Mai, pe’e mai
13–19 nō mē. Mataio19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18 : ‘E aha iho ā tei toe iā’u ?’


« 13–19 nō mē. Mataio19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18 : ‘E aha iho ā tei toe iā’u ?’ » Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 13–19 nō mē. Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18 », Mai, pe’e mai—Nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2019

Hōho’a
mau ta’ata rave ’ohipa i roto i te hō’ē ō vine

13–19 nō mē.

Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18

« E aha iho ā tei toe iā ? »

’A tai’o ai ’outou i te Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; ’e Luka 18, ’a feruri nā roto i te pure e aha tā te mau pīahi i ha’api’i mai ’aore rā i mana’o i roto i tā rātou iho tuatāpapara’a.

’A pāpa’i i tō ’outou mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a

Ani ’ia fa’a’ite mai

E riro ’ei tauturura’a ’ia tāu’aparau i te tahi taime i te mau ’itera’a o te mau pīahi nō ni’a i te ha’apūaira’a i teie matahiti i ni’a i te ha’api’ira’a mai i te ’evanelia tei fa’atumuhia i ni’a iho i te ’utuāfare. E aha te mau ’itera’a manuia tā rātou e nehenehe e fa’a’ite mai ? E aha te mau tāfifira’a ’aore rā tāmatara’a i fa’aruruhia e rātou ? E aha te mana’o tauturu tā rātou e nehenehe e hōro’a i te tahi ’e te tahi ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Mataio 19:3–9

’Ua ha’apa’ohia e te Atua te fa’aipoipora’a i rotopū i te tāne ’e te vahine.

  • Te rahi noa atu ra te hahira’a o te mau hi’ora’a a tō te ao nō ni’a i te fa’aipoipora’a ’e te parau mau mure ’ore. Nō te tauturu i tā ’outou pīahi ’ia ha’api’i mai i te mau hi’ora’a a te Atua nō ni’a i te fa’aipoipora’a, e neheneha tā ’outou e ani ia rātou ’ia tai’o Mataio 19:3–9 ’e ’ia pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere te mau parau mau tā rātou e ’ite mai nō ni’a i te fa’aipoipora’a. E nehenehe ato’a rātou e tāpura i te tahi ’ē atu mau parau mau tei ’itehia e rātou i roto teie : Genese 1:27–28 ; 1 Korinetia 11:11 ; Te Parau Ha’api’ira’a e te mau Parau Fafau 42:22 ; 49:15–17 ; 131:1–4 ; 132:19 ; ’e Mose 3:18, 21–24. Nāhea teie mau parau mau i ha’apūaihia ai i roto i « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei » ? (Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2010, 129).

  • Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau pīahi ’ia ineine maita’i a’e nō te tātara ’aore rā nō te pāruru atu i te mau ha’api’ira’a a te Fatu nō ni’a i te fa’aipoipora’a ? E nehenehe tā ’outou e ani ia rātou ia pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere te tahi mau uira’a tā rātou i fa’aro’o nō ni’a i te mau ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia nō ni’a i te fa’aipoipora’a. E nehenehe tā rātou i muri iho e hōro’a i te mau pāhonora’a i teie mau uira’a ma te fa’a’ohipara’a i te mea tā rātou i ’ite nō ni’a i te ’ōpuara’a nō te ora ’e te mau fa’ahitira’a parau i roto i « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Mataio 19:3–9, ’e te mau ha’api’ira’a i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu ». ’A feruri i te ani i te mau pīahi ’ia ha’uti mai e nāhea rātou e tātara atu i tō tātou ti’aturira’a nō ni’a i te fa’aipoipora’a i te tahi ta’ata o te ’ore e ti’aturi nei mai ia tātou.

  • ’A feruri i te ’ōmua i te parau tumu nō te fa’aipoipora’a nā roto i te fa’ahitira’a parau a Elder Robert D. Hales : « ’Aita e ta’ata e fa’aipoipo i te maita’i roa ; i te nehenehe rā e maita’i mai » (« Pāhono i te mau tāmatara’a o teie nei ao i teie ’anotau », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2015, 46). ’A ani i te mau pīahi ’ia feruri i te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine tei fa’apoipohia tā rātou ho’i e fa’ahiahia nei. E aha te mau mea maita’i i roto i teie tāne ’e tāna vahine ? E aha te mau mea maita’i tā te mau pīahi e hina’aro i roto i te hō’ē hoa fa’aipoipo, ’e e aha te mau mea maita’i tā rātou e hina’aro i te fa’atupu nō te riro mai ’ei hoa fa’aipoipo maita’i ? ’A feruri ato’a i te mau fa’ahitira’a parau tā ’outou e nehenehe e fa’a’ohipa i roto i te poro’i a te peresideni Russell M. Nelson « Fa’aipoipora’a tiretiera » (Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2008, 92–95) nō te tauturu i te fa’auru i te mau pīahi ’ia tūtava i te hō’ē fa’aipoipora’a tiretiera.

Hōho’a
tāne ’e te vahine pa’ari i mua i te hiero.

E tufa’a te fa’aipoipora’a mure ’ore nō te ’ōpuara’a a te Atua.

Mataio 20:1–16

E noa’a te ora mure ’ore i te mau ta’ata ato’a—noa atu e aha te ’oi’oira’a ’aore rā te tāerera’a ’a fāri’i ai tātou i te ’evānelia.

  • E aha te mea o te tauturu i te mau pīahi ’ia fa’a’ohipa i te mau parau tumu i roto i te parabole o te feiā rave ’ohipa i roto i te ō vine ? E nehenehe tā ’outou e ani i te tahi mau pīahi ’ia fa’aineine i te hō’ē ha’utira’a o te parabole nō te fa’a’ite i te tā’āto’ara’a o te piha ha’api’ira’a. I muri a’e i te fa’a’ite’itera’a, e nehenehe i te mau pīahi tei ha’uti i te ti’ara’a o te feiā rave ’ohipa ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o nō ni’a i te ’aufaura’a tā rātou i fāri’i ’e te tumu. E aha tā teie parabole e parau mai nei nō ni’a i te bāsileia o te ra’i ? E aha te tahi atu ā mau ’ite e noa’a i te mau pīahi nō ni’a i teie parabole nā roto mai i te parau poro’i a Elder Jeffrey R. Holland « Te feiā rave ’ohipa i roto i te ō vine » ? Ensign ’aore rā Liahona, Me 2012, 31–33).

Mataio 19:16–22 ; Mareko 10:17–27

E arata’i te Fa’aora ia tātou ’ia ha’afātata atu iāna ’ia ani ana’e tātou i tāna tauturu.

  • Nāhea ’outou e nehenehe ai e tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite ’e ’ia fa’a’ohipa i te mau parau tumu i roto i te ’ā’amu o te ta’ata ’āpī tao’a rahi ? Te hō’ē rāve’a o te anira’a ïa ia rātou ’ia tai’o Mareko 10:17–27 ’e ’ia feruri ē, ’ua mana’o a’ena ānei rātou mai te ta’ata ’āpī tao’a rahi. E aha tei tauturu ia rātou ’ia pe’e i te a’o a te Fa’aora noa atu e mea fifi ? E nehenehe ānei tā te tahi pīahi e fa’a’ite mai i te ’ohipa tei tupu ’a ani ai ’oia iāna iho, « e aha iho ā tei toe iā’u ? » (Mataio 19:20) ’e ’ua fāri’i i te hō’ē fa’a’itera’a e ha’amaita’i i tōna iho orara’a ? E aha te ta’a-’ē-ra’a i tupu mai i roto i tōna iho orara’a ?

Luka 18:9-14.

E ti’a ia tātou ’ia ti’aturi i te aroha o te Atua, ’eiaha rā i tō tātou iho huru parau-ti’a.

  • E nehenehe te parabole a te Fa’aora tei fa’aau i te pure ’a te hō’ē pharisea i te pure ’a te hō’ē telona e tauturu ia ’outou ’ia fa’ahi’o i te huru tā te Fatu e ani i te feiā e tūtava nei i te pe’e atu iāna. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia fa’a’ohipa i teie parabole i tō tātou nei ’anotau, e nehenehe tā ’outou e ani ia rātou ’ia pāpa’i fa’ahou i te pure ’a te pharisea ma te fa’a’ohipa i te mau peu nō teie tau o tē fa’a’ite mai ra i te hō’ē ā mau huru. E nehenehe rātou e nā reira ato’a i te pure a te telona ’e ’ia fa’a’ite mai i te mea tā rātou i pāpa’i. Nāhea te mau ’īrava15–17 ’e 18–24 e tū’ati atu ai i te mea tā te Fa’aora i ha’api’i i roto i teie parabole ?

  • Nāhea teie mau ’īrava e nehenehe ai e fa’auru i te mau pīahi tā ’outou e ha’api’i ra ’ia vai ha’eha’a noa, mai te telona ? Penei a’e e nehenehe teie fa’ahitira’a parau ’a Elder Dale G. Renlund nō ni’a i teie mau ’īrava e tauturu : « E mea māramarama maita’i te parau poro’i nō tātou, e mea fātata a’e hō’ē ta’ata hara tei tātarahapa i te Atua i te hō’ē ta’ata fa’ahua parau ti’a tei fa’ahapa i te ta’ata hara” » (« Tō tātou tīa’i māmoe maita’i », Ensign ’aore rāLiahona, Me 2017, 31).

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a.

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare.

Nō te fa’aitoito i tā ’outou mau pīahi ia tuatāpapa i te Mataio 21–23 ; Mareko 11–12 ; Luka 19–20 ; ’e Ioane 12, ’a feruri i te ani atu ia rātou, « e aha tā ’outou e rave mai te mea e hō’ē ana’e hepetoma tō ’outou nō te ora ? » ’A parau atu ia rātou ē, e heheu mai teie mau pene i te ’ohipa tā te Fa’aora i rave i te hepetoma hōpe’a o tōna orara’a.

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Mataio 19–20 ; Mareko 10 ; Luka 18

’Ua riro te fa’aipoipora’a ’ei pū nō te fa’anahora’a a te Atua.

