Planul salvării este planul Tatălui Ceresc pentru fericirea copiilor Săi. El este centrat pe ispăşirea lui Isus Hristos şi ne învaţă de ce ispăşirea este necesară. Planul Tatălui Ceresc răspunde, de asemenea, la întrebările: „De unde am venit?”, „Care este scopul meu în viaţă?”, „Unde voi merge după ce voi muri?” Potenţialii misionari trebuie să aibă o înţelegere clară despre doctrina planului salvării şi să fie pregătiţi să o explice simplu şi să depună mărturie despre ea cu putere.
Pregătiţi-vă să arătaţi prezentarea video „God Is Our Father ” (3:05), disponibilă pe LDS.org.
Pregătiţi-vă să arătaţi prezentarea video „The Plan of Salvation” (4:30), disponibilă pe LDS.org.
Sugestii pentru predare
Viaţa premuritoare: Scopul şi planul lui Dumnezeu pentru noi
Aveţi în vedere să invitaţi membrii clasei să intoneze, în cadrul cuvântului spiritual de deschidere, imnul „Copil al Domnului”. Pentru a începe lecţia, invitaţi cursanţii să recitească, în gând, prima strofă a imnului „Copil al Domnului” şi rugaţi-i să caute doctrine sau principii care se găsesc în versuri.
Copil al Domnului,
El m-a trimis aici,
Mi-a dat o casă pe pământ
Cu dragi şi scumpi părinţi.
Vino să fii lângă mine,
Drumul să-mi arăţi.
Cum să fac cu El să fiu,
Te rog să mă înveţi.
(„Copil al Domnului” Imnuri, nr. 191.)
După câteva minute, invitaţi cursanţi să explice doctrine sau principii importante pe care le-au găsit în acest imn. Dacă este nevoie, puteţi să adresaţi următoarele întrebări:
Ce indică aceste versuri despre viaţa noastră dinaintea venirii noastre pe pământ?
Ce indică aceste versuri despre scopul vieţii aici, pe pământ?
Spuneţi cursanţilor că, în calitate de misionari, vor avea ocazia să predea despre scopul vieţii. Rugaţi unul sau mai mulţi cursanţi să citească, cu glas tare, primele două paragrafe ale secţiunii intitulate „Viaţa premuritoare: Scopul şi planul lui Dumnezeu pentru noi” de la paginile 48-49 din Predicaţi Evanghelia Mea.
De asemenea, puteţi să împărtăşiţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Boyd K. Packer, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.
Imagine
Preşedintele Boyd K. Packer
„Prin restaurare, nu ne-a fost transmis un adevăr mai profund decât cunoaşterea privind existenţa noastră premuritoare. Nicio altă biserică nu cunoaşte şi nu predă acest adevăr. Doctrina este dată numai sub formă de rezumat, dar fapte semnificative sunt repetate destul de des în revelaţii pentru a ne asigura de anumite adevăruri fundamentale” (Our Father’s Plan [1984], p. 14).
Adresaţi întrebarea:
Cum poate cunoaşterea despre viaţa noastră premuritoare şi despