Mai, pe’e mai
16-22 nō Tītema. Noera : « E parau maita’i… ’o te riro ia ’ei ’oa’oara’a »


« 16-22 nō Tītema. Noera : ’E parau maita’i… ’o te riro ia ’ei ’oa’oara’a’ »Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 16-22 nō Tītema. Noera », Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2019

Hōho’a
te ’aiū ra Iesu i roto i te phātene

Pāruruhia i roto i te hō’ē aare animara, nā Dan Burr

16-22 nō Tītema.

Noera

« E parau maita’i… ’o te riro ia ’ei ’oa’oara’a »

E mea pūai te mau ’āparaura’a nō ni’a i te ’evanelia i te pae vārua ’ia fa’atumu-ana’e-hia te reira i ni’a ’ia Iesu Mesia. ’A tuatāpapa ai ’outou i te fānaura’a ’e te misiōni a Iesu Mesia i teie hepetoma, ’a ’imi i te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i ’ia ’ite e nāhea ’ia fa’atumu maita’i i tā ’outou ’āparaura’a i ni’a i te Fa’aora.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a mai

Ani ’ia fa’a’ite mai i te mau mana’o

’A ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te mea tā rātou e rave ra ’aore rā tā rātou i rave nā mua atu ’ei mau ta’ata tāta’itahi ’aore rā ’ei mau ’utuāfare nō te fa’ahanahana i te fānaura’a o te Fa’aora nā roto i te mau rāve’a ’o te ha’afātata atu ia rātou iāna ra.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Mataio 1:18-25 ; Luka 1:26-38 ; 2:1-20

’Ua fa’aha’eha’a Iesu Mesia iāna iho ’ia fānauhia i ni’a i te fenua nei.

  • Te aura’a o te fa’aha’eha’a ’o te pūpūra’a ïa iāna iho ’ia pou mai mai ni’a mai i te hō’ē ti’ara’a ’aore rā hanahana teitei a’e (’a hi’o 1 Nephi 11:14–26). Te Noera o te hō’ē ïa taime maita’i nō te feruri ’e nō te fa’ahanahana i te aroha o te Mesia—Tōna hina’a’ro ’ia vaiiho i te « mau aorai teitei o tōna ra Metua, ’ia ora nō te ta’ata, ’ia pohe nō te ta’ata » (« Again We Meet around the Board », Te mau Hīmene, nūmera 186). Nō te fa’auru i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i teie tumu parau, e nehenehe tā ’outou e ani i te mau pīahi e aha tā rātou i ’āpo mai i roto i tā rātou iho tai’ora’a ’aore rā te tai’ora’a ’a te ’utuāfare i teie hepetoma nō ni’a ’ia Iesu Mesia hou ’oia ’a fānauhia mai ai (’a hi’o ’ia Ioane 17:5 ; Mosia 7:27 ; PH&PF 76:12–14, 20–24 ; Mose 4:2). I muri iho e nehenehe tā ’outou e fa’a’ite’ite atu i te hōho’a i roto i te arata’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’a tai’o ai te mau pīahi i te parau nō te fānaura’a o te Fa’aora (’a hi’o Mataio 1:18–25 ; Luka 1:26–38 ; 2:1–20). E aha ïa te mau mana’o ’e te mau ’ite tei noa’a ia rātou ’a fa’aau ai rātou i te hanahana mātāmua ’o te Fa’aora i tōna fānaura’a ha’eha’a ?

  • E nehenehe te hō’ē uira’a mai tā te melahi i ui ia Nephi i roto i te 1 Nephi 11:16 e riro ’ei rāve’a maita’i nō te ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a i roto i te piha ha’api’ira’a noa atu e tauiri’i ’outou i te mau parau. Penei a’e e nehenehe tā ’outou e pāpa’i i ni’a i te ’iri pāpa’ira’a E aha ïa te aroha mau o te Atua ? ’e ’ia ani i te mau pīahi ’ia feruri i teie uira’a ’ia tai’o ana’e rātou i te 1 Nephi 11:17–33. ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mau mana’o ato’a nō ni’a i te Fa’aora tā teie mau ’irava e fa’auru mai. E aha ïa te mau hōho’a tā ’outou e nehenehe e fa’a’ite’ite atu i te mau pīahi ’o tē fa’a’ite ra i te mau mea i tupu i roto i te orara’a o te Fa’aora tā Nephi i fa’a’ite mai ? E nehenehe ato’a tā rātou e feruri i te aroha o te Fa’aora ’a hi’o ai rātou i te video nō ni’a i tōna fānaura’a, ’oia ho’i « E hō’ē tao’a hōro’a i tō te ao nei », « Te fānaura’a », « Aiū mo’a, aiū ha’eha’a (Pehe Video)—Pupu hīmene momoni a te Fare Menemene », ’aore rā « ’O ’oia te tao’a aroha » (’e ’itehia teie mau video ato’a i ni’a i te LDS.org).

