Faufaʼa Tahito 2022
9–15 nō Mē. Nūmera 11–14 ; 20–24 : « ’Eiaha rā e fa’aru’e ia Iehova, ’eiaha ho’i e mata’u »


« 9-15 nō Mē. Nūmera 11–14 ; 20–24 : ‘’Eiaha rā e fa’aru’e ia Iehova, ’eiaha ho’i e mata’u » Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 9-15 nō Mē. Nūmera 11–14 ; 20–24 », Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : 2022

Hōho’a
’āfa’a nō te medebara

9-15 nō Mē

Nūmera 11–14 ; 20–24

« ’Eiaha rā e fa’aru’e ia Iehova, ’eiaha ho’i e mata’u »

Hō’ē o te mau rāve’a maita’i a’e nō te ’ite e aha te rōtahi i roto i te ha’api’ira’a, ’o te anira’a ïa i te mau pīahi i te mea tā rātou i ’ite mai e mea faufa’a, ’a tuatāpapa ai rātou i te mau pāpa’ira’a mo’a. Nā te reira e fa’a’ite mai e aha te mea faufa’a roa nō rātou ’e e aha tā rātou i ineine nō te ha’api’i mai.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

I te tahi mau taime, te mea noa e tītauhia nō te fa’aitoito i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te mau mana’o nō tā rātou tuatāpapara’a, ’o te anira’a ïa i te hō’ē uira’a ’ōhie roa, mai te « e aha tā te Vārua Maita’i i ha’api’i ia ’outou ’a tai’o ai ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a i teie hepetoma ? » I muri iho, ’a hōro’a ia rātou i te taime nō te feruri ’e nō te pāhono.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Nūmera 12

Te pāto’ito’ira’a i te peropheta a te Fatu e fa’a’ino te reira i te Fatu.

  • E nehenehe te tai’ora’a i te Nūmera 12 e tauturu i te mau pīahi ’ia hāro’aro’a i te faufa’a rahi ’o te pāto’ito’ira’a i te peropheta a te Fatu. E nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia tai’o i teie pene ’e ’ia paraparau mai nō ni’a i te huru o te mau mana’o o te Fatu nō ni’a i tōna mau tāvini. ’Ia au i te mau ’īrava 1–2, i tō ’outou mana’o, e aha te aura’a nō te parau e pāto’ito’i i te peropheta a te Fatu ? E aha te mau fifi nō te ravera’a i te reira ? E aha tā tātou e nehenehe e ha’api’i mai i roto i te mau ’ohipa a Mose ’e a te ’āti ’Īsera’ela i roto i te mau ’īrava 13 ’e 15 ?

Nūmera 12:3

« E marū rahi tō Mose ».

  • E māere paha te tahi mau ta’ata ’ia tai’o ē, hō’ē ti’a fa’atere pūai mai ia Mose, tei ti’a i mua ia Phara’o ’e tei fa’atupu i te mau temeio māere, nā roto i te mana o te Fatu, e « ta’ata marū roa » ato’a. E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te Nūmera 12:3 nō te ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a e aha te marū mau. E nehenehe ’outou e hi’o i te tātarara’a i roto i te « Marū » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a (scriptures.ChurchofJesusChrist.org). ’Ei piha ha’api’ira’a, e nehenehe ato’a ’outou e ’imi i te mau fa’a’itera’a o te marū o Mose i roto i te Nūmera 12.

  • E aha te tahi atu mau fa’a’itera’a nō te marū o Mose tā tātou e nehenehe e ha’api’i mai ? (hi’o, ’ei hi’ora’a, Exodo 18:13–25 ; Nūmera 11:26–29 ; Hebera 11:24–27 ; Mose 1:10–11). E nehenehe ato’a ’outou e tai’o ’e e ’āparau e mea nāhea tō te Fa’aora fa’a’itera’a i te marū (hi’o i te Mataio 11:29 ; 27:11–14 ; Luka 22:41–42 ; Ioane 13:4–5). E aha tā te mau hi’ora’a o Mose ’e o te Fa’aora—’aore rā, ’o te mau ta’ata tā tātou i ’ite—e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te marū ? Nō te aha te Atua e hina’aro ai ’ia marū tātou ?

Nūmera 13–14

Nā roto i te fa’aro’o i te Fatu, e roa’a ia tātou te tia’ira’a nō te tau a muri a’e.

