Mai, pe’e mai
6–12 nō mē. Luka 12–17 ; Ioane 11 : ‘E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u tā’u māmoe i mo’e ra’


« 6–12 nō mē. Luka 12–17 ; Ioane 11 : E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u tā’u māmoe i mo’e ra’ » Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 6–12 nō mē. Luka 12–17 ; Ioane 11 », Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2019

Hōho’a
ta’ata e tauahi ra i tāna tamaiti

Te tamaiti tei haere i te fenua roa, nā Liz Lemon Swindle

6–12 nō mē.

Luka 12–17 ; Ioane 11

« E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u tā’u māmoe i mo’e ra »

’A ha’amata i tā ’outou fa’aineinera’a nā roto i te tuatāpapara’a mā te pure te Luka 12–17 ’e Ioane 11. E aha te « māmoe i mo’e » i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a tei tae mai i roto i tō ’outou ferurira’a ? ’A fa’a’ohipa i te Mai, pe’e mai—Nō te mau ta’ata iho ’e te mau ’utuāfare ’e teie arata’ira’a ’a ’imi ai ’outou i te arata’ira’a a te Fatu e nāhea ’ia pāhono maita’i atu i te mau hina’aro a tā ’outou mau pīahi, noa atu ē ’aita rātou e tae mai nei i te ha’api’ira’a.

’A pāpa’i i tō ’outou mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a

Ani ’ia fa’a’ite mai

Te fa’a’ohipara’a o te hō’ē ïa tufa’a nō te ha’api’ira’a mai, nō reira ’a ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e nāhea tō rātou mā’itira’a ’ia ora i te tahi mea tā rātou i ha’api’i mai nā roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a i teie hepetoma.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Luka 14:15–24

’Aore e ’otohera’a e nāva’i nō te pāto’ira’a i te ’evanelia.

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia tuatāpapa i te parabole nō te tamā’ara’a rahi, e nehenehe tā ’outou e ani ia rātou ’ia haere mai i te hō’ē tamā’ara’a mana’o-noa-hia tā ’outou e fa’atupu. ’A vaiiho ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te tahi mau tumu nō te aha rātou e tae mai ai ’aore rā e ’ore e tae mai. ’A tai’o ’āmui Luka 14:15–24, ’e ’a tāu’aparau i te mau ’otohera’a tā te mau ta’ata i parau i roto i te parabole ’a anihia ai rātou ’ia haere i te hō’ē tamā’ara’a tei fa’ahōho’ahia i te mau ha’amaita’ira’a o te ’evanelia. E aha te mau ’otohera’a tā te ta’ata e rave nei i teie mahana nō te ’orera’a e fāri’i i te mau anira’a a te Fa’aora ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a a te Metua i te Ao ra. Penei a’e, e nehenehe tā te mau pīahi e fa’a’ite mai i te mau ha’amaita’ira’a tā rātou i fāri’i ’a rave ai rātou i te mau tusia i tītauhia nō te ora i te tahi mau parau tumu o te ’evanelia.

Luka 15

E nehenehe tā tātou e ’imi i tei mo’ehia ’e ’ia ’oa’oa e tō tātou Metua ’ia ho’i ana’e mai rātou.

  • Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia fa’auru i te feiā tā tātou e ha’api’i ra ’ia ’imi i tei « mo’ehia » nō te mea ’aita rātou i fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a o te ’evanelia ’e ’ia ani ia rātou ’ia ho’i mai ? E nehenehe tā ’outou e ani i te mau pīahi ’ia feruri i te tahi taime nō ni’a i te mau « mamoe tei mo’e » tei mātauhia e rātou ’e ’ia tai’o i muri iho Luka15:1–7 ma te feruri i taua ta’ata ra. E aha te mea tā rātou e mana’o ra i te rave nō te toro atu i te rima i taua ta’ata ra ma te ha’apao maita’i ’e te here. E nehenehe te ’ā’amu a te peresideni Thomas S. Monson i roto « Te tahi atu mau rāve’a tauturu » ’aore rā te ’aora’a a Elder Mervyn B. Arnold « A haere e fa’aora : E nehenehe tā tātou ’ia rave i te reira » (Ensign ’aore rā Liahona, Me 2016, 53–55) e tauturu i teie tau’ara’a parau.

  • E riro ānei e tauturura’a nō te mau pīahi ’ia ’ite i te mau rāve’a e nehenehe ai te hō’ē ta’ata e mo’e ? ’A feruri i te hōro’a atu i te mau pupu pīahi te hō’ē o nā parabole e toru i roto ia Luka 15 nō te tuatāpapa. E aha tā te mau parabole e parau mai nei e nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia tāmata i te ’imi i tei mo’e ? E aha tā te mau parau i roto i te Luka 15 i heheu e aha tā te Metua i te Ao ra e fāri’i ra nō tei mo’e ? E nehenehe te hīmene ’āmuira’a « Auē te Aroha Rahi o te Tīa’i Māmoe », Te Mau Hīmene, no. 133, e riro ’ei tauturu-fa’ahou-ra’a i te mau ha’api’ira’a nō teie mau parabole.