  • ’Ua riro te ’upa’upa ’ei rāve’a fa’ahiahia nō te tītau i te Vārua i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a. ’A feruri i te fa’ata’i i te mau hīmene Noera tei hīmenehia mai ’e te pupu hīmene a te Fare Menemene (’a hi’o mormontabernaclechoir.org), ma te ani i te tahi ta’ata ’ia ha’uti mai i te hō’ē hīmene Noera, ’aore rā ’ia tai’o ’aore rā ’ia hīmene ’āmui ’ei piha ha’api’ira’a i te tahi mau hīmene (’a hi’o Te mau Hīmene, nūmera 118–128). E nehenehe tā te mau pīahi e hi’o i te mau pereota i roto i teie mau hīmene ’e te mau pāpa’ira’a mo’a tei tāpurahia ’e te mau hīmene ’o te fa’arahi i tō rātou māuruuru nō te Fa’aora ’e tōna hina’aro ’ia haere mai i ni’a i te fenua nei.

Luka 4:16–21 ; Ioane 3:16

’Ua rave fa’aoti Iesu Mesia i tāna misiōni, e nehenehe ai ia tātou ’ia fāri’i i te ora mure ’ore.

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia tuatāpapa i te mau tumu i fānauhia ai Iesu Mesia, e nehenehe tā ’outou e ani ia rātou ’ia ’imi ’e ’ia fa’a’ite mai i te mau pāpa’ira’a mo’a ’o te pū’ohu mai i tāna misiōni (’a hi’o i te arata’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare nō te tahi mau hi’ora’a). Penei a’e e nehenehe tā te mau pīahi e ’imi ’e e tai’o i te mau ’īrava nā roto i te mau pea ’aore rā i te mau pupu na’ina’i. E aha tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i te misiōni a te Mesia mai roto mai i te mau ’īrava tā rātou i ’ite ? E aha tā tātou e ha’api’i mai nō ni’a i tāna misiōni mai roto mai i te tahi ’o te mau i’oa tei hōro’ahia iāna i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ? (’a hi’o i te Fa’atoro Parau Bibilia, « Te Mesia, te mau i’oa ’o »).

  • E nehenehe tā te mau pīahi e ha’api’i mai nō ni’a i te misiōni a te Fa’aora nā roto i te tai’ora’a i « Te Mesia Ora : Te ’Itera’a Pāpū o te mau ’Āpōsetolo » (Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, i ni’a i te tāpo’i i mua) ’e te ’itera’a i te mau fa’ahitira’a parau tā rātou i ’ite ’o te fa’ata’a mai nō te aha ’oia i haere mai ai i ni’a i te fenua nei. Aore rā e nehenehe tā rātou ’e tai’o fa’ahou i te pōro’i a te peresideni Gordon B. Hinckley i roto i te « Te tahi atu ā mau rāve’a tauturu » ’e ’ia ’āparau i te mea tā rātou i ’āpo mai nō ni’a i te Fa’aora. Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia rave i te taime i teie tau Noera nō te « ha’amana’o ’e nō te feruri hau noa » i te parau o te Fa’aora ’e tāna misiōni.

  • ’A hōro’a te taime i te mau pīahi ’ia feruri i ni’a i tō rātou mau ’itera’a pāpū nō ni’a ia Iesu Mesia ’e tāna misiōni. E nehenehe ānei tā rātou e fa’a’ite mai i te tahi mau ’ohipa tei tupu ia rātou ’aore rā te mau ’ā’amu nō ni’a i te orara’a o te Fa’aora tei fa’arahi i tō rātou fa’aro’o aore rā tō rātou here nōna ? Nāhea te tuatāpapara’a i te Faufa’a ’Āpī i teie matahiti i tauturu ai nō te hō’ē tau Noera faufa’a rahi roa atu ? Nō te tai’o fa’ahou i te tahi ’o te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī tā te mau pīahi i ha’api’i mai i teie matahiti, e nehenehe tā ’outou e fa’a’ite i te mau video « I aroha mai te Atua i tō te ao nei » ’aore rā « Nō reira ho’i au i fānauhia mai ai » (LDS.org).

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

’A parau atu i tā ’outou mau pīahi ē e nehenehe te tai’ora’a i te Apokalupo 12–22 i teie hepetoma e fa’ahōhonu i tō rātou māuruuru nō te ’ohipa a te Fa’aora i roto i te ’ōpuara’a nō te fa’aorara’a ’e e fa’arahi atu i te aura’a i tā rātou ha’apa’ora’a i te Noera.

