Mai, pe’e mai
22–28 nō ’ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 : ‘E aha vau e noa’a ai te ora mure ?’


« 22–28 nō ’ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 : ‘E aha vau e noa’a ai te ora mure ?’ » Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« ’22–28 nō ’ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 », Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2019

Hōho’a
Te ta’ata maita’i nō Samaria

Te ta’ata Maita’i nō Samaria, nā Dan Burr

22–28 nō ’ēperēra.

Mataio 18 ; Luka 10

« E aha vau e noa’a ai te ora mure ? »

’A tai’o i te Mataio 18 ’e Luka 10, ’e ’a pāpa’i i tō ’outou mau fa’a’itera’a pae vārua. ’A fāri’i ai ’outou i tō ’outou mau fa’a’itera’a, e nehenehe tā ’outou e ui, mai tā Elder Richard G. Scott i parau, « te vai atu ā te mau mea e ti’a ia’u ia ’ite ? » (« ’Ia noa’a te arata’ira’a Vārua », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2009, 8).

’A pāpa’i i tō ’outou mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a

Ani ’ia fa’a’ite mai

Tē vai nei i roto i teie mau pene e rave rahi mau hi’ora’a nō te mau ha’api’ira’a ’evanelia tei ta’a ’ē i te mau ha’api’ira’a a tō te ao. E aha te mau parau mau tā te mau pīahi i ’ite i roto i teie mau pene ē mea fifi nō te tahi mau ta’ata ’ia fāri’i ’aore rā ’ia ora ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Mataio 18:21–35

E ti’a ia tātou e fa’a’ore i te hapa a vetahi ’ē mai te mea e hina’aro tātou e ’ia fa’aore mai te Fatu i tā tātou hapa.

  • I te hō’ē taime ’aore rā i te tahi atu taime, e ti’a ia tātou pā’āto’a e fa’a’ore i te hapa a te tahi ta’ata tei fa’a’ino’ino ia tātou. Nāhea e nehenehe ai ia tātou e fa’a’ohipa i te parabole o te tāvini ’aroha ’ore nō te fa’auru i te mau pīahi ’ia fa’arahi atu ā i tō rātou hina’aro ’ia fa’a’ore i te hapa ? Penei a’e e nehenehe tā ’outou e pāpa’i i teie mau uira’a i ni’a i te tābula ’ere’ere ’e ’ia ani i te mau pīahi ’ia feruri i te reira ’a fa’ati’a fa’ahou ai te hō’ē pīahi i te parabole : ’O vai tā te ari’i e mono ra ? ’O vai tā te tāvini ’aroha ’ore e mono nei ? E aha tā tāna tārahu e mono nei ? ’O vai tā te taea’e tāvini e mono nei ? E aha tā tāna tārahu e mono nei ? E nehenehe te ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau tāleni ’e te moni veo i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu » e hōro’a i te mau pīahi te tahi mana’o nō ni’a i te ta’a‑’ē-ra’a rahi i rotopū i nā tārahu e piti i roto i te parabole. ’A ani i te mau pīahi ’ia feruri e aha te mau pōro’i tā te parabole i fa’a’ite mai ia rātou tāta’itahi.

  • E nehenehe tā ’outou e ani i te mau pīahi ’ia hāmani i te tahi fa’atanora’a o te parabole nō te tāvini ’aroha ’ore o tē ha’api’i ra i te hō’ē ā mau ha’api’ira’a nō ni’a i te fa’a’orera’a hapa ma te fa’a’ohipa i te mau mea ’e te mau hi’ora’a nō teie mahana. (’A feruri ’ia fa’a’ohipa i te reira i roto i te mau pupu iti.) ’A tau’a parau e nāhea te parabole i te pāhonora’a i te uira’a a Petero ē e fea rahira’a taime e ti’a iāna ’ia fa’a’ore i te hapa.

  • E nehenehe te video « Ia fa’a’ore i te hapa a te mau ta’ata ato’a : Te parabole nō te tāvini ’aroha ’ore » (LDS.org) e tauturu i tā ’outou piha ha’api’ira’a ’ia hi’o i te parabole. Ta’a ’ē noa atu i te Mataio 18:35, e nehenehe teie mau pāpa’ira’a mo’a e tauturu i te mau pīahi ’ia ta’a maita’i nō te aha te Fatu i hina’aro ai ’ia fa’a’ore tātou i te hapa a te mau ta’ata ato’a o tei hara ia tātou : Mataio 6:12–15 ; Ephesia 4:32 ; ’e Te Parau Ha’api’ira’a e te Parau Fafau 64:7–11.

Luka 10:25–37

’Ia noa’a te ora mure ’ore, e ti’a ia tātou ’ia here i te Atua ’e tō tātou mau ta’ata tupu.

