Faufaʼa Tahito 2022
19–25 nō Tetepa, Isaia 40–49 : « E ha’amāhanahana i tō’u ra mau ta’ata »


« 19–25 nō Tetepa, Isaia 40–49 : ‘E ha’amāhanahana i tō’u ra mau ta’ata’ », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 19–25 nō Tetepa, Isaia 40-49 », Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2022

Hōho’a
Iesu te fa’aorara’a i te matapō

Tē fa’aorara’a i te matapō, nā Carl Heinrich Bloch

19–25 nō Tetepa

Isaia 40–49

« E ha’amāhanahana i tō’u ra mau ta’ata »

E nehenehe te tahi mau ta’ata e fē’a’a ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o i roto i te piha ha’api’ira’a nō te mea te mana’o ra rātou ē, ’aita rātou i ’ite maita’i i te mau pāpa’ira’a mo’a. Nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau pīahi ato’a ’ia ’ite ē e mea faufa’a tō rātou mau mana’o pae vārua ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

’A feruri i te pāpa’i i te hō’ē uira’a mai teie i muri nei i ni’a i te tāpura ’ere’ere : E aha tā te Vārua i ha’api’i ia ’outou ’a tuatāpapa ai ’outou i te Isaia 40–49 ? E nehenehe te mau pīahi e feruri hōhonu i teie uira’a ’e e pāpa’i i te mau pāhonora’a, ’e e nehenehe vetahi e fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Isaia 40–49

E nehenehe Iesu Mesia e tāmāhanahana ia tātou ’e e hōro’a mai i te tīa’ira’a.

  • Tē fa’a’ite nei Te arata’i nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’ia ’imi i te mau parau poro’i nō te tāmāhanahana ’e te tīa’ira’a i roto i te Isaia 40–49 ’e ’ia tāpura i te tahi mau tuha’a nō te ha’amata i te reira. E nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai i te mau parau poro’i ato’a tei ’itehia ia rātou. ’A fa’aitoito ia rātou ’ia parau mai nō te aha teie mau parau poro’i i nehenehe ai e tauturu i te mau ’āti Iuda i roto i te fa’atītīra’a, ’e e nāhea te reira mau parau e nehenehe ai e tauturu ia tātou i teie mahana. E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite ia rātou i te mau tuha’a o tā ’outou i ’ite mai i roto i tā ’outou iho tuatāpapara’a. E aha tā te Fatu e hina’aro ’ia ’ite tātou nō ni’a iāna ? Nāhea ʼoia ’ia tāmāhanahana mai ia tātou ? E nehenehe ’outou e fa’aha’amana’o i te mau pīahi ē, « te Fatu » i roto i te Faufa’a Tahito ’o Iehova ïa, ’aore rā, ’o Iesu Mesia.

  • Tē fa’ahiti nei te hīmene « ’Aue te pa’ari » (Te mau Hīmene, n° 85) i te mau parau a Isaia i roto i te Isaia 41:10 ; 43:2–5 ; 46:4. I muri a’e i te tai’ora’a i teie mau pāpa’ira’a mo’a ’e tē hīmenera’a i te mau ’īrava tano o te hīmene, e nehenehe te mau pīahi e paraparau nō ni’a i te mau taime ’a ’ite ai rātou i te Fatu i pīhai iho ia rātou ’e e mea nāhea tō rātou mau ’itera’a i te tauturura’a ia rātou ’ia ’ore ’ia « mata’u ».

Hōho’a
Te pārahira’a Iesu i raro ’e te ha’api’ira’a i te ta’ata

« E fa’a’amu ’oia i tāna nana mai te tīa’i māmoe ra » (Isaia 40:11).

Isaia 40:1–3, 9–11 ; 43:8–13 ; 48:20–21 ; 49:1–9

« ’O ’outou tō’u ’ite ».

  • E aha te aura’a ’ia riro ’ei mau ’ite nō te Fatu ? E nehenehe te mau pīahi e feruri hōhonu i teie uira’a ’a tai’o ai rātou i te hō’ē ’aore rā hau atu o te mau ’īrava i muri nei : Isaia 40:1–3, 9–11 ; 48:20–21 ; 49:1–9. E nehenehe ato’a te fa’ahitira’a i roto i « Te tahi atu ā mātēria tauturu » e hōro’a mai i te tahi mau pāhonora’a. E aha te « mau parau ’āpī ’oa’oa » tā tātou e fa’a’ite nei ’ei mau ’ite nō te Fatu ? E aha i roto i teie mau ’īrava ’o te tauturu mai ia tātou « ’eiaha ra e mata’u » nō te fa’a’ite i tō tātou ’itera’a pāpū ? (Isaia 40:9). E nehenehe te mau pīahi e paraparau mai nō ni’a i te mau rāve’a e ti’a ai ia rātou ’ia riro ’ei mau ’ite nō te Fatu e nāhea tō rātou ’itera’a pāpū e nehenehe ai e ha’amaita’i ia vetahi ’ē.

