Faufaʼa Tahito 2022
5–11 nō Tetepa. Isaia 1–12 : « Te Atua tō’u ora »


« 5–11 nō Tetepa. Isaia 1–12 : ‘Te Atua tō’u ora’ », Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 5–11 nō Tetepa. Isaia 1–12 », Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2022

Hōho’a
peropheta tahito e pāpa’i ra

’Ua fa’a’ite ātea te peropheta Isaia i te fānaura’a o te Mesia, nā Harry Anderson

5–11 nō Tetepa

Isaia 1–12

« Te Atua tō’u ora »

’A feruri i te mau rāve’a nō te fa’aitoito i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te mau mana’o ’e te ta’a-maita’i-ra’a tā rātou i fāri’i i roto i tā rātou iho tuatāpapara’a ’e tā te ’utuāfare. .

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E hōro’a mai Te arata’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pee mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare i te mau mana’o nō te ta’a-maita’i-ra’a i te mau pāpa’ira’a a Isaia. E nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e mea nāhea te hō’ē o teie mau mana’o, ’aore rā te tahi atu i te tauturura’a ia rātou ’ia ha’api’i mai i te Isaia 1–12.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Isaia 1–12

E tupu te mau parau ato’a a Isaia.

  • Nō ni’a ia Isaia, ’ua ha’api’i te Fa’aora ē, « ’ua tupu ’e ’aore rā ïa, e tupu ïa a muri atu ’ei parau mau i te au i tāna i parau mai ra » (3 Nephi 23:3). E nehenehe ’outou e ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a ia Isaia nā roto i te fa’a’itera’a i teie pāpa’ira’a mo’a ’e i te fa’ahitira’a parau i roto i « Te tahi atu ā mātēria tauturu ». I muri iho e nehenehe ’outou e pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere Tau o Isaia, Tāvinira’a tāhuti a te Fa’aora, ’e Te mau mahana hope’a nei. E nehenehe te mau pīahi e ’imi i te mau ’īrava i roto i te Isaia 1–12 ’o te nehenehe e tano i te hō’ē ’aore rā hau atu mau pereota i ni’a i te tāpura ’ere’ere (’ei hi’ora’a, Isaia 2:1–5 ; 7:1–7 ; 7:10–14 ; 9:2–7 ; 10:20 ; 11:10 ; 12:1). Nō te aha teie mau tohura’a e mauhia nei e tātou i teie mahana e riro ai ’ei ha’amaita’ira’a ?

Isaia 1 ; 3 ;5

« ’A fa’aea i te rave i te ’ino ».

  • E nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te mea tā rātou i ha’api’i mai nā roto mai i tā rātou iho tuatāpapara’a ’e tā te ’utuāfare nō te Isaia 1, 3,5 nō ni’a i te huru pae vārua o te bāsileia o Iuda i te ’anotau ’o Isaia. Penei a’e e nehenehe rātou e hi’o fa’ahou ā i teie mau pene ’e e hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau ’īrava ’e nō te mau huru e fa’a’itehia ra i roto. E aha te mau parau poro’i o te ti’aturira’a tā tātou i ’ite i roto i teie mau pene ? (Mai te mea e hina’arohia, e nehenehe ’outou e fa’atu’ati i te mau pīahi i ni’a i te Isaia 1:16–20, 25–27 ; 3:10.) Mai te mea e poro’i tā Iuda i tahito ra nā tātou, e aha ïa te reira ?

  • E nehenehe te mau pīahi e fa’ariro ia rātou ’ei feiā nō Ierusalema i te taime ’a tohu ai ’o Isaia. E nehenehe ’outou e uiui i te tahi pae o rātou, i te mea tā Isaia i parau ’e e aha tō rātou mana’o nō ni’a i te reira. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia paraparau mai nō ni’a i te mau parau a Isaia e ’itehia i roto i te Isaia 1:16–20 ; 3:16–26 ; 5:20–23. E aha tā Isaia i parau o te fa’auru ia tātou ’ia tātarahapa ?

Isaia 2 ; 4 ; 11–12

E fa’atupu te Atua i te hō’ē ’ohipa rahi i te mau mahana hope’a nei.

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia feruri e mea nāhea te mau parau tohu a Isaia nō ni’a i te mau mahana hope’a nei i te tupura’a, e nehenehe ’outou e mā’iti i te tahi mau ’īrava nō roto mai i te Isaia 2 ; 4 ; 11–12 (mai te Isaia 2:2–3 ; 4:5–6). I muri iho e ani i te mau pīahi ’ia ’imi i te mau ihoparau i mua ra i roto i teie mau ’īrava (mai te « e riro » ’aore rā « e haere ra »). E ani ia rātou ’ia mono i te tahi o te reira i te mau ihoparau i teie nei (mai te « tē tupu ra » ’aore rā « e haere »). E mea nāhea teie mau tohu i te tupura’a i roto i tō tātou orara’a ? Nō te aha e mea faufa’a ’ia ’ite i teie mau parau tohu ?