  • E nehenehe tā ’outou mau pīahi e fana’o i te fa’atumura’a i ni’a i te mau parau ’e te mau ’ohipa a te tamaiti matahiapo i roto i te parabole o te tamaiti tei haere i te fenua roa. Penei a’e e nehenehe tā ’outou e pāpa’i i te tahi ’ē atu hōpe’ara’a nō te parabole o tē fa’a’ite mai i te huru ta’a ’ē o te tamaiti matahiapo i ni’a i tōna teina. E aha tā te a’o a te metua tāne i roto i te parabole e ha’api’i mai nei ia tātou i tō tātou huru i mua i tei mo’e ’e tei ho’i mai i te ’evanelia ? (’A hi’o ato’a i te fa’ahitira’a parau a Elder Jeffrey R. Holland i roto « Te tahi atu mau rāve’a tauturu ».) ’Aore rā e nehenehe tā ’outou e ani i te mau pīahi ’ia mono ē o rātou te metua tāne i roto i teie parabole. E aha atu ā te a’o tā ’outou e hōro’a atu i te tamaiti matahiapo nō te tauturu iāna ’ia ’oa’oa i te haerera’a i mua ’aore rā te manuiara’a o vetahi ’ē ?

Ioane 11:1–46

’O Iesu Mesia te ti’afa’ahoura’a ’e te ora.

  • I tō rātou tai’ora’a i te parau nō te ti’afa’ahoura’a o Lazaro i teie hepetoma, ’ua ’ite ānei te tahi o tā ’outou mau pīahi i te tahi mea tei ha’apūai i tō rātou fa’aro’o ē ’o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua ’e te Mesia tei fafauhia mai ? ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i ’ite. E aha te tahi atu mau ’ohipa tei pātu i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ? E hina’aro paha ’outou e fa’a’ite ē i te taime nō tupura’a o teie temeio, ’aita o Lazaro i ti’afa’ahou mai, ’ua fa’aho’ihia mai ra ’oia i te ora tāhuti nei.

    Hōho’a
    Iesu e heva ra

    ’Ua heva Iesu, nā James Tissot

  • Te hō’ē rāve’a nō te tuatāpapa ia Ioane 11:1–46 o te anira’a ïa i te mau pīahi ’ia tai’o i te mau ’īrava ’e ’ia ani ia rātou ’ia fa’aea ’a ’ite ai rātou i te tāpa’o fa’a’ite nō te fa’aro’o ia Iesu Mesia. I muri iho ’a ani ia rātou ’ia tuatāpapa i te mea tā rātou i ’ite mai. Nāhea e nehenehe ai i te mau tāmatara’a ’e te mau ma’i e ha’apūai i tō tātou fa’aro’o iāna ?

  • Te tahi atu rāve’a ’ia tai’o i teie ’ā’amu o te fa’ata’ara’a ïa i te tahi mau pīahi ’ia feruri i te mau hi’ora’a o te mau ta’ata i roto i te ’ā’amu—mai te Fa’aora, te mau ’āpōsetolo, Mareta, Maria ’e Lazaro. E aha tā tātou e nehenehe e ’apo tāta’itahi mai nō ni’a ia rātou ? ’E aha tā tātou e nehenehe e ha’api’i mai nō ni’a i te Mesia i roto ia Ioane 11:33–35 ? Nō te aha e mea faufaʼa rahi ’ia ʼite i teie mau mea nō ni’a iāna ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a.

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare.

Nō te fa’aitoito i te mau pīahi ’ia tai’o Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; ’e Luka 18, e nehenehe tā ’outou e ani i te hō’ē uira’a mai teie « e aha tō ’outou mana’o mai te mea e rave ’outou i te ’ohipa i te tā’āto’ara’a o te mahana ’e e ’aufauhia ’outou i te hō’ē ā tino moni e te tahi ta’ata tei ha’a e hō’ē noa hora ? » ’A parau atu ia rātou ē tē vai ra te hō’ē parabole i roto i te tai’ora’a o te hepetoma i mua o te parau mai ē nāhea te reira e fa’arirohia ai ’ei mea tano.

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Luka 12–17; Ioane 11

« ’Ua ’ite mai ’oe iā’u ».

