Mai, pe’e mai
23-29 nō Tītema. Apokalupo 12–22 :« ’O te riro iāna te rē, nōna te mau mea ato’a ra »


« 23-29 nō Tītema. Apokalupo 12–22 : ‘’O te riro iāna te rē, nōna te mau mea ato’a ra’ » Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 23-29 nō Tītema. Apokalupo 12–22 », Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019

Hōho’a
Iesu e fāri’i ra i te ta’ata i tōna tae-piti-ra’a mai

Te ’oire mure ’ore, nā Keith Larson

23-29 nō Titema.

Apokalupo 12-22

« ’O te riro iāna te rē ra, nōna te mau mea ato’a ra »

E aha tā te tama’i i rotopū i te maita’i ’e te ’ino tei fa’a’itehia i roto i te Apokalupo e ha’api’i mai ’ia ’outou i te faufa’a nō te pe’era’a i te Mesia i’ō nei i ni’a i te fenua nei ? I muri a’e i te ferurira’a i teie parau tumu, ’a feruri i te mau hina’aro o tā ’outou mau pīahi. E aha ïa te mau parau mau i roto i te Apokalupo ’o te nehenehe e tauturu ia rātou ’ia rave i te mau mā’itira’a parau-ti’a ?

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a mai

Ani ’ia fa’a’ite mai i te mau mana’o

’Ia tae ana’e tā ’outou mau pīahi i te hope’a ’o tā rātou tuatāpapara’a i te Faufa’a ’Āpī, ’a fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o nō ni’a i te Faufa’a ’Āpī. Nāhea tā rātou tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a i ha’apūai ai i tō rātou ’itera’a pāpū ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Apokalupo 12:7–11

’Ua pohe Sātane ia tātou « i te toto o te ’Ārenio ’e i te parau tā tātou e fa’a’ite ra ».

  • E nehenehe te ha’api’ira’a nō ni’a i te tama’i i ni’a i te ra’i e taututu ia tātou ’ia māramarama atu ā i te orara’a i ni’a i te fenua nei. E nehenehe tā te mau pīahi e tai’o i Te ’īritira’a a Iosepha Semita, Apokalupo 12:7–11 (i roto i te parau hi’u Bibilia) ’e ’ia ’ite e nāhea o Sātane ’e tāna mau nu’u i te pohera’a ia tātou i roto i te tama’i i ni’a i te ra’i E aha te tahi atu mau mana’o e noa’a ia tātou nā roto i te mau fa’a’itera’a i ni’a i te tama’i i ni’a i te ra’i i roto i te Fa’atoro Parau Bībīlia ’aore rā Te mau Parau Tumu ’o te ’evanelia ? (topics.lds.org). E aha tā tātou e ha’api’i mai ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te ’enemi i roto i tō tātou orara’a tāhuti nei ?

  • E aha te aura’a ē ’ua « tāparahihia te ’Ārenio mai te mātāmua mai ā ’o teie nei ao » ? (Apokalupo 13:8 ; ’a hi’o ato’a Apokalupo 5:6). ’A feruri i te tauturu i tā ’outou mau pīahi ’ia ’imi i te mau pāhonora’a i teie nei uira’a nā roto i te tai’ora’a i te Mosia 3:13 ’e Mose 7:47 ’ei piha ha’api’ira’a. E aha te aura’a o te parau ’ia upo’otia i ni’a ia Sātane « i te toto o te ’Ārenio » ? (Apokalupo 12: 11).

Apokalupo 17-18

E ti’a ia tātou ’ia fa’ata’a ’ē atu ia tātou i te ’ino o te ao nei.

  • E ’ere i te mea au roa ’ia tai’o i te ’ino o Babulonia ’e tōna hi’ara’a Apokalupo 17–18, e mea maita’i rā ’ia ’ite i te reira nō te mea e nehenehe Babulonia e riro ’ei tāpa’o nō te ao ’ino tā tātou e ora nei i teie mahana. Penei a’e e nehenehe tā ’outou e vāhi i i teie mau pene nā roto i te mau pupu na’ina’i o te mau pīahi ’e ’ia ani ia rātou ’ia ’imi i te mau pāhonora’a i teie mau huru uira’a : Nō te aha te mau ta’ata e hutihia ai i Babulonia ra, ’aore rā te orara’a materia ? Nō te aha e mea ataata roa ’o Babulonia ? E aha ïa te tupu mai ia Babulonia ? E aha te mau fa’aarara’a tā Ioane i hōro’a nō te tauturu ia tātou ’ia ’āpe i te hope’ara’a o Babulonia ?