  • E nehenehe ’outou e feruri i te taime ’a fārerei ai Moroni ia Iosepha Semita i te matahiti 1823, ’ua fa’ahiti ’oia i te Isaia 11 ’e ’ua parau ’oia ē ’ua fātata roa te reira i te tupu (hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:40 ; hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 113:1–6). E nehenehe te mau pīahi e tai’o i te tahi mau ’īrava i roto i te Isaia 11 (mai te mau ’īrava 6–12) ’e ’ia ha’apoto nā roto i tā rātou iho mau parau i te mea tā Isaia i ’ite. E aha tō tātou ti’ara’a i roto i te fa’atupura’a i teie mau tohu ?

Hōho’a
vahine e hi’i ra i te ’aiū

« ’Ua fānau mai ho’i te hō’ē tama nā tātou, ’ua hōro’ahia mai te hō’ē tamaiti nā tātou » (Isaia 9:6).

Isaia 7–9

ʼUa tohu Isaia nō Iesu Mesia.

  • E nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi e aha tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a ia Iesu Mesia i roto i te mau pāpa’ira’a mai te Isaia 7:14 ; 8:13–14 ; 9:2, 6–7. ’Ei hi’ora’a, nō te aha Emanuela e riro ai ’ei hō’ē ti’ara’a maita’i nō te Fa’aora ? (hi’o Mataio 1:23). Nāhea Iesu Mesia i riro ai ’ei « A’o » ’aore rā ’ei « Ari’i nō te Hau » nō tātou ? E nehenehe ato’a te mau pīahi e fa’a’ite i te tahi atu mau ’īrava tā rātou i ’ite i roto i te Isaia 1–12 ’o tē fa’aha’amana’o nei ia rātou nō ni’a ia Iesu Mesia. E aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i mai nei ia tātou nō ni’a iāna ?

  • Nā mua a’e i te ha’api’ira’a, e nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia ’āfa’i mai i te hō’ē hōho’a o te Mesia o tā rātou e mana’o nei ’o te hō’ē o te mau fa’a’itera’a o te Fa’aora e ’itehia i roto i te Isaia 7–9. I roto i te piha ha’api’ira’a, ’a hōro’a ia rātou i te taime nō te fa’a’ite mai i te hōho’a tā rātou i hōpoi mai ’e ’a fa’ata’a e nāhea te reira i te tū’ati i te mau parau a Isaia.

Hōho’a
ītona te tahi atu ā mātēria tauturu

Te tahi atu ā mātēria tauturu

E nehenehe te mau parau tohu a Isaia e hōro’a mai e rave rahi tupura’a.

’Ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks ē : « Tē vai nei i roto i te buka a Isaia e rave rahi mau parau tohu ’o te hōro’a mai e rave rahi tupura’a. E au ra ē e fa’a’ohipahia te mau ta’ata i te tau o Isaia ’aore rā te mau huru orara’a o te u’i nō muri iho. Te tahi atu tātarara’a, pinepine e fa’ahōho’ara’a, e fa’a’ite ra i te mau mea i tupu i te ’āfara’a o te tau, i te taime ’a ha’amouhia ai o Ierusalema ’e tōna mau ta’ata o tei ha’apurarahia i muri a’e i te fa’asātaurora’ahia te Tamaiti a te Atua. Te tahi ato’a aura’a ’aore rā tupura’a o terā noa ā tohura’a mai te huru ra ē e tū’ati te reira i te mau ’ohipa e tae mai i te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora. Nō te rahi o te mau tātarara’a e vai ra i roto i terā mau tohura’a e ha’apāpū te reira i te faufa’a rahi ’ia ’imi i te heheura’a a te Vārua Maita’i nō te tauturu ia tātou ’ia tātara i te reira » (« Scripture Reading and Revelation » Ensign, Tenuāre 1995, 8).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Ani i te Vārua. « E nehenehe te pehe mo’a, te mau pāpa’ira’a mo’a, te mau parau a te mau peropheta nō te mau mahana hope’a nei, te fa’a’itera’a i te here ’e te ’itera’a pāpū, ’e te mau taime ferurira’a hau, e tītau i te Vārua ’ia pārahi mai i reira » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,10).

Nene’i