’Ua pia te Peresidenira’a Mātamua ’e te Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i teie fa’ahitira’a parau nō ni’a i te fa’aipoipora’a te tāne ’e te tāne, te vahine ’e te vahine:

« Tē fa’aitoito nei mātou i te mau ta’ata ato’a ’ia ha’amana’o i te mau ’ōpuara’a a tō tātou Metua i te Ao ra i tōna hāmanira’a i te fenua ’e te fa’anahora’a i tō tātou fānaura’a ’e te orara’a tāhuti nei ’ei mau tamari’i nāna [’a hi’o Genese 1:27–28 ; 2:24]… ’Ua ha’amauhia te fa’aipoipora’a i rotopū i te tāne ’e i te vahine e te Atua ’e ’ua riro te reira ’ei tumu hō’ē roa nō tāna ’ōpuara’a nō tāna mau tamari’i ’e nō te maita’i o te huira’atira …

« … Tē tīa‘i nei te Atua ia tātou ’ia turu ’e ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a noa atu te mau mana’o ’e’ē ’e ’aore rā te mau peu i roto i te huira’atira. E mea māramarama tāna ture nō te vi’ivi’i ’ore : E mea tano te ta’otorora’a i rotopū ana’e i te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine tei fa’aipoipohia mai te au i te ture ’ei tāne ’e ’ei vahine fa’aipoipo » (« LDS Church Instructs Leaders Regarding Same-Sex Marriage », Jan. 10, 2014, mormonnewsroom.org).

Te tahi atu mau mana’o nō ni’a i te fa’aipoipora’a.

E nehenehe « Te ’Utuāfare : ’E Poro’i i tō te Ao nei » e tauturu i te tuatāpara’a nō te aha te mau peropheta a te Fatu i fa’aara fa’ahou ai i te mau mea e pāto’i nei i te fa’aipoipora’a i rotopū i te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine. E tauturu ato’a teie mau mana’o i muri nei ia ’outou :

  • Te ’utuāfare, e parau tumu mure ’ore ïa. E tufa’a pā’āto’a tātou nō te ’utuāfare o te Atua, e tāna ’ōpuara’a ’ia fa’aipoipohia ’e ’ia tā’atihia te mau tāne ’e te mau vahine ’ia nehenehe ia rātou ’ia ora ’ei mau ’utuāfare ’e a muri noa atu (’a hi’o Genese 2:18, 21–24 ; 1 Korinetia 11:11).

  • ’Ei tufa’a nō te fa’anahora’a a te Atua, ’ua fa’auehia te mau tāne ’e te mau vahine fa’aipoipo ’ia fanau fa’arahi ’e ’ia fa’aī i te fenua (’a hi’o Genese 1:28) ’e ’ia ’atu’atu i tā rātou mau tamari’i i roto i te parau-ti’a.

  • Te fā hope’a o te fa’anahora’a a te Atua o te fa’ateiteira’a ïa ’e aore rā te ora mure ’ore, i mua i te aro o te Atua, i reira te mau tāne ’e te mau vahine fa’aipoipo e fāri’i ai i te rahira’a mure ore ’e te ’oa’oa mure ’ore (’a hi’o PH&PF 132:19–21). Te ’ōpuara’a a te Atua o te rāve’a ana’e ïa e noa’a ai te fa’ateiteira’a (’a hi’o PH&PF 131:1–4).

  • Tē tīa’i nei te Fatu ’ia fa’a’ite tātou i te here ’e te aroha i te feiā e poro nei ’aore rā e rave nei i te tahi mea e ’ere i te ’ōpuara’a a te Atua nō te fa’aipoipora’a, mai te fa’aea-noa-ra’a mā te fa’aipoipo ’ore e ’aore rā te fa’aipoipora’a te tāne i te tāne, ’e te vahine i te vahine (’a hi’o mormonandgay.lds.org). Te aroha mau o te anira’a ïa ia rātou nā roto i te here ’e te fa’a’oroma’i ’ia pe’e i te ’ōpuara’a a te Atua, te fa’anahora’a ana’e nō te ’oa’oa mau. Te pe’era’a ’e ’aore rā te fāri’ira’a i te tahi ’ē atu mau monora’a i te fa’anahora’a a te Atua, e mea ’ino ïa e ’ere roa rā i te hō’ē tauturura’a.

Ha’amaita’iraa i tā tātou ha’api’ira’a

Tē hina’aro nei te Atua i tā’outou mau tāleni ’e to ’outou mau ’aravihi ta’a ’ē. E nehenehe tā ’outou e ha’amaita’i i te mau tamari’i a te Atua nā roto i tō ’outou here nō vetahi ’ē, te mau hōro’a tā te Atua i hōro’a ia ’outou, ’e te mau mea i orahia e ’outou. ’A tāvini ai ’outou mā te itoito ’e ’a ’imi ai ’outou i te tauturura’a a te Atua, e fa’arahi ïa ’oia ia ’outou, ’e e tupu tō ’outou ’aravihi ’ia ha’api’i i te ’evanelia mai tā te Fa’aora i ha’api’i » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 5).

Nene’i