  • ’A ’āparau ai ’outou i te ’ā’amu nō nā 12 ta’ata ’Īsera’ela tei hi’opo’a i te fenua i parauhia ’e tei hōro’a i tā rātou parau fa’a’ite, e nehenehe e ani i te mau pīahi, i tō rātou mana’o, nāhea teie ’ā’amu e tano ai i ni’a i te mau mea tā rātou e fa’aruru nei. Nō te tauturu, e nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia tāpura i te mau mea nō roto mai i te Nūmera 13:23–33 ’o tē nehenehe e fa’aauhia i te hō’ē mea i roto i tō tātou orara’a. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe te fenua i parauhia, e fa’ahōho’a i te hō’ē mea tā te Fatu e hina’aro ’ia fa’aoti tātou, te mau pūpā vine, e nehenehe e riro ’ei mau ha’amaita’ira’a, te mau ta’ata rarahi, e nehenehe e riro ’ei mau tāmatara’a tā tātou e fa’aruru, ’e tē vai atu ra. E fa’aitoito i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou e mana’o ra, e hina’aro te Fatu ’ia ha’api’i mai rātou nā roto mai i teie ’ā’amu.

    Hōho’a
    tē fa’a’ite nei te mau ta’ata i te mau hotu ia Mose

    ’Ua mata’u hō’ē ’ahuru ta’ata ’Īsera’ela huna ; e fa’aro’o tō Iosua ’e tō Kaleba. © Lifeway Collection/licensed nō roto mai goodsalt.com

Nūmera 21:4–9

Mai te mea e hi’o tātou ia Iesu Mesia ma te fa’aro’o, e nehenehe ’oia e fa’aora ia tātou i te pae vārua.

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ’āparau i te ’ā’amu i roto i te Nūmera 21:4–9 ’e ’ia patu i tō rātou fa’aro’o i te Fa’aora, e nehenehe ’outou e pāpa’i i te mau uira’a mai teie i ni’a i te tāpura ’ere’ere : E aha tā te ’ōphī veo e fa’ahōho’a nei ? E aha tā te pātia ’ōphī e fa’ahōho’a nei ? Nō te aha te tahi mau ta’ata i pāto’i ai i te hi’o i ni’a i te ’ōphī veo ? Nāhea e nehenehe ai tātou « ’ia hi’o i ni’a » i te reira i teie mahana ? E nehenehe te mau pīahi e fa’a’ite mai i te mau pāhonora’a i ’itehia mai ia rātou ’a tai’o ai rātou i te Nūmera 21:4–9 ; 1 Nephi 17:40–41 ; Alama 33:18–22 ; ’e Helamana 8:13–15. E aha te tahi o te mau mea ’ōhie tā te Fa’aora e ani mai nei ia tātou ’ia rave nō te fāri’i i tāna fa’aorara’a ? Nō te aha e mea fifi i te tahi taime ’ia rave i te reira mau huru ’ohipa ’ōhie ? (hi’o « Te tahi atu mau rāve’a tauturu » nō te tahi mau mana’o nō ni’a i te reira). Penei a’e e nehenehe i te mau pīahi e fa’a’ite mai, nāhea te ravera’a i teie mau mea i te hōpoi mai i te mana o te Fa’aora i roto i tō rātou orara’a.

Hōho’a
ītona nō te tahi atu mau rāve’a tauturu

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

« Te mau mea iti ’e te ’ōhie ».

’Ua fa’ati’a mai ’o Elder L. Whitney Clayton nō te hō’ē ’episekōpo tei a’o i te mau melo o te pāroita e fa’aruru nei i te mau tāmatara’a fifi rau i roto i tō rātou orara’a :

« E mea pinepine tāna mau a’ora’a i te mau melo o te pāroita, tei roto i te ho’ira’a i ni’a i te mau fa’a’ohipara’a ’ōhie o te fa’aro’o, mai te tuatāpapara’a i te Buka a Moromona[,] … te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru, ’e te tāvinira’a ma te itoito i roto i te ’Ēkālesia. Terā rā, e mea pinepine, tā rātou pāhonora’a iāna, e pāhonora’a ti’aturi ’ore :… ’E aha te tū’atira’a nō te ravera’a i te reira mau mea, ’e te mau fifi tā’u e fa’aruru nei ?’

« … Te feiā e ’ōpua i te rave i ’te mau mea ha’iha’i ’e te ’ōhie’ [Alama 37:6]—ma te ha’apa’o ri’i noa—e ha’amaita’ihia rātou i te fa’aro’o ’e te pūai e hau atu i te mau ’ohipa ha’apa’o, ’e mai te huru ra ē, ’aita e tū’atira’a » (« Tāna e parau ia ’outou, ’ia nā reira ’outou », Liahona, Mē 2017, 98).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A fa’atumu i ni’a i te mau mea faufa’a roa a’e. E’ita e nehenehe e tuatāpapa i te mau ’ā’amu ato’a ’aore rā te mau parau tumu ato’a. ’A pe’e i te Vārua, ’e ’a feruri i te mau hina’aro o te mau pīahi ’a fa’aoti ai ’outou e nāhea ’ia rave i te taime ha’api’ira’a. Haʼamanaʼo ē ’ua riro te ’utuāfare, ’eiaha te piha ha’api’ira’a, ’ei pū nō te ’apora’a mai i te ’evanelia.

Nene’i