Faufaʼa Tahito 2022
21–27 nō Fepuare. Genese 24–27 : ’Ua fa’a’āpīhia te fafaura’a


« 21–27 nō Fepuare. Genese 24–27 : ’Ua fa’a’āpīhia te fafaura’a », Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 21–27 nō Fepuare. Genese 24–27 », Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2022

Hōho’a
Rebeka

Fa’ahōho’ara’a nō Rebeka, nā Dilleen Marsh

21–27 nō Fepuare

Genese 24–27

’Ua fa’a’āpīhia te fafaura’a

’A tai’o ai ’oe i te Genese 24–27, ’a pure nō te ’ite e nāhea ’oe i te fa’aitoito i te mau pīahi ’ia fāri’i i tō rātou iho mau ’itera’a nā roto i te ha’api’ira’a mai nā roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

Nō te fa’aitoito i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o nō ni’a i te Genese 24–27, e nehenehe e ani ia rātou ’ia mā’iti i te hō’ē tuha’a ta’a ’ē ’o tei fa’auru ia rātou ’e ’ia pāpa’i i te reira i ni’a i te hō’ē ’api parau. ’A ’ohi mai i te mau pāpie ’e e mā’iti i te tahi nō te tai’o ’e nō te ’āparau ’ei piha ha’api’ira’a.

Hōho’a
’ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Genese 24

E mea faufa’a roa te fafaura’a o te fa’aipoipora’a nō te fa’anahonahora’a mure ’ore a te Atua.

  • E hōro’a mai te faufa’a rahi nō Aberahama ’ia ’imi i te hō’ē vahine nā Isaaka, i te rāve’a maita’i nō te ’āparau i te faufa’a rahi o te fafaura’a o te fa’aipoipora’a i roto i te fa’anahonahora’a a te Atua nō tātou. Nō te ha’amata i te ’āparaura’a, e nehenehe te mau pīahi e hi’o rereamanu i te Genese 24 ’e e fa’a’ite mai i te mau mea tā te Fatu i rave nō te tauturu i te ’āpitira’a ia Isaaka ’e ia Rebeka i roto i te fa’aipoipora’a. Nō te aha e mea faufa’a roa te fa’aipoipora’a nā te Fatu ? Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ’āparau i teie uira’a, e nehenehe ’oe e fa’a’ite atu ia rātou i te fa’ahitira’a parau a Elder D. Todd Christofferson i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu ». Nāhea tātou i te ha’apāpū ē, tē tupu ra te mau fā a te Atua nō te fa’aipoipora’a ?

  • E ui i te mau pīahi e aha te mau maita’i tā rātou i ’ite i roto i te hō’ē hoa fa’aipoipo, te mau metua ’aore rā te tahi atu mau ta’ata fa’aipoipo ’o tei fa’atupu i te hō’ē fa’aipoipora’a ha’apa’o maita’i ’e te ’oa’oa. Tē fa’ata’a nei te fa’ati’ara’a i roto i te Genese 24 i te mau maita’i ’o te nehenehe e tauturu i te hō’ē ta’ata ’ia fa’atupu i te ’oa’oa i roto i te fa’aipoipora’a—’e i roto i te tahi atu tuha’a o te orara’a. ’Ei hi’ora’a, i roto i te ’īrava 12 tē ha’api’i mai nei tātou nō ni’a i te arata’ira’ahia nā roto i te pure, ’e i roto i te ’īrava 19 tē ha’api’i mai nei tātou nō ni’a i te fa’arahi-atu-ā-ra’a i te tauto’ora’a i roto i te tāvinira’a. E aha te tahi atu mau parau tumu e ’itehia i roto i teie mau pene ? E nehenehe ato’a te mau pīahi e hi’o mai i roto i « Te ’Utuāfare : E poro’i i tō te Ao Nei » (ChurchofJesusChrist.org).

Genese 25:29–34

E nehenehe tātou e mā’iti i roto i te ha’amāuruurura’a ’oi’oi ’aore rā te mau mea faufa’a rahi a’e.

  • Nāhea ’oe e nehenehe ai e tauturu i te mau pīahi ’ia ’apo mai i te ha’api’ira’a nō rātou iho i roto i te mau ’itera’a ’o Iakoba ’e ’o Esau ? Hō’ē mana’o, ’o te anira’a ia rātou ’ia hāmani mai e piti tāpura i ni’a i te tāpura ’ere’ere—hō’ē nō te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore tā te Atua e hina’aro e hōro’a mai nō tātou, ’e te tahi, nō te mau mea o te ao nei e fa’a’ōnevaneva ia tātou i teie mau ha’amaita’ira’a. I muri iho, e nehenehe te mau pīahi e tai’o i te Genese 25:29–34, ma te mono i te parau « tuha’a matahiapo » i te hō’ē mea i roto i te tāpura mātāmua ’e te parau « mā’a » i te hō’ē mea i roto i te piti o te tāpura. Nāhea te ’enemi i te tāmata e ’ume ia tātou ’ia mono i te mau ha’amaita’ira’a a te Atua i te mau mea e mea iti roa te faufa’a ? ’A feruri e ani i te mau pīahi ’ia hōro’a i te tahi ’e te tahi i te mau parau a’o e nāhea i te rōtahi i ni’a i te Fa’aora ’e i ni’a i te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore ’o tāna e pūpū nō tātou.

