Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
2–8 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 85–87 : « ’Ia ti’a na ’outou i te mau vāhi mo’a »


« 2–8 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 85–87 : ‘’Ia ti’a na ’outou i te mau vāhi mo’a’ », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 2–8 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 85–87 », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2021

Hōho’a
’utuāfare e haere nei i te hiero

2–8 nō ’Ātete

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 85–87

« ’Ia ti’a na ’outou i te mau vāhi mo’a »

’Eiaha e rū i te tuatāpapa i te mau ’īrava ato’a—’aore rā, te mau tuha’a ato’a—o Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau i roto i te Ha’api’ira’a Sābati. ’A vaiiho i te Vārua ’ia arata’i ia ’outou, ’e ’ia vai ara i te mea tā te mau melo o te piha e ’ite nei e mea faufa’a i tō rātou orara’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
’ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E nehenehe te mau melo o te piha e ’imi mai i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 85–87 i te hō’ē ta’o ’aore rā hō’ē pereota e mea faufa’a nō rātou (penei a’e hō’ē ta’o ’o tā rātou i tāpa’o i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a). E ani ia rātou ’ia pāpa’i mai i tā rātou mau ta’o ’aore rā mau pereota i ni’a i te tāpura ’ere’ere, ’e ’ia mā’iti mai te tahi nō te tāu’aparau.

Hōho’a
’ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 85:6

E paraparau mai te Vārua ma te « reo ’iti marū ».

  • I roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 85:6, ’ua fa’a’ohipa te peropheta Iosepha Semita i te parau fa’ata’ara’a nō te parau e mea nāhea te Vārua ’ia paraparau iāna. E aha tā tātou i ha’api’i mai nō ni’a i te Vārua Maita’i nā roto mai i tāna fa’ata’ara’a ? E ani i te mau melo o te piha ’ia feruri i te mau taime i paraparau ai te Vārua ia rātou—nāhea rātou i te fa’ata’a mai i tō rātou ’itera’a ? E ’ite mai rātou i te tahi atu mau fa’ata’ara’a i roto i te mau tuha’a o te pāpa’ira’a mo’a mai teie te huru : Luka 24:32; Mosia 5:2; Alama 32: 28; Helamana 5:30; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:22–23; 11:12–13.

  • ’A feruri na i te hō’ē ha’api’ira’a tao’a ’aore rā hō’ē fa’a’itera’a nō te fa’ahōho’a i te muhumuhu marū ’iti a te Vārua ? E nehenehe paha e fa’aro’o i te pehe mo’a marū ’ia tomo mai te mau melo i roto i te piha. E nehenehe te mau melo o te piha e ’āparau e nāhea te pehe i te fa’ahoruhoru ia rātou ’e te fifi tā rātou e fāri’i nō te fa’aro’o i terā pehe ’āhani tē vai ra te maniania rahi. E arata’i te reira i te hō’ē tāu’ara’a parau nō ni’a i te mau fa’anevanevara’a i roto i tō tātou orara’a ’o te ha’afifi ia tātou ’ia fa’aro’o i te reo ’iti marū. E nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite mai e aha tā rātou e rave nō te fa’arahi i tō rātou fa’aro’o-māite-ra’a i te Vārua—e ’itehia te tahi mau a’o i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu ».

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86:1–7

E ha’aputuputuhia te feiā parau-ti’a i te mau mahana hope’a nei.

  • E tauturu te ’ohipara’a i muri nei i te mau melo o te piha ’ia hāro’aro’a i te taipe i roto i te parabole o te tītona ’e te tītānia : E ti’a ’ia pāpa’i i te mau pereota taipe nō roto mai i te parabole (mai « te mau ueue huero », « nā te tītānia i ihuihu i te tītona », « tē tupu ’oi’oi mai ra te oteu », ’e « te ha’aputuputura’a o te tītona » [mau ’īrava 2–4, 7]) ’e te mau tātarara’a e tano (mai « te mau ’āpōsetolo », « te tāivara’a », « te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai », ’e « te ’ohipa misiōnare ») i ni’a i te mau ’api parau ta’a ’ē ’e ’ia pia te reira i ni’a i te tāpura ’ere’ere. I muri iho, e ’ohipa ’āmui te mau pīahi nō te fa’atū’ati i te mau taipe i tō rātou tātarara’a, ma te fa’a’ohipa i te mea tā rātou i ’apo mai nā roto mai i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86:1–7 (e nehenehe ato’a rātou e tai’o Mataio 13:37–43). Nō te aha e mea faufa’a ’ia a’o mai te Fatu i teie heheura’a « ia ’outou o tā’u mau tāvini » ? (’īrava 1). E aha te mau parau poroi tā tātou i ’ite mai e tū’ati i tā tātou tāvinira’a i te Fatu ? (hi’o ato’a ’īrava 11).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 87:2, 6, 8

E ’itehia te hau i « te mau vāhi mo’a ».

