Mai, pe’e mai
7–13 nō tēnuare. Mataio 1 ; Luka 1 : ‘’Ia nā-reira-hia mai au mai tā ʼoe i parau nā’


« 7–13 nō tēnuare. Mataio 1 ; Luka 1: ’Ia nā-reira-hia mai au mai tā ʼoe i parau nā’ » Mai, peʼe mai—Nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 7–13 nō tēnuare. Mataio 1 ; Luka 1 », Mai, peʼe mai—Nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019

Hōho’a
Maria ʼe ʼo Elisabeta

7–13 nō tēnuare.

Mataio 1 ; Luka 1

« ’Ia nā-reira-hia mai au mai tā ʼoe i parau nā »

Hou ’outou ’a taiʼo ai i te tahi atu ā mau materia nō te tuatāpapa, ’a taiʼo ʼe ’a feruri i te Mataio 1 ʼe Luka 1{16}ʼe ’a pāpa’i i tō ʼoutou manaʼo pae vārua. ’A vaiiho i te Vārua ’ia arata’i i tā ’outou fa’aineineraʼa. I muri iho ’a hiʼo haere i te mau manaʼo tauturu i roto i teie arataʼiraʼa ʼe i roto i te Mai, peʼe mai—Nō te mau taʼata iho ʼe te mau ʼutuāfare.

ʼA pāpa’i i tō ʼoutou mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a

Ani ’ia fa’a’ite mai

’A hōroʼa i te mau pīahi te tahi mau minuti nō te hiʼo fa’ahou Mataio 1 ʼaore rā Luka 1, ʼe ’a ani ia rātou ’ia faʼaʼite mai i te ʼīrava au-roa-hia e rātou ’e ’ia haʼamāramarama mai i te mau parau mau nō niʼa i te haʼapiʼiraʼa tumu tā rātou i haʼapiʼi mai. E riro te hiʼo-poto-raʼa nā mua roa i te mau ʼohipa i tupu i roto i teie mau pene ʼei tautururaʼa nō te haʼamāramaramaraʼa i te mau ’īrava tei faʼaʼitehia mai.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Mataio 1:18–25 ; Luka 1:5–80

E haʼa te Metua i te Ao ra nā roto atu i tāna mau tamariʼi haʼapaʼo nō te faʼatupu i tāna mau ʼōpuaraʼa.

  • E rahi atu ā te mau ʼohipa maitaʼi e ʼitehia e te mau pīahi i roto i tā rātou tuatāpaparaʼa i te Faufaʼa ʼĀpī i teie matahiti, mai te mea e ʼapo mai rātou i te mau haʼapiʼiraʼa nā roto mai i te mau ’iteraʼa ’o te mau taʼata tā rātou i taiʼo. Nō te tauturu ia rātou ’ia nā reira, e nehenehe ʼoutou e pāpaʼi i te mau iʼoa ʼo te mau taʼata i roto i te Mataio 1 ʼe Luka 1 i niʼa i te tāpura ’ere’ere, ’oia ato’a te mau fa’ahorora’a pāpaʼiraʼa moʼa nō ni’a i teie mau taʼata, mai teie te huru :

    ’A ani i te mau pīahi ’ia rave i te hōʼē taʼata tā rātou e hinaʼaro i te tuatāpapa atu ā, ’ia taiʼo i te mau ʼīrava tei tāpurahia, ʼe ’ia faʼaʼite i te tahi atu pīahi i te mea tā rātou i haʼapiʼi nā roto mai i te ’iteraʼa ʼo taua taʼata ra. E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te peʼe atu i te hiʼoraʼa haʼapaʼo maita’i o taua taʼata ra ?

    Hōho’a
    tō Gabriela fāraʼa ia Maria

    Te faʼaʼiteraʼa, nā John Scott

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia feruri hōhonu atu ā i te huru ʼe te ti’ara’a ʼo Maria i roto i te ʼōpuaraʼa ʼa te Metua, e nehenehe ʼoutou e faʼaʼite i te mau video « ʼUa tohu te hōʼē melahi i te fānauraʼa ʼo te Mesia ia Maria » ’e « ʼUa ʼoaʼoa ʼāmui ʼo Maria ʼe ʼo Elisabeta » (LDS.org) ʼaore rā ʼa taiʼo ʼāmui Luka 1:26–38, 46–56, mā te ʼimi i te mau mea tā Maria i parau o te heheu mai i te tahi mea nō niʼa i tōna huru. E aha te tahi atu mea tā tātou i haʼapiʼi mai nō niʼa ia Maria ? E aha te mea tāna i haʼapiʼi ia tātou nō niʼa i te fāriʼiraʼa i te hinaʼaro ʼo te Atua ?

Luka 1:5–25

E tae mai te mau haʼamaitaʼiraʼa ʼa te Atua i te taime tāna i faʼataʼa.

  • Tē vai ra paha te feiā i roto i tā ’outou piha, mai ia Elisabeta ʼe Zakaria, te ora parau-ti’a ra ʼe ʼaita ā i fāriʼi i te haʼamaitaʼiraʼa i hina’arohia. Nāhea ʼoutou e nehenehe ai e tauturu ia rātou ’ia haʼapiʼi mai nā roto mai i te mau hiʼoraʼa ʼo Elisabeta ʼe ʼo Zakaria ? E nehenehe ʼoutou e haʼamata ma te ani i te mau pīahi ’ia pāpaʼi i te mau haʼamaitaʼiraʼa tā rātou e tīaʼi nei. I muri iho e nehenehe rātou e ʼimi i roto Luka 1:5-25, i te mau haʼapiʼiraʼa tā rātou i haʼapiʼi mai nā roto mai ia Elisabeta ʼe ia Zakaria nō niʼa i te tiʼaturiraʼa i te Fatu. E nehenehe atoʼa rātou e taiʼo ʼe e feruri i te mau faʼahitiraʼa parau i roto i « Te tahi atu mau rāveʼa tauturu ». ’A faʼaitoito ia rātou ’ia pāpaʼi i te mea tā rātou i haʼapiʼi mai i pīhaʼi iho i te haʼamaitaʼiraʼa e tīaʼihia ra, mai te mea e mea tano, ’a faʼaʼite mai i tō rātou manaʼo.

  • E aha te tahi atu mau hiʼoraʼa nō niʼa i te tīa’ira’a i te taime ʼo te Fatu, e nehenehe te mau pīahi e faʼaʼite mai nā roto mai i tō rātou iho oraraʼa ʼaore rā te mau ʼāʼamu i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa ? E aha tā tātou i ʼapo mai i roto i teie mau hi‘ora’a ?

Luka 1:26–38

« ʼAore roa hoʼi e mea e ʼore e tiʼa i te Atua ».

  • E ui paha te mau pīahi i te tahi taime—mai ia Maria—e nāhea te mau ʼōpuaraʼa ʼe ’aore rā te mau fafauraʼa a te Atua nō rātou e tupu ai. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ʼite ē nā roto i te mana ʼo te Atua e tupu te mau mea atoʼa, e nehenehe ʼoutou e faʼaʼite i te hōhoʼa Te Faʼaʼiteraʼa : Te fāraʼa te melahi Gabriela ia Maria (Gospel Art Book, no. 28) ʼe ’ia ani ia rātou ’ia taiʼo ʼāmui Luka 1:26–38. E aha tā tātou ʼe nehenehe e haʼapiʼi mai nō niʼa i te upoʼotiʼaraʼa i niʼa i te mea ʼe ore e maraʼa nā roto i te tuatāpaparaʼa i te mau parau ʼe te mau ʼohipa ʼa Maria ? ’A ani i te mau pīahi ’ia faʼaʼite mai i te mau taime ’a tauturu ai te Atua ia rātou ’ia rave faʼaoti i te tahi mea tā rātou i manaʼo eʼita roa e maraʼa ia rātou ’ia rave. Nō te hōʼē hiʼoraʼa nō niʼa i te feiā moʼa nō teie tau ʼāpī tei rave nā roto i te tautururaʼa ʼa te Atua i te tahi mea i ʼore i maraʼa ia rātou i te rave, ʼa mātaʼitaʼi i te video « Taʼati-ʼāmui-hia : Te tere i te hiero nō Manaus » (LDS.org).

  • ʼUa faʼahōhoʼahia te oraraʼa ʼo te Faʼaora i te parau mau tā Gabriela i parau : « ʼAore roa hoʼi e mea e ʼore te tiʼa i te Atua » (Luka 1:37). Nō te faʼahōhoʼa i teie parau tumu, e nehenehe ʼoutou e ani atu i te mau pīahi ’ia feruri i te mau taime ’a rave ai te Faʼaora i te mau mea ʼe ʼore ʼe tiʼa iāna ’ia rave ’a rave ai ʼoia i te hinaʼaro ʼo te Metua (ʼa hiʼo, ʼei hiʼoraʼa, Ioane 9:1–7). Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ʼite e nāhea teie parau tumu e ʼohipa ai i roto i tō rātou oraraʼa, ʼe nehenehe ʼoutou e ani ia rātou ’ia feruri i teie uiraʼa : E aha te taʼa-ʼē-raʼa i tupu i roto i tō ʼoutou oraraʼa ’ia ʼite ē ʼaore roa e mea ʼe ʼore e tiʼa i te Atua ? Nāhea te reira e taui ai i te huru ʼo tā ʼoutou tāviniraʼa i roto i te ʼĒkālesia ? tō ʼoutou huru i ni’a i tō ʼoutou ʼutuāfare ? E riro atoʼa e tautururaʼa ’ia faʼaau ia Luka 1:37 e te mau parau ʼa te Faʼaora i roto i te Mareko 14:36.

Mataio 1:18–25 ; Luka 1:26-55

E tamaiti ’o Iesu Mesia nā te Atua.

  • Te fā tumu ʼa Mataio, Luka, ʼe te tahi atu feiā pāpaʼi ʼevanelia ʼo te faʼaʼite-pāpū-raʼa ïa ē e Tamaiti o Iesu Mesia nā te Atua. Nāhea ʼoutou e nehenehe ai e tauturu i te mau pīahi ’ia ʼite i teie fā i roto i te mau pene mātamua tā rātou e taiʼo i roto i te Faufaʼa ʼĀpī ? Teie te hōʼē manaʼo : ʼA tāpupu i te piha ʼaore rā nā te pea pīahi, ʼe ʼa hōroʼa i te pupu tātaʼitahi i te mau ʼīrava nō roto mai i te Mataio 1 ʼaore rā Luka 1. ʼA ani ia rātou ’ia māʼimi i te mau ʼohipa i tupu ʼaore rā te mau parau tei haʼapūai i tō rātou faʼaroʼo i te misiōni hanahana ʼa Iesu Mesia ʼei Tamaiti nā te Atua ʼe ’ia faʼaʼite mai i te mau pīahi te mea tā rātou i ʼite. Teie te tahi mau pāpaʼiraʼa moʼa tā ʼoutou ʼe nehenehe e hōroʼa atu Mataio1:18–25 ʼe Luka 1:26–38, 39–45, 46–55. ʼA parau atu i te mau pīahi ē ’a tuatāpapa ai rātou i te Faufaʼa ʼĀpī i teie matahiti, e nehenehe rātou e tāpe’a mai i te hō’ē tāpura o te mau ʼīrava o te faʼaʼite pāpū mai ē ’o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua. E nehenehe atoʼa ʼoutou e tāpeʼa i teie tāpura nō te piha haʼapiʼiraʼa.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a.

Faʼaitoito i te haʼapiʼiraʼa mai i te fare

Nō te faʼaitoito i te mau pīahi ’ia taiʼo Mataio 2 ʼe Luka 2 nō te haʼapiʼiraʼa i te hepetoma i mua, e nehenehe tā ʼoutou e parau ē mai te mea e taiʼo rātou nā roto i te pure i te ʼāʼamu nō te fānauraʼa ʼo te Faʼaora e noaʼa ia rātou te mau ʼite ʼāpī, noa atu ē ʼua taiʼo rātou i te reira ʼe rave rahi taime nā mua atu.

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāveʼa tauturu

Mataio 1 ; Luka 1

Tīa’iraʼa i te Fatu.

ʼUa haʼapiʼi mai ʼo Elder Neal A. Maxwell, « Tei roto i te Faʼaroʼo … te tiʼaturiraʼa i te tālena taime ʼa te Atua, nō te mea ʼua parau ʼoia, ’ia tupu rā te mau mea atoʼa i tō rātou iho tau e tiʼa ai.’ (PH&PF 64: 32.) » (« Lest Ye Be Wearied and Faint in Your Minds », Ensign, Me1991, 90).

ʼUa haʼapiʼi te president Dieter F. Uchtdorf :

« E piʼihia tātou tāta’itahi ’ia tīa’i nā roto i tā tātou iho rāveraʼa. E tīa’i tātou i te mau pāhonora’a i te mau pure. E tīa’i tātou i te mau mea, e au ra i te reira taime e mea maita’i ʼe e mea maitaʼi nō tātou o te ’ore e ti’a ia tātou ’ia feruri ē nō te aha ra tō tātou Metua i te Ao ra e faʼataere ai i te pāhonoraʼa.

« Tē haʼamana’o nei au i te taime ’a faʼaineine ai au nō te haʼapiʼi ’ia riro ʼei pairati tāma’i. ʼUa faʼaʼohipa rahi mātou i te taime nō te faʼaineineraʼa faehau i roto i te ʼohipa fa’a’eta’etara’a tino… ʼUa horo mātou ʼe ʼua horo ʼe ʼua horo fa’ahou ā mātou.

« ʼA horo ai au ʼua haʼamata vau i te ʼite i te tahi mea tei haʼape’ape’a mau roa iā’u. E mea pinepine au i te mahemohia ʼe te mau taʼata puhipuhi ʼavaʼava, te inu ’ava ʼe tē rave ra i te mau mea ʼaita i tano i te ʼevanelia, ʼe i te ture ihoa rā nō te parau pa’ari.

« Tē haʼamana’o nei au i te feruriraʼa ē, « ’āhani nā ! E ti’a iā’u e horo ʼe ’eiaha e rohirohi ? » Teie rā {105}ʼua rohirohi roa vau, ʼe ’ua mahemohia vau ʼe te mau taʼata o tē ʼore nei e haʼapa’o i te ture nō te parau pa’ari. Tē faʼaʼite nei au ē, ʼua pe’ape’a roa vau i te reira taime. ’Ua ui au iāu iho ʼe mea mau ʼānei te fafauraʼa ʼaore rā ’aita ?

ʼAita te pāhonoraʼa i tae mai i taua iho taime ra. I te pae hopeʼa rā ’ua ite au ē ʼaita te mau fafauraʼa ʼa te Atua e tupu vitiviti noa mai ’aore rā mai tā tātou i ti‘aturi ; e tae mai te reira mai te au i tāna tālena taime ʼe nā roto i tāna mau rāveraʼa. E rave rahi mau matahiti i muri mai, ’ua nehenehe iā’u e ’ite i te tāpa’o pāpū nō te mau ha’amaita’ira’a pae tino o te tae mai i te feiā tei ha’apa’o i te ture nō te parau pa’ari--–ta’a ’ē noa atu i te mau ha’amaita’ira’a pae vārua o te tae ’oi’oi mai nā roto i te ha’apa’ora’a i te hō’ē o te mau fa’auera’a a te Atua » (« Tāmau noa i roto i te faʼaʼoromaʼi », Ensign ʼaore rā Liahona, Me 2010, 58).

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tatou haʼapiʼiraʼa

ʼA faʼaitoito i te mau pīahi ’ia tuatāpapa i te mau pāpaʼiraʼa moʼa i te fare. Te hōʼē rāveʼa e nehenehe ai ʼoutou e faʼaitoito i te tuatāpaparaʼa i te pāpaʼiraʼa moʼa i te fare o te hōroʼaraʼa ïa i te taime i te mau pīahi ’ia faʼaʼite mai i te mau ʼite ʼe te mau manaʼo nō roto mai i tā rātou iho tuatāpaparaʼa ʼe te tuatāpaparaʼa ʼutuāfare. (ʼA hiʼo Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 29.)

Nene’i