’Ua fa’a’ti’a mai te peresideni Thomas S. Monson i teie ’ohipa tei tupu ’a tāvini ai ’oia ’ei ’episekōpo : « ’Ua ’ite au i te hō’ē po’ipo’i sābati e ’aita ’o Richard, te hō’ē o nā tahu’a e maha e haere varavara mai nei, i tae fa’ahou mai i te purera’a autahu’ara’a. ’Ua vaiiho mai au i te pupu i roto i te rima o te ti’a fa’atere ’e ’ua haere atu vau i te fare ’o Richard. ’Ua parau mai tona māmā ē tē rave ra ’oia i te ’ohipa i roto i te hō’ē fare tāta’ira’a pere’o’o. Tere atu ra vau i taua vāhi ra i te ’imira’a ia Richard, ’aita roa a’e rā ’oia i reira. I reira, ’ua tae mai te fa’aurura’a iā’u e haere i te hō’ē ’āpo’o fa’atahera’a hinu tahito i te tahi a’e pae o taua fare ra. Nā roto atu i te po’iri, ’ua nehenehe iā’u ’ia ’ite atu e piti nā mata ’ana’ana. Fa’aro’o atu ra vau ia Richard i te paraura’a ē, « ’ua ’itehia vau e ’oe e te ’episekōpo ! E pa’uma atu vau ». ’Ua fārerei māua Richard, ’ua fa’a’ite au iāna ē tē mana’ona’o nei mātou iāna ’e te hina’aro nei mātou iāna. ’Ua ani au ē ’ia fafau mai ’oia ’ia haere i tāna mau purera’a… [I muri mai], ’ua parau mai o Richard ē te vāhi tauira’a i roto i tōna orara’a o te taime ïa i ’ite ai tōna ’episekōpo iāna i te tāponira’a i roto i te hō’ē ’āpo’o hinu ’e ’ua tauturu iāna ’ia itoito fa’ahou » (« Sugar Beets and the Worth of a Soul », Ensign, Tiurai 2009, 6–7).

Ha’api’ira’a mai nā roto mai i te tahi atu tamaiti tei haere i te fenua roa.

Teie tā Elder Jeffrey R. Holland i parau nō ni’a i te tua’ana o te tamaiti tei haere i te fenua roa:

« ’Aita teie tamaiti i riri roa i tō te teina hoʻira’a mai i te fare, ’ua riri rā ’oia i te mea ’ua ’oa’oa tōna nā metua nō tōna hoʻira’a mai. ’Ua manaʻo pa’i ’oia ē, ’aita ’oia i here maita’ihia, penei a’e ato’a, ’ua ’oto ’oia iāna iho, teie tamaiti ha’apaʻo—’e tamaiti fa’atura mau ’oia—tei ha’apae nō te hō’ē taime iti, i te mana’o ē, ’aita ā ’oia i ’ite i te mau mea repo ’e ’aore rā, i te hepohepo, i te ri’ari’a ’e ’aore rā, i te mau mea faufau. ’Ua mo’ehia iāna nō te hō’ē taime iti i te mana’o ē, te mau pua’atoro ato’a i roto i te ’āua, ’o ’oia ïa te fatu nō te reira, ’e tae noa’tu i te mau ’ahu nehenehe ato’a i roto i te vaira’a ’e te mau tape’a rima i roto i te mau ’afata ume. ’Aita roa ’oia i mana’o ē, e ha’amāuruuruhia ’oia nō tōna ha’apa’o maita’i.

« Aita, nāna ho’i te mau mea ato’a, ’ua rohi nā ho’i ’oia mā te itoito, ’e ’ua rave ho’i mā te maita’i i te reira, ’ua paruparu rā i roto i te hō’ē tufa’a i ’ore ai ’oia e riro ’ei ta’ata e hope roa nō te Fatu. E mea ti’a rā iāna ’ia ha’api’i i te parau nō te aroha ’e ’ia ’imi i te ’ā’au aroha, te aho ora o te ’orama no te ’ite ē ’ere teie te hō’ē fa’atītīāhemora’a. E taea’e rā teie nōna. ’Ua tāparu tōna metua tāne iāna ’ia fāri’i ē, ’ua pohe nā ’e i teie nei ’ua ora mai. I mo’e na, ’e ’ua itea mai nei » (« The Other Prodigal », Ensign, Mē 2002, 63).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A toro atu i te rima i te tahi atu ta’ata. Mai te tīa’i māmoe i roto i te parabole a te Fa’aora (’a hi’o Luka 15:4), « e nehenehe tā ’outou e toro atu i te rima i te mau pīahi e ’ore e tae mai nei i te ha’api’ira’a. E tae roa atu tā ’outou mau rāve’a nō te ha’api’i ’e nō te fa’aitoito i te mau pīahi ’e te tauturura’a ia rātou ’ia haere mai i te Mesia ra, i rāpae atu i te piha ha’api’ira’a ’e i te mau pīahi e tae mai nei i tā ’outou mau ha’api’ira’a » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 8).

Nene’i