Hōho’a
vahine i rāpae i te hiero

E vāhi mo’a te hiero i reira tātou e ’ite ai i te here ’o te Atua.

  • Nō te tauturu i te mau melo o te piha ’ia ta’a maita’i i te hina’aro ’ia « ti’a… i te mau vāhi mo’a », e ha’amata ma te ani ia rātou ’ia tāpura mai i te tahi mau tāmatara’a tā tātou e fa’aruru nei i te mau mahana hope’a nei. E ’ite mai rātou i te tahi mau hi’ora’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 87:2, 6. I muri iho e tāu’aparau nāhea te ani-manihini-ra’a a te Fatu i roto i te ’īrava 8 e tauturu ’ia fa’a’oroma’i i teie mau tāmatara’a. E tauturu teie mau huru uira’a :

    E aha te faufa’a nō te ta’o « ti’a » i roto i teie ’īrava ?

    E aha te fa’ariro i te hō’ē vāhi ’ei mea mo’a ?

    E aha te fa’anu’u i te hō’ē ta’ata i te hō’ē vāhi mo’a ?

    Nāhea tātou e pāpū ai ē ’aita tātou i fa’anu’uhia ?

  • Penei a’e e fāri’i te mau melo o te piha ’ia fa’a’ite mai i te tahi ’e te tahi te mau hi’ora’a nō « te mau vāhi mo’a » ’e e aha te mea e fa’ariro i te reira e mea mo’a (e ha’apāpū ē te hō’ē vāhi mo’a e nehenehe e riro hau atu i te hō’ē vāhi pae tino). E hōro’a mai te video « Standing in Holy Places » (ChurchofJesusChrist.org) i te mau mana’o hau atu. ’A fa’a’ite noa mai ai rātou, e fa’aitoito ia rātou ’ia fa’ata’a mai nō te aha teie mau vāhi i riro ai ’ei mea mo’a nō rātou. Nāhea teie mau vāhi mo’a i te tauturu ia rātou ’ia ’ite mai i te hau i rotopū i te mau ahoaho o te mau mahana hope’a nei ?

Hōho’a
’ītona mau rāve’a tauturu hau atu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

’Ite mai i « te hō’ē taime hau ’e te maniania ’ore i te mahana tāta’itahi »

’Ua hōro’a mai te tuahine Vicki F. Matsumori, hō’ē tauturu tahito i roto i te peresidenira’a rahi o te Paraimere i teie a’o : « Nō te mea ho’i ē, te parau-pinepine-hia nei ē, e reo ’iti marū tō te Vārua, e mea faufa’a… ’ia fa’ata’a tātou i te hō’ē taime maniania ’ore i roto i tō tātou orara’a. ’Ua a’o mai te Fatu ia tātou ‘’ia fa’aea noa nā ma te hau ’e ’a ’ite mai ē ’o vau nei te Atua ’ [Salamo 46: 10]. Mai te mea ē, e fa’ata’a tātou i te hō’ē taime « hau » ’e te maniania ’ore i te mau mahana ato’a, ’aita e hāruru ’āfata teata, te roro uira, te mau ha’uti video ’e ’aore rā tā tātou iho mau mātini uira, tē vaiiho ra ïa tātou i taua reo ’iti marū ra ’ia hōro’a mai i te heheura’a ’e ’ia muhumuhu mai ia tātou i te arata’ira’a, te ha’apāpūra’a, ’e te tāmāhanahanara’a ». (« Tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’ite i te muhumuhu a te Vārua », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2009, 11).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’aineine ma te mana’ona’o i te mau ta’ata. « Vaiiho i tō ’outou hāro’aro’ara’a nō te ta’ata ’o tā ’outou e ha’api’i nei ’ia arata’i i tā ’outou [fa’aineinera’a]… ’Aita te mau ’orometua mai te huru Mesia i fafau i te hō’ē huru ta’a ’ē ’aore rā i te hō’ē rāve’a ; ’ua fafau rātou e tauturu i te mau ta’ata ’ia patu i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia » (Haʼapi’ira’a mai tā te Fa’aora, 7).

Nene’i