  • Teie te tahi mana’o o te nehenehe e hōro’a i te mau pīahi i te hō’ē hi’ora’a ’āpī nō te parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria : ’A ani ia rātou ’ia fa’ahōho’a mai ē tē tītorotoro ra rātou i te hō’ē ’ohipa tāparahira’a ta’ata ’e te ’eiā i ni’a i te porōmu i roto ia Ieriko ’e Ierusalema. ’A ani i te tahi mau pīahi ’ia haere ineine mai i te piha ha’api’ira’a nō te fa’ahōho’a i te mau ta’ata huru rau i roto i te parabole ’e nō te paraparau mai nō ni’a i tā rātou tufa’a i roto i teie fa’ahōho’ara’a. Ei hi’ora’a, nō te aha te tahu’a ’e te ’Ati Levi i ’ore ai i tāpe’a nō te tauturu i te ta’ata tei pēpē ? Nō te aha te ta’ata nō Samaria i tāpe’a ai ? E aha te mau mana’o tā te ta’ata ha’apa’o fare tīpaera’a e parau atu ? E aha tā te ta’ata pēpē i mana’o nō ni’a i te tahi atu mau ta’ata ? ’Ia pāpū ē e tura’i te tau’ara’a parau i te mau pīahi ’ia riro mai te ta’ata maita’i nō Samaria ’e te ta’ata ha’apa’o fare tīpaera’a ’e ’ia ’ore rātou ’ia riro mai te tahu’a ’e te ’Ati Levi ra. E aha te taime i fāri’i ai te mau pīahi ē mai « te hō’ē ta’ata » rātou, tei hina’aro mau i te tauturura’a ? Nāhea te tauturu i te taera’a mai ? Nāhea tātou, ’ei melo nō te paroita, e nehenehe ai e ha’a ’āmui nō te tauturu ia vetahi ’ē, mai tā te ta’ata maita’i nō Samaria ’e te ta’ata ha’apa’o fare tīpaera’a i rave ?

  • Ta’a ’ē noa atu i te ha’api’ira’a nō ni’a i te aura’a ’ia aroha i tō tātou ta’ata tupu, e nehenehe ato’a te parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria e fa’ahōho’a i te mana o Iesu Mesia nō te fa’aora ia tātou. (E nehenehe te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i teie tātarara’a e ’itehia i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu ».) E nehenehe tā ’outou e ani i te mau pīahi ’ia tai’o i te parabole, ma te ’imi i terā ’e terā aura’a nō te mau tāpa’o. E aha tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te Fa’aora e tāna tāra’ehara ’a tai’o ai ’outou i te parabole mai teie te huru ?

Luka 10:38–42

E mā’iti tātou i « taua mea ti’a ra » nā roto i te ravera’a i te mau mā’itira’a i te mau mahana ato’a o te arata’i atu i te ora mure ’ore.

  • ’Ua ’ī te orara’a i te mau mea maita’i e ti’a ’ia ravehia. E nehenehe te ’ā’amu ’o Maria ’e ’o Mareta e tauturu i te mau pīahi ’ia feruri e nāhea ’ia mā’iti i « taua mea ti’a ra » (’īrava 42 ; ’a hi’o ato’a te arata’ira’a nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—Nō te mau ta’ata iho ’e te mau ’utuāfare). I muri a’e i te tai’o-’āmui-ra’a i te Luka10:38–42, penei a’e e nehenehe tā ’outou e ani i te mau pīahi e aha tō rātou huru ’āhani ’o Mareta rātou. Nāhea teie ravera’a e ha’amaita’i ai i tā rātou mau mā’itira’a i te mau mahana i mua nei ? Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia ’ite ē e aha te mau mea i roto i tō tātou iho orara’a tei riro ’ei « mea hina’aro-mau-hia » ? (Luka 10:42). Nāhea e nehenehe ai te a’ora’a a Elder Dallin H. Oaks’s « Maita’i, Maita’i a’e, maita’i roa atu » (Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2007, 104–8) e tauturu i te mau pīahi ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a.

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

’A parau atu i tā ’outou mau pīahi ē ’a tai’o ai rātou i te mau parau a te Fa’aora nō ni’a i tōna iho hanahana i roto i te Ioane 7-10 nō te hepetoma i mua, e nehenehe rātou e ’ite mai ma te pāpū rahi a’e ē ’o ’oia te Mesia.

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Mataio 18 ; Luka 10

Mau tāleni ’e te moni veo.

E mea fifi ’ia ’ite i te faufa’a mau o te rahira’a moni tei fa’ahitihia i roto i te parabole nō te tāvini aroha ’ore (’a hi’o Mataio 18:23–35). Tē vai ra te mau tāpa’o fa’a’ite i roto i te Faufa’a ’Āpī o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia ta’a maita’i i te ta’a-’ē-ra’a rahi i roto i te 100 pene tārahu ’e te 10.000 tauatini tāleni tārahu.

