Păstorirea
Slujirea înseamnă să îi vedem pe ceilalți așa cum îi vede Salvatorul
Principii


ministering

Principii ale slujirii, iunie 2019

Slujirea înseamnă să îi vedem pe ceilalți așa cum îi vede Salvatorul

Isus Și-a petrecut cea mai mare parte a timpului alături de cei care erau priviți de alții ca fiind diferiți; El le-a văzut potențialul divin.

Este posibil ca, în efortul nostru de a sluji asemenea Salvatorului, să ni se ceară să slujim cuiva care este diferit de noi. Acest lucru reprezintă o ocazie ca noi să învățăm și să creștem.

Diferențele culturale, educaționale, rasiale, economice, de vârstă, legate de comportamentul pe care l-am avut în trecut sau îl avem în prezent sau orice alte diferențe ne pot face ușor să judecăm pe cineva fără ca nici măcar să-l cunoaștem. Această tendință de a judeca înainte de a cunoaște este principala cauză a prejudecății, iar Salvatorul a avertizat în legătură cu ea (vedeți 1 Samuel 16:7; Ioan 7:24).

Putem privi dincolo de diferențe pentru a-i vedea pe alții așa cum îi vede Salvatorul? Cum putem să învățăm să-i iubim pe alții pentru ceea ce sunt și ce pot deveni?

Să privim și să iubim

Biblia relatează cunoscuta poveste despre tânărul bogat care a întrebat cum să dobândească viață veșnică: „Isus S-a uitat țintă la el, l-a iubit, și i-a zis: «Îți lipsește un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci și vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ți crucea și urmează-Mă»” (Marcu 10:21).

Când vârstnicul S. Mark Palmer, din Cei Șaptezeci, a studiat acest verset cu ani în urmă, brusc a remarcat un nou aspect al povestirii.

«Isus S-a uitat țintă la el [și] l-a iubit».

„Când am auzit aceste cuvinte, mi-a apărut în minte o imagine vie a Domnului nostru oprindu-Se și uitându-Se țintă la acest tânăr. S-a uitat țintă – adică S-a uitat cu mare atenție și pătrunzător în sufletul lui, văzându-i bunătatea și potențialul și discernând nevoia lui cea mai mare.

Apoi, cuvintele simple – Isus l-a iubit. El a simțit o dragoste și o compasiune copleșitoare pentru acest tânăr bun și, datorită acestei dragoste și cu această dragoste, Isus a cerut și mai mult de la el. Mi-am imaginat cum trebuie să se fi simțit acest tânăr înconjurat de o astfel de dragoste chiar în timp ce i se cerea să facă ceva atât de greu cum era să vândă tot ce avea și să dea banii săracilor…

[M-am întrebat]: «Cum pot să fiu plin de dragoste asemănătoare cu cea a lui Hristos, astfel încât [alții] să poată simți prin mine dragostea lui Dumnezeu și dorința de a se schimba?» Cum pot să mă uit țintă [la persoanele din jurul meu] în același fel în care Domnul S-a uitat țintă la tânărul bogat, văzând cine [sunt] ei cu adevărat și cine [pot] deveni, și nu doar să văd ce [fac] și ce nu [fac]? Cum pot să fiu mai asemănător Salvatorului?”1.

Să învățăm să îi vedem pe alții

Faptul de a învăța să îi vedem pe ceilalți așa cum îi vede Salvatorul aduce binecuvântări importante. Iată câteva sugestii care ne pot ajuta în timp ce lucrăm pentru a îndeplini acest obiectiv.

  • Ajungeți să-i cunoașteți
    Faceți efortul de a cunoaște oamenii dincolo de aparențe, lăsând deoparte detaliile neimportante. Acceptați faptul că formarea de relații presupune timp și efort sincer. (Pentru ajutor, vedeți articolul despre principiile slujirii, intitulat „Să clădim relații puternice”, din luna august a anului 2018.)

  • Analizați-vă
    Acordați atenție modului în care judecați, conștient sau inconștient. Acordați atenție presupunerilor pe care le faceți despre alții și încercați să înțelegeți de ce aveți față de ei sentimentele respective.

  • Abțineți-vă să judecați
    Înțelegeți faptul că circumstanțele nu definesc valoarea unei persoane. Puneți-vă în pielea lor și gândiți-vă cum ați vrea să fiți priviți de altcineva dacă ați fi în aceleași circumstanțe. Separarea alegerilor și comportamentului cuiva de valoarea sa intrinsecă și potențialului său divin ne poate ajuta să-l vedem cum îl vede Salvatorul.

  • Rugați-vă să îi iubiți
    Rugați-vă pentru ei, cu regularitate, menționându-le numele și pentru răbdarea de a dezvolta o prietenie adevărată. Gândiți-vă, cu ajutorul rugăciunii, la slujirea dumneavoastră. Există vreo discrepanță între ceea ce faceți și ceea ce într-adevăr le trebuie?

Isus și-a petrecut timpul cu oameni de diferite categorii sociale: bogați, săraci, conducători și oameni de rând. Adesea a fost victima judecăților incorecte ale altora când s-au uitat la El și la circumstanțele Sale aparent sărăcăcioase sau la împrejurările aparent neînsemnate. „N-avea nici frumusețe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, și înfățișarea Lui n-avea nimic care să ne placă… Era așa de disprețuit, că îți întorceai fața de la El, și noi nu L-am băgat în seamă” (Isaia 53:2-3).

Să privim într-un mod asemănător celui lui Hristos

O soră împărtășește această relatare despre modul în care a învățat să privească o vecină la fel cum o privește Hristos:

„Julia (numele a fost schimbat) locuia aproape de mine și părea că nu are prieteni. Tot timpul părea supărată și furioasă. În pofida acelui lucru, am hotărât să mă împrietenesc cu ea. Nu doar ca o cunoștință oarecare, ocazională, ci ca o adevărată prietenă. Am vorbit cu ea ori de câte ori o vedeam și arătam interes față de ceea ce făcea. Încetul cu încetul m-am împrietenit cu ea, ceea ce mi-a umplut inima de bucurie.

Într-o zi, am hotărât să o vizitez pe Julia și să o întreb despre hotărârea ei de a nu veni la biserică.

Am aflat că nicio rudă de a ei nu locuiește în apropiere. Singurul frate, care locuiește departe, o sună la telefon doar o dată pe an. În timp ce ascultam cum își exprima amărăciunea, furia și frustrările cu privire la familia ei și la Biserică, m-a cuprins un sentiment inconfundabil de compasiune și dragoste pentru această soră. I-am simțit durerea și frustrările. Mi-am dat seama de cât de singură se simțea. A fost ca și cum am auzit pe cineva spunându-mi: «Și Eu o iubesc. Iubește-o și respect-o!».

Am stat și am ascultat-o până când nu a mai avut nimic de spus. Am simțit dragoste și compasiune pentru ea. Aceasta este o soră care nu știuse până atunci ce înseamnă să fii iubită. Dintr-o dată, am înțeles-o mai bine. I-am mulțumit pentru că mi-a dat voie să o vizitez și ne-am despărțit dându-i o îmbrățișare și asigurând-o de dragostea mea și de respectul meu pentru ea. Nu va ști niciodată ce influență a avut asupra mea acea vizită. Tatăl Ceresc mi-a deschis ochii și m-a învățat că am capacitatea de a iubi cu o compasiune sporită. Sunt fermă în hotărârea mea de a-i fi nu doar prietenă, ci și familie.”

Faptul de a fi invitat în viața cuiva este un lucru sacru. Prin rugăciune, cu răbdare și cu ajutorul Spiritului, putem învăța să facem acest lucru privind într-un mod mai asemănător celui al lui Hristos.

Notă

  1. S. Mark Palmer, „Isus S-a uitat țintă la el [și] l-a iubit”, Liahona, mai 2017, p. 115.