  • I muri a’e i te tai’ora’a i te Apokalupo 18:4, e nehenehe ïa i te mau pīahi ’ia tuatāpapa e nāhea rātou e nehenehe ai i te « haere ’ē mai i rāpae » ia Babulonia ’e « ’ia ’ore ’outou ’ia riro i te rave ato’a i tāna ra mau hara ». ’Ei hi’ora’a, e aha ïa te mau pāpa’ira’a mo’a ’aore rā te mau pōro’i a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia tei tauturu ia tātou ’ia pāto’i atu i te mau fa’ahemara’a a Babulonia, ’aore rā a te ao nei ? ’A feruri i te māta’ita’i i te video « ’Eiaha e taiā i te ti’a o ’outou ana’e » ’aore rā « Fa’ata’a-’ē-ra’a ia tātou iho i tō te Ao nei » (LDS.org) ’aore rā i te tai’ora’a i te fa’ahitira’a parau a Elder Quentin L. Cook i roto i « Te tahi atu ā mau rāve’a tauturu ». E aha ïa te mau mana’o tā te mau pīahi e nehenehe e fa’a’ite mai e nāhea ’ia fa’a’ohipa i nā parau tumu e piti tā Elder Cook i fa’ahiti ? Nāhea mau tātou e « haere ’ē mai ai i rāpae » ia Babulonia ? (’a hi’o, ’ei hi’ora’a, i te PH&PF 133:12-14). E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’aitoito ia vetahi ’ē ’ia nā reira ato’a ?

Apokalupo 19: 5-20:15

E nehenehe tā tātou e fa’aineine nō te tae-pitii-ra’a mai o te Fatu ’e te mahana nō te ha’avāra’a.

  • ’Ua pi’i-pinepine-hia te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia « te mahana rahi ri’ari’a o Iehova ra » (Ioela 2:31), e mai te au i te Apokalupo 19–20, e au ra e fa’a’itera’a maita’i ïa. ’A feruri i te pāpa’i i ni’a i te ’iri pāpa’ira’a te tahi ’o te mau ’ohipa ’o te tupu mai tei fa’a’itehia i roto i te Apokalupo 19:5–20:15. ’A ani i te mau pīahi ’ia ’imi i te mau ’īrava ’o tē fa’a’ite mai i teie mau ’ohipa ’o te tupu mai. Nō te aha teie mau ’ohipa i parauhia ai ’ei mea ri’ari’a rahi ? E aha tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai i teie mau ’īrava nō ni’a i te Fa’aora ’e te feiā ’o te pe’e atu iāna ? E aha tā tātou e nehenehe e rave i teienei nō te ti’a atu i rotopū i te mau ta’ata o te ’oa’oa i te taime nō tōna taera’a mai ?

  • Nō te fa’aitoito i te hō’ē tau’ara’a parau nō ni’a i te buka nō te ora, e nehenehe tā ’outou e ani i te mau pīahi ’ia hāmani mai i te hō’ē buka ’ōhie nā roto i te tufetura’a i te hō’ē ’api parau i roto e maha tufa’a. E nehenehe tā rātou e tai’o i muri iho i te Apokalupo 20:12–15, ’ia feruri e aha tā rātou e hina’aro i te pāpa’i atu nō ni’a ia rātou i roto i te buka ora, ’e ’ia pāpa’i i taua mau mea ra i roto i tā rātou mau buka. (E nehenehe te mau aura’a nō te « buka ora » e ’itehia i roto i « Te tahi atu ā mau rāve’a tauturu ».) E aha ïa tō tātou huru mai te mea e pi’ihia tātou i mua i te terono o te Atua i teie mahana ? ’A feruri i te fa’a’ohipa i te pōro’i a Elder Jörg Klebingat « Ha’afātata i te terono o te Atua ma te ti’aturi » (Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2014, 34–37) ’ei tufa’a nō te tau’ara’a parau. E nehenehe ato’a tā ’outou e tai’o fa’ahou i te pōro’i a Elder Jeffrey R. Holland « ’Ia maita’i roa ho’i ’outou—I te pae hope’a » (Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2017, 40–42). E aha tā teie mau pōro’i e tu’u mai nei i roto i teie tau’ara’a parau nō ni’a i te fa’aineinera’a nō te mahana ha’avāra’a ?

Apokalupo 21:1-22:5

Mai te mea e ha’apa’o tātou, e ha’amaita’ihia ïa tātou i te hanahana tiretiera.

  • Noa atu ē ’ua tohuhia te mau mahana hope’a tei ī i te ’ino ’e te ’ati, te utu’a tā Ioane i ’ite nō te feiā ha’apa’o ’ua hau atu ïa i te ’ati ’o tei na mua atu i te reira. Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia tuatāpapa i teie hope’ara’a nehenehe ’o te Apokalupo, e nehenehe ïa tā ’outou e ani ia rātou ’ia tai’o fa’ahou i te Apokalupo 21:1–22:5, ma te ’imi i te mau pereota o te tura’i ia rātou ’ia tūtava nō te hanahana tiretiera . E aha ïa te mau fafaura’a i ravehia nō te feiā ha’apa’o ? Nāhea teie fa’a’itera’a e tauturu ai ia tātou ’ia fa’aruru ana’e tātou i tō tātou mau tāmatara’a ’e mau ati ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

Nō te fa’aitoito i te mau pīahi ’ia tai’o i te Buka a Moromona i te matahiti i mu’a nei—o rātou noa iho ’e ’oia ato’a i piha’i iho i tō rātou ’utuāfare—’a fa’a’ite i te tahi ’o teie mau fafaura’a a te mau peropheta.