’Ua ’aitārahu te taea’e tāvini i roto i te parabole i te tino moni ha’iha’i a’e e 100 moni veo. I roto i te Mataio 20:2, hō’ē pene (te tai’o hō’ē nō te moni veo) e moni ’ohipa ïa tei ’aufauhia nō te hō’ē mahana ’ohipa i roto i te hō’ē ō vine. Nō reira, e ti’a i te taea’e tāvini ’ia rave i te ’ohipa e 100 mahana ia noa’a 100 moni veo nō te ’aufau i tāna tārahu. E mea iti roa ïa teie fāito moni ’ia fa’aauhia i te 10.000 tāleni tārahu a te tāvini aroha ’ore. I roto i te Mataio 25:14–15, te tā’āto’ara’a o te faufa’a a te hō’ē ta’ata—« tāna mau tao’a »—’ia tai’ohia e vau ana’e ïa tāleni. Nō reira, e tītauhia te faufa’a ’āmui nō te hau atu i te 1.000 ta’ata mai teie ta’ata nō te fa’aho’i i te tārahu a te tāvini aroha ’ore.

Hōho’a
mau pene tahito

’Ua fa’ahiti Iesu i te moni ’e te tārahu nō te ha’api’i i te parau o te fa’a’orera’a hapa.

Te tārahu rahi tā Iesu i ’aufau nō tātou tāta’itahi.

’Ua fa’a’ite mai o Elder Jeffrey R. Hollland i te mea tāna i ha’api’i mai nō ni’a i te parabole nō te tāvini aroha ’ore ’a haere atu ai ’oia i roto i te hō’ē piha ha’api’ira’a ’evanelia nā te feiā ’āpī pa’ari :

« ’Ua parau mai te [’orometua ha’api’i] ē te 100 moni veo fa’a’orera’a hara, tei tītauhia ia tātou pā’āto’a ’ia fa’atae i te tahi ’e te tahi ’e tā tātou i ’ite ē e fāito moni huru rahi, e mea iti … roa ïa ’ia anihia i mua i te 10.000 tāleni fa’a’orera’a hara tā Iesu i hōro’a mai nō tātou.

« Taua tārahu ra, tā tātou tārahu, e numera rahi roa ïa, ’ua fa’aha’amana’o mai [te ’orometua ha’api’i] ia mātou, e’ita e noa’a ia tātou ’ia feruri. Tera rā, ’ua parau mai ’oia, o te tumu mau o te ha’api’ira’a a te Fa’aora, te hō’ē tuha’a nō te parabole. ’Ua ’ōpua Iesu ē ’ia ’ite ri’i a’e ā te mau ta’ata e fa’aro’o mai ra iāna i te hi’ora’a mure ’ore ’e te hōro’a hōhonu o tōna aroha, tāna fa’aorera’a hara, tāna tāra’ehara.

« … Tē ha’amana’o nei au nō te taime mātāmua i roto i tō’u orara’a, i tō’u ’itera’a i te tahi tuha’a o te hanahana o te tusia ’a te Mesia nō’u—hō’ē hōro’ara’a i ’ore roa i ta’a-maita’i-hia e tae noa mai i teie mahana. Te hō’ē rā hōro’a tei ha’aferuri hōhonu iā’u, nō te taime mātāmua i tō’u hina’aro ’ia fa’a’ore i te hapa ’a vetahi ’ē ’e ’ia hōro’a ma te fa’aea ’ore noa atu e aha ra te huru o tō rātou mana’o ’e tō rātou hina’aro ’e tō rātou huru orara’a » (« E hina’aro te mau pīahi i te mau ’orometua ha’api’i nō te arata’i ia rātou » [Ha’apurorora’a pe’e’utari a te fa’anahora’a ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia, 20 nō tiunu1992]).

Te tātarara’a a te mau keresetiano mātāmua nō te parabole o te ta’ata maita’i nō Samaria.

I roto i te mau tenetere e rave rahi, ’ua ’ite te mau keresetiano i te mau tāpa’o i roto i te parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria o tē ha’api’i mai i te ti’ara’a ’o Iesu Mesia ’ei Fa’aora nō tātou. ’Ei hi’ora’a, te ta’ata tei topa i rotopū i te feiā ’eiā e nehenehe e fa’ahōho’a ia tātou pā’āto’a. E nehenehe te mau ta’ata ’eiā e fa’ahōho’ahia i te hara ’e te pohe. E nehenehe te ta’ata Samaria e fa’ahōho’ahia i te Fa’aora. E nehenehe te fare tīpaera’a e fa’ahōho’ahia i te ’Ēkālesia, ’e te fafaura’a a te ta’ata Samaria e fa’ahōho’ahia i te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora. (’A hi’o John W. Welch, « The Good Samaritan: Forgotten Symbols », Ensign, Fepuare 2007, 40–47.)

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A pe’e i te hi‘ora’a ’o te Fa’aora. ’A tai’o ai ’outou i te mau ’ā’amu o te Fa’aora e ha’api’ihia ra i roto i te Faufa’a ’Āpī, ’a hi’o i te mau ha’api’ira’a i roto i tōna hi’ora’a maita’i o te nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia riro ’ei ’orometua maita’i a’e. ’Ei hi’ora’a, i roto i te Luka 10:25–37, e aha tā Iesu i rave nō te ha’api’i i te auvaha ture e nāhea ’ia noa’a te ora mure ’ore ?

Nene’i