Faufa’a ’Āpī 2023
29 nō Mē–4 nō Tiunu. Mataio 26 ; Mareko 14 ; Ioane 13 : « ’Ei ha’amana’ora’a »


« 29 nō Mē–4 nō Tiunu. Mataio 26 ; Mareko 14 ; Ioane 13 : ‘’Ei ha’amana’ora’a’ », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 29 nō Mē–4 nō Tiunu. Mataio 26 ; Mareko 14 ; Ioane 13 », Mai, peʼe mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a ’Āpī 2023

Hōho’a
Te tāmā’ara’a hope’a

’Ei ha’amana’ora’a iā’u, nā Walter Rane

29 nō Mē–4 nō Tiunu

Mataio 26 ; Mareko 14 ; Ioane 13

« ’Ei ha’amana’ora’a »

’A tai’o i te Mataio 26 ; Mareko 14 ; ’e Ioane 13, ’e ’a feruri i te mau mana’o ’e te mau fa’a’itera’a o te tae mai i tō ’oe ferurira’a. E aha te mau poro’i e ha’amaita’i i te mau pīahi o tā ’oe piha ha’api’ira’a ?

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te tahi mea tā rātou i ha’api’i mai i teie hepetoma tei tauturu ia rātou ’ia ’imi i te tahi atu ā aura’a i roto i te ’ōro’a mo’a. E aha tā rātou i rave ’e nāhea te reira i te pāitaitara’a (’āehuehu)[affecté] i tō rātou ’itera’a rau i te ravera’a i te ’ōro’a mo’a ?

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Mataio 26:20–22

E ti’a ia tātou ’ia hi’opo’a i tō tātou iho orara’a nō te fa’aoti e nāhea te mau parau a te Fatu e tano ai i ni’a ia tātou.

  • E rave rahi mau ha’api’ira’a ’evanelia tā tātou e fa’aro’o nei i roto i tō tātou orara’a, i te tahi rā taime e riro e fa’ahemara’a ’ia mana’o tātou ē, e tano hau atu taua mau ha’api’ira’a ra i te tahi ’ē atu mau ta’ata. E nehenehe te tāu’ara’a parau nō ni’a i te Mataio 26:20–22 e tauturu ia tātou ’ia ha’avī i teie peu. E aha te mau ha’api’ira’a tā tātou e ha’api’i mai, nō ni’a i te fa’a’ohipara’a te mau pipi i te mau parau a te Fa’aora i ni’a ia rātou iho ? Mai te mea e tai’o te mau pīahi i te fa’ahitira’a parau a te peresideni Dieter F. Uchtdorf nō teie ’ā’amu i roto i tāna parau poro’i « E te Fatu, o vau ānei ? », e nehenehe rātou e fa’a’ite mai i te mau mana’o tā rātou i fāri’i (Liahona, Novema 2014, 56–59).

Mataio 26:26–29

’Ua riro te ’ōro’a mo’a ’ei taime nō te ha’amana’o i te Fa’aora.

  • Nāhea te mau pīahi i te fa’ata’a i te mo’ara’a o te ’ōro’a mo’a i te hō’ē ta’ata tei ’ore ā i mātau i te reira ? Penei a’e e nehenehe tā ’oe e hāmani ’āmui i te hō’ē tāpura nō te mau uira’a tā te tahi ta’ata e nehenehe e ui mai nō ni’a i te ’ōro’a mo’a, mai teie « Nō te aha te Fa’aora i hōro’a mai ai ia tātou te ’ōro’a mo’a ? Nō te aha te pāne ’e te pape i riro ai ’ei mau tāpa’o pūai nō Iesu Mesia ? E aha tā tātou e fafau ’a rave ai tātou i te ’ōro’a mo’a ? E aha te mau fafaura’a tā tātou e fāri’i ? » E ’imi mai te mau pīahi i te mau pāhonora’a i roto i te mau mātēria i muri nei : Mataio 26:26–29 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:75–79 ; ’e te mau tumu parau o te ’evanelia, « Te ’ōro’a mo’a » (topics.ChurchofJesusChrist.org). E nehenehe ato’a ’oe e fa’a’ite i te mau mana’o o Elder D. Todd Christofferson roto i « Te tahi atu ā mau mātēria tauturu ».

    Hōho’a
    vahine e rave nei i te ’ōro’a mo’a

    E tauturu te ’ōro’a mo’a ia tātou ’ia ha’amana’o ia Iesu Mesia.

  • E fāna’o paha te mau pīahi ’ia fa’aro’o i te mau mana’o o vetahi ’ē nō ni’a e nāhea ’ia ha’amana’o i te Fa’aora i roto i te ’ōro’a mo’a ’e i te ro’ara’a o te hepetoma (hi’o Luka 22:19–20 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:36–37). Penei a’e e ani atu ’oe ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mea tei tauturu ia rātou ’e tō rātou ’utuāfare ’ia ha’amana’o i te Fa’aora ’e ’ia ha’apa’o i tā rātou mau fafaura’a. ’Ia fa’a’ite ato’a mai rātou e aha tā rātou i rave nō te fa’ariro i te ’ōro’a mo’a ’ei ’ohipa mo’a.

Ioane 13:1–17

’O te Fa’aora tō tātou hi’ora’a maita’i nō te tāvini-ha’eha’a-ra’a ia vetahi ’ē.