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia fa’a’ohipa i te mau ha’api’ira’a i roto i te Isaia 43:8–13, e nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia feruri ē, ’ua pi’ihia rātou ’ia ti’a ’ei ’ite i roto i te hō’ē ha’avāra’a. I roto i teie ha’avāra’a, ’ua fa’ahapahia Iesu Mesia i te fa’ahitira’a i te parau i pāpa’ihia i roto i te Isaia 43:11. Mai te mea e pi’ihia tātou ’ei mau ’ite nō te turu i te parau a Iesu (hi’o te ’īrava 10), e aha ïa tā tātou e nehenehe e pūpū atu ? E aha te mau ha’apāpūra’a nō tō tātou orara’a o tā tātou e fa’a’ite atu ?

Isaia 48:10 ; 49:13–16

E nehenehe te Fatu e ha’amaita’i ia tātou nā roto i tō tātou mau ’ati.

  • Penei a’e e nehenehe te mau pīahi e ’āparau e mea nāhea teie mau parau nō roto mai ia Elder Quentin L. Cook i te tauturu ia tātou ’ia māramarama ia Isaia 48:10 : « E ha’amaita’i ’e e tāmā te mau ao o te huru ’e te parauti’a ’o tei ’ohipahia i roto i te auahi o te mau ’ati, ia tātou » (« Te mau hīmene o te ’ore roa e nehenehe ia rātou e hīmene », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2011,106). E nehenehe ato’a tā rātou e parau mai, e mea nāhea tō rātou iho « auahi o te mau ’ati » i te tauturura’a ia rātou ’ia ha’amaita’ihia i te pae vārua. E mea nāhea te Isaia 49:13–16 i te tauturu ia tātou ’ia ro’o-ana’e-hia tātou i te ’ati ? Hi’o ato’a te vītēo « The Refiner’s Fire [Te auahi ha’amaita’i] » (ChurchofJesusChrist.org).

Hōho’a
ītona te tahi atu ā mātēria tauturu

Te tahi atu ā mātēria tauturu

’Ia ti’a ’ei ’ite.

’Ua tātara te peresideni Margaret D. Nadauld te aura’a « ’Ia ti’a ’ei mau ’ite nō te Atua i te mau mahana ato’a ’e i te mau mea ato’a, ’e i te mau vāhi ato’a » (Mosia 18:9) :

« Te ti’ara’a ’ei ’ite i te mau taime ato’a, tē fāfau nei tātou ’ia here i te Fatu, ’ia fa’atura iāna i te mau taime ato’a—te ao ’e te pō, te tau ve’ave’a ’e te tau hiona, te mau taime maita’i ’e te mau taime ’ino—here i te Fatu ’e ’ia fa’a’ite i terā here nā roto i te huru o tā tātou e ora nei.…

« Te aura’a ’ei ’ite i te mau mea ato’a ’oia ho’i te mau mea ato’a—te mau mea rarahi, te mau mea iti, i roto i te mau ’āparaura’a ato’a, i roto i te ’ārearea, i roto i te ha’utira’a e ha’utihia ’e te mau buka e tai’ohia ’e i roto i te pehe e fa’aro’ohia, i roto i te ’ohipa e pāturuhia, i roto i te tāvinira’a i ravehia, i roto i te mau ’ahu i ’ō’omohia, i roto i te mau hoa i ravehia.…

« I te pae hope’a, tē parau nei tātou ē, e ti’a tātou ’ei ’ite i te mau vāhi ato’a. Te aura’a, ’eiaha i roto noa i te mau vāhi ta’ata, i roto rā i te mau vahi huna, te vāhi mo’emo’e, i roto i te mau vāhi pōiri ’aore rā māramarama, i roto i te ’Ēkālesia, te fare ha’api’ira’a, te fare, ’aore rā te mau pere’o’o ; i roto i te mou’a ’aore rā i te mau vāhi pae tahatai ; i ni’a i te purūmu ’aore rā i roto i te ’āua.…

« ’Ia feruri ana’e tātou i te nehenehe o te hōro’a [a te Fa’aora] nō tātou, e aha te mea iti tā tātou e nehenehe e rave nōna ’e nō tō tātou Metua i te ao ra tei tono mai iāna ? E ti’a ia tātou ’ia ti’a ’ei mau ’ite nō tō rāua here ’e te mau ha’api’ira’a i te mau taime ato’a, i roto i te mau mea ato’a, ’e i te mau vāhi ato’a (« Stand as a Witness », Ensign, Mē 2000, 93, 95).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A ani ’ia fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai. « I te pae hope’a tei te mau pīahi te hōpoi’a nō tō rātou iho raupara’a i te ’ite. ’A feruri e nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i te mau pīahi ’ia fāri’i ’e ’ia rave i teie hōpoi’a » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,29).

Nene’i