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu ā mau rāve’a tauturu

Noela

Te tumu mau o te Noera.

Ua ha’api’i te peresideni Gordon B. Hinckley :

« ’Ia parau ’e ’ia rave-ana’e-hia te mau mea ato’a… ’aita ïa e mea fa’ahiahia atu, e mea hanahana atu, e mea pūai atu mai teie ’ohipa aroha ’a hōro’a ai te Tamaiti a te Atua Mana Hope… ’o ’oia tei fāri’i ’ia pou mai i te fenua nei mai te hō’ē ’aiū i fānauhia i Betelehema, tei hōro’a i tōna ora nā roto i te hō’ē rāve’a ha’amā ’e te māuiui ’ia nehenehe i te mau tamāroa ’e te mau tamāhine ato’a a te Atua nō te mau u’i ato’a o te mau tau, e pohe pā’āto’a ho’i rātou, ’ia haere fa’ahou ’e ’ia ora e a muri noa atu. ’Ua rave ’oia nō tātou i te mea e’ita e noa’a ia tātou ’ia rave nō tātou iho. […]

« Teie te ’ā’amu mau ’e te māere nō te Noera. Te fānaura’a o Iesu i Betelehema nō Iudea e ’ōmuara’a ïa. Te toru matahiti tāvinira’a a te Fatu e ’ōpanira’a ïa. Te mea o te fa’atupu i te ’ā’amu nō tāna tusia, ’o te hōro’ara’a ïa iāna ’ia pohe i roto i te māuiui i ni’a i te sātauro nō Kalavaria nō te ’aufau i tā tātou mau hara ato’a.

Hōho’a
Tē tūturi ra Iesu i roto i te ō nō Getesemane

Getesemane, nā J.  Kirk Richards

Te tuha’a hope’a o te temeio ïa nō te ti’afa’ahoura’a, ma te ’āfa’i mai i te ha’apāpūra’a ē « mai te ta’ata i hope i te pohe ia Adamu, e hope ato’a i te fa’aorahia i te Mesia » (1  Korinetia).

’Aore ïa e Noera mai te mea ’aore e Pāta. ’Ua riro paha te ’aiū Iesu nō Betelehema mai te mau ’aiū ato’a mai te mea ’aita ’oia i riro ’ei Mesia fa’aora nō Gesetemane e Kalavaria, ’e ’aita ato’a te ’ohipa hanahana nō te ti’afa’ahoura’a.

« Tē ti’aturi nei au i te Fatu ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua Ora Mure ’Ore. ’Aore roa e ta’ata rahi mai iāna i ora i ni’a i te fenua nei. ’Aore roa e ta’ata ’ē atu tei rave i teie huru tusia ’aore rā tei hōro’a i teie huru ha’amaita’ira’a. ’O ’oia te Fa’aora ’e te Tāra’ehara nō te ao. Tē ti’aturi nei au iāna. Tē fa’aite nei au i tōna hanahana ma te ha’avare ’ore ’aore rā te fa’aaura’a ’ore. Tē here nei au Iāna. Tē fa’ahiti nei au i tōna i’oa ma te tura ’e te māere. […]

« Ia ’outou tāta’itahi ’ia riro teie ’ei Noela ’oa’oa. Hau atu rā i te faufa’a , tē hina’aro nei au nō ’outou tāta’itahi te hō’ē taime, penei a’e te hō’ē noa hora, nō te feruri hau noa i ni’a i te ’ūmere ’e te hanahana ’o teie Tamaiti a te Atua. Tō tātou ’oa’oa i teie tau nō te mea ïa ē ’ua haere mai ’oia i roto i te ao nei. Te hau tei tae mai nā roto mai iāna, tōna aroha mure ’ore tā tātou e nehenehe e ’ite, ’e te mana’o māuruuru rahi nō te mea tāna i hōro’a hua mai nā tātou tei riro ’ei ho’o rahi nōna iho—teie ïa te tumu mau nō te Noera » (« The Wondrous and True Story of Christmas », Ensign, Tītema 2000, 4–5).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A fa’ata’a i te taime nō te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai. « ’Ia fa’a’ite ana’e te mau pīahi i te mea tā rātou i ha’api’i mai, e’ita ïa rātou e putapū noa i te Vārua ’e e ha’apūai noa i tō rātou iho ’itera’a pāpū, e fa’aitoito ato’a rā rātou i te tahi atu mau pīahi ’ia ’ite i te mau parau mau nō rātou iho… ’A fa’ata’a i te taime nō te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o i roto i te mau ha’api’ira’a tāta’tahi—i te tahi mau taime, e ’ite paha ’outou ē teie mau ’āparaura’a ’o te ha’api’ira’a iho ïa ». (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 30).

Nene’i