Peresideni Gordon  B. Hinckley : « Ma te fē’a’a ’ore te fafau atu nei au ia ’outou ē mai te mea e [tai’o tāta’itahi outou i te Buka a Moromona], noa atu e hea rahira’a taime tō ’outou tai’ora’a [i te reira], e tae mai ïa i roto i tō ’outou orara’a ’e i roto i tō ’outou ’utuāfare te hō’ē fāito rahi atu ā nō te Vārua o te Fatu, te hō’ē fa’aotira’a pūai ’ia haere nā roto i te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a, ’e te hō’ē ’itera’a pāpū pūai a’e nō te orara’a mau o te Tama’iti ’a te Atua» (« A Testimony Vibrant and True », Ensign, ’Ātete. 2005, 6)

Peresideni Thomas S. Monson : « Tē tāparu nei au ia tātou tāta’itahi ’ia tuatāpapa ’e ’ia feruri hōhonu nā roto i te pure, i te buka a Moromona i te mau mahana ato’a. ’Ia nā reira ho’i tātou, e vai ïa tātou i roto i te hō’ē fāito e fa’aro’o ai tātou i te reo o te Vārua, e pāto’i ai i te fa’ahemara’a, e upo’oti’a ai i ni’a i te mana’o fē’a’a ’e te mata’u, ’e e fāri’i ai i te tauturu o te ra’i i roto i tō tātou orara’a » (« Te mana ’o te Buka a Moromona », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 87).

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu ā mau rāve’a tauturu

Apokalupo 12-22

Mā’itira’a i te parau-ti’a i ni’a atu i te ’ino o Babulonia.

’Ua ha’api’i Elder Quentin L. Cook ē :

« E’ita e nehenehe ia tātou ’ia ’āpe i tō te ao. E ’ere te hō’ē ’orara’a tei pāpa’ihia te pāhonora’a. I roto i te hō’ē hi’ora’a maita’i, ’ua riro tā tātou tauturura’a i tō te ao ’ei tufa’a nō tā tātou tāmatara’a ’e e mea faufa’a roa mai te mea e fa’arahi tātou i tā tātou mau tāleni… E ti’a i te mau melo nō te ’Ēkālesia ’ia rave i te ’ohipa maita’i i roto i te ao nei. Nāhea ïa tātou e fa’a’aifāito ai te hina’aro ’ia tauturu maita’i i tō te ao ’e ’ia ’ore e topa i roto i te mau hara o te ao nei ? (’A hi’o PH&PF 25:10 ; PH&PF 59:9.) E fa’atupu ïa ’e piti parau tumu i te hō’ē ta’a-’ē-ra’a faufa’a rahi.

« 1. ’Ia ’ite te mau ta’ata ē e feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ha’apa’o ’outou. […]

« 2. ’A ti’aturi ’e a ora i tō ’outou mau ti’aturira’a » (« Lessons from the Old Testament: In the World but Not of the Worldi », Ensign, Fepuare 2006, 54–55).

Te Buka nō te Ora.

Philipi 4:3 ; Apokalupo 3:5 ; 17:8 ; 2 Nephi 29:11 ; Alama 5:58 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 127:6–7, 9 ; 128:6–7.

« I te hō’ē aura’a te buka nō te ora o te tā’āto’ara’a nō te mau mana’o ’e te mau ’ohipa a te hō’ē ta’ata—te buka nō [tōna] ra orara’a. Tera rā, tē fa’a’ite mai nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē e tāpe’ahia te hō’ē buka i te ra’i nō te feiā ha’apa’o, ’e ’ua pāpa’ihia tō rātou mau ’ioa, ’e te hō’ē ato’a ’ā’amu nō tā ratou mau ’ohipa parau-ti’a » (Fa’atoro Parau Bibilia, « Buka Ora »).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

E mea maita’i ’ia parau ē « ’Aita vau i ’ite ». « E natura ta’ata ’ia hina’aro ’ia pāhono i te mau uira’a ato’a, i te tahi rā mau taime ’e mea maita’i a’e ’ia parau noa atu ē, « ’Aita vau i ’ite. E tuatāpapa nā tātou iho i taua uira’a ra i teie hepetoma, ’e e nehenehe tā tātou e tuatāpapa i te reira i teie taime i mua’ » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 24). ’A ani i muri iho i te mau pīahi ’ia ’imi i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te tahi atu mau rāve’a tauturu a te ’Ēkālesia nō te mau pāhonora’a.

Nene’i