nehenehe ato’a te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te tahi mau hi’ora’a nō te « aroha, ’e te fa’a’oroma’i roa » o te Atua tā rātou i ’ite. ’Aore rā e nehenehe tā rātou e fa’a’ite mai i te mau mana’o nō te tauturu i te tahi ’e te tahi ’ia vai noa te Fa’aora ’e tāna ’evanelia i roto i tō tātou « ’ā’au ē a muri noa atu » (’īrava 25).

Hōho’a
ītona ’āpora’a ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

Nō te fa’aitoito i te mau pīahi ’ia tai’o i te Moroni 10, e nehenehe e tu’u i te mana’o ē, e taime tano terā nō te feruri nāhea te noa’ara’a ia rātou te hō’ē ’ite ’āpī nō te parau mau o te Buka a Moromona ’a tuatāpapa ai rātou i te reira i teie matahiti.

Hōho’a
ītona mātēria tauturu

Te tahi atu mau mātēria tauturu

Nō ’ō mai ānei te reira i te Vārua ?

Nō te pāhono i te uira’a ē : « Nāhea tātou ’ia ’ite i te mau muhumuhu a te Vārua ? » ’Ua fa’ahiti te peresideni Gordon B. Hinckley i te Moroni 7:13 ma te parau ē : « ’Aita vau e mana’o nei e mea fifi roa, ’aita roa atu… Tē ’umehani ānei te reira ’ia rave i te maita’i, ’ia ti’a i ni’a, ’ia ti’a ’āfaro, ’ia rave i te mea ti’a, ’ia hāmani maita’i, ’ia hōro’a hua atu ? Nā te Vārua o te Atua ïa » (Teachings of Gordon B. Hinckley [1997], 260–61).

Fa’aro’o, tīa’i ’e ’aroha

’Ua fa’aau te peresideni Dieter F. Uchtdorf i te fa’aro’o, te tīa’i ’e te aroha i te hō’ē pārahira’a toru ’āvae, ma te fa’ata’a ē, nā teie nau maita’i e toru e « [ha’apāpū nei i] tō tātou orara’a noa atu te pa’ari ’e te fāito ’ore o te mau tahua e fārereihia e tātou…

« E fa’ateitei te fa’aro’o, te tīa’ira’a ’e te aroha te tahi ’e te tahi, ’e ’ia tupu te hō’ē i te rahi ra, e rahi ato’a ïa tera nā e piti. Nō roto mai te tīa’ira’a i te fa’aro’o, nō te mea, ’aita ana’e e fa’aro’o, ’aita ïa e tīa’ira’a. Mai te reira ato’a te fa’aro’o, nō roto mai ho’i te reira i te tīa’ira’a, nō te mea ho’i te fa’aro’o, ‘’o te ti’aturira’a ïa i te mau mea e tīa’ihia nei’.

« E mea faufa’a te tīa’ira’a nō te fa’aro’o ’e nō te aroha. ’Ia fa’a’ino ana’e te ha’apa’o ’ore, te māuruuru ’ore, ’e te fa’ataere ho’i i te fa’aro’o, nā te tīa’ira’a e pāturu i tō tātou fa’aro’o. ’Ia ha’afifi ana’e te ’ino’ino ’e te fa’a’oroma’i ’ore i te aroha, nā te tīa’ira’a e fa’aitoito i tō tātou mana’o itoito ’e e fa’aitoito ia tātou ’ia aupuru i tō tātou ta’ata tupu ma te tīa’i ’ore i te ha’amāuruurura’a. Rahi noa atu tō tātou tīa’ira’a, rahi noa ato’a atu tō tātou fa’aro’o. Pa’ari noa atu tō tātou tīa’ira’a, rahi noa ato’a atu tō tātou aroha » (« Te mana fāito ’ore o te tīa’ira’a », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2008, 21, 23–24).

« Te here mau o te Mesia. »

E piti tātarara’a tā Elder Jeffrey R. Holland i hōro’a nō te parau ra « te here mau o te Mesia » :

« Te hō’ē… ’o te huru here aroha ’e te fa’a’ore hara e ti’a ’ia vai i roto i te mau pipi a te Mesia nō te tahi ’e te tahi…

« [Te tahi atu aura’a] ’o te here ’āueue ’ore ïa o te Mesia, te here hope ’e te here tāra’ehara ho’i nō tātou… ’O taua aroha nei—tōna here mau nō tātou—’āhani ’aita te reira, e mea faufa’a ’ore tātou » (Christ and the New Covenant: The Messianic Message of the Book of Mormon [1997], 336).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Tauturu i te mau pīahi e fa’atupu i te fa’arava’ira’a iāna iho i te pae vārua. « ’A ha’api’i ai ’outou, ’eiaha e fa’a’amu’amu noa i te mau parau, ’a tauturu rā i te feiā ’āpī ’ia ’ite i te mau parau mau o te ’evanelia nō rātou iho… E mau uira’a ana’e tā rātou, e mea maita’i a’e i te tahi mau taime ’ia ha’api’i ia rātou nāhea e ’imi i te mau pāhonora’a » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 28).

Nene’i