Genese 26:18–25, 32–33

’O Iesu Mesia te ’āpo’o pape ora.

  • Tē fa’ahiti nei te Genese 26 ē, e rave rahi taime e ti’a ia Isaaka ’e i tōna ’utuāfare ’ia ’ō i te mau ’āpo’o nō te ’ite mai i te pape, ’e i te rahira’a taime, tītauhia te tauto’ora’a rahi. E nehenehe te reira e tauturu ia ’oe ’ia ha’api’i i te mau pīahi nō ni’a i te tauto’ora’a e tītauhia nō te ’āfa’i mai i te « pape ora » a te Fa’aora i roto i tō tātou nei orara’a (hi’o Ioane 4:10). Penei a’e e nehenehe e fa’ahōho’a i te reira ’e te hō’ē hōho’a pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere nō te hō’ē puna pape tei tāpo’i-hōhonu-hia i te repo. E nehenehe te mau pīahi te tahi i muri mai i te tahi e tūmā i te tahi tuha’a repo, ma te fa’ata’a mai e nāhea rātou e ’ite mai ai i te pape ora a te Fa’aora. E fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’ohipa i Guide to the Scriptures [te arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a] nō te ’ite mai i te mau ’īrava ’o te parau nei i te mau mea tā rātou e fa’a’ite mai.

    Hōho’a
    hō’ē ’āpo’o pape tahito

    Hō’ē ’āpo’o pape i roto ia Bere-Seba tahito, i reira tō Aberahama ’e tō Isaaka ’ōra’a i te mau ’āpo’o pape.

Hōho’a
ītona te tahi atu mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Te fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare e mau hāmanira’a ïa nā te Atua.

’Ua hōro’a mai Elder D. Todd Christofferson i te tahi mau tumu nō te aha e mea faufa’a roa te fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare nō te fa’anahonahora’a a te Atua :

« E hōro’a mai te hō’ē ’utuāfare tei patuhia i ni’a i te fa’aipoipora’a o te tāne ’e te vahine i te fa’anahora’a maita’i roa a’e nō te fa’atupu-māite-ra’a i te ’ōpuara’a a te Atua—te vaira’a nō te fānaura’a i te mau tamari’i ’o tē tae mai ma te mā ’e te hara ’ore mai te Atua ra, ’e te vāhi ho’i nō te ha’api’ira’a ’e te fa’aineinera’a e hina’arohia e rātou nō te orara’a tāhuti manuia ’e te ora mure ’ore i te ao a muri atu. E mea faufa’a rahi ’ia vai mai te tahi mau ’utuāfare tei patuhia i ni’a i taua mau huru fa’aipoipora’a ra ’ia ora ’e ’ia ruperupe te mau sōtaiete…

« E ’ere rā tā tātou mau parau nō ni’a i te ti’ara’a o te fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare, i niuhia i ni’a i te māramarama ta’ata, i ni’a rā i te parau mau ē, e hāmanira’a te reira nā te Atua. ’O ’oia tei hāmani ia Adamu ’e ia Eva i te ha’amatara’a, mai te au i tōna ra hōho’a, te tāne ’e te vahine, ’e ’ua ’āpiti ia rāua ’ei tāne ’e ’ei vahine fa’aipoipo ’ia riro rāua ’ei ‘hō’ē’ ’e ’ia fa’arahi ’e ’ia fa’a’ī i te fenua. Tei ni’a i te ta’ata tāta’itahi te hōho’a o te Atua, tei roto ana’e rā i te fa’aipoipora’a o te tāne ’e te vahine ’ei tino hō’ē e noa’a ai ia tātou te aura’a hope roa nō tō tātou hāmanira’ahia mai te au i te hōho’a o te Atua—te tāne ’e te vahine… Taua fa’aipoipora’a ra… e tuha’a rahi ho’i nō te rāve’a ’oa’oa mai te Hi’ara’a ’e te Tāra’ehara » (« Nō te aha te fa’aipoipora’a, nō te aha te ’utuāfare », Liahona, Mē 2015, 52).

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’atumu i tā ’outou ha’api’ira’a i ni’a i te ha’api’ira’a tumu. ’A tītau manihini ai ’oe i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o, ’ia pāpū ra ē e fa’aho’i-tāmau-noa-hia te ’āparaura’a i ni’a i te ha’api’ira’a tumu i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. E nehenehe ’oe e nā reira nā roto i te anira’a i te mau pīahi ’ia tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a i roto i te piha ha’api’ira’a, ma te ui i te mau uira’a nō ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e ma te anira’a i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i tō rātou ’itera’a pāpū nō te ha’api’ira’a tumu tei ha’api’ihia.

Nene’i