  • Nō te tauturu i tā ’oe mau pīahi ’ia feruri i te aura’a nō tō Iesu horoira’a i te ’āvae o tāna mau pipi, e ani ’oe i te hō’ē pīahi ’ia ha’uti i te ti’ara’a o Petero ’e ’ia uiuihia e te toe’a o te mau pīahi. E ’imi mai te mau pīahi i roto i te Ioane 13:1–17 ’e ’ia feruri i te aura’a o te mau uira’a tā rātou e ui atu ia Petero nō te ha’api’i rahi mai nō ni’a i tōna ’itera’a. E aha tā tātou i ’apo mai nā roto mai i teie ’ā’amu o te nehenehe e pāitaita i te huru o tā tātou tāvinira’a ia vetahi ’ē ?

Ioane 13:34–35

’Ua riro tō tātou here nō vetahi ’ē ’ei tāpa’o ē, e mau pipi mau tātou nā Iesu Mesia.

  • Nāhea ’oe i te fa’auru i te mau pīahi ’ia fa’arahi atu ā i te here ? Penei a’e e nehenehe ’oe e ui ia rātou e aha te mau fa’a’itera’a tā rātou e ’ite nei, ’ia fārerei ana’e rātou i te hō’ē ta’ata e pe’e ra i te Mesia. E ani atu ’oe ia rātou ’ia ’imi mai i te Ioane 13:34–35 nō te ha’api’i mai e nāhea e ’itehia ai te mau pipi mau a te Mesia. E aha tā tātou e rave nō te fa’ariro i te here ’ei tāpa’o faufa’a rahi nō tō tātou ti’ara’a pipi ? Penei a’e e nehenehe ’oe e ’āparau e mea nāhea te herera’a ia vetahi ’ē e riro ai ’ei rāve’a nō te fa’a’itera’a pāpū ia Iesu Mesia. Nāhea tātou i te rave i te reira i roto i tō tātou ’utuāfare, i ni’a i te mau rāve’a tūreiara’a tōtiare, ’e i roto i te tahi atu mau rāve’a ?

  • ’Ei piha ha’api’ira’a, ’ua ha’api’i rahi mai ’outou nō ni’a i te orara’a o te Fa’aora i teie matahiti, e tae noa atu i te mau hi’ora’a e rave rahi e mea nāhea ’oia i te fa’a’itera’a i tōna here nō vetahi ’ē. Hō’ē rāve’a nō te tauturu i te mau pīahi ’ia feruri i te fa’auera’a i roto i te Ioane 13:34 ’o te pāpa’ira’a ïa Mai iā’u i here ia ’outou i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’e e ani atu i te mau pīahi ’ia tāpa’o mai i te mau hi’ora’a tā rātou e ha’amana’o nei i roto i te Faufa’a ’Āpī ’o tē fa’ahōho’a nei i te here o Iesu. I muri iho e pāpa’i ’oe ’A here te tahi i te tahi i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’e e ani i te mau pīahi ’ia tāpura mai i te mau rāve’a, tātou e pe’e ai i tōna hi’ora’a nō te here. E nehenehe te mau pīahi e ’ite mai i te mau mana’o i roto i te hō’ē o te mau video tei tāpurahia i roto « Te tahi atu ā mau mātēria tauturu ».

Hōho’a
ītona mātēria tauturu

Te tahi atu ā mau mātēria tauturu

« Te ha’aputapūra’a i te mau maita’i ’e te huru o te Mesia ».

’Ua ha’api’i Elder D. Todd Christofferson : « Fa’ahōho’ara’a ’ia ’amu ana’e i te tino [o te Fa’aora] ’e ’ia inu ana’e i tōna toto [te aura’a] nō te ha’aputapū i te mau maita’i ’e te huru o te Mesia, te fa’aru’era’a i te natura ta’ata ’e te rirora’a ’ei feiā mo’a ’nā roto i te tāra’ehara a te Mesia ra te Fatu’ [Mosia 3:19]. ’A ’amu ai tātou i te pāne ’e te pape o te ’ōro’a mo’a i te mau hepetoma ato’a, e maita’i atu ā tātou ’ia feruri ’e nāhea ’ia rave hope roa i tōna huru ’e i te hōho’a nō tōna orara’a hara ’ore i roto i tō tātou orara’a ’e ’ia riro mai tātou » (« Te Pāne ra tei pou mai mai te ra’i », Liahona, Novema 2017, 37).

Mau video nō ni’a i te here i ni’a ChurchofJesusChrist.org.

  • « Love One Another [’A here te tahi i te tahi] »

  • « Families Sacrifice, Give, and Love [E fa’atusia, e hōro’a ’e e here te mau ’utuāfare] »

  • « Preparation of Thomas S. Monson: He Learned Compassion in His Youth [Fa’aineinera’a o Thomas S. Monson : ’Ua ha’api’i mai ’oia i te aroha i roto i tōna ’āpīra’a] »

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Hi’o nā roto i te mata o te Atua. ’A tūtava i te hi’o i tā ’outou mau pīahi mai tā te Atua e hi’o ra ia rātou, ’e e fa’a’ite mai te Vārua ia ’outou i tō rātou faufa’a ’e tō rātou ’aravihi hanahana. ’A nā reira ai ’outou, e arata’ihia ’outou i roto i tā ’outou mau tauto’ora’a ’ia tauturu ia rātou (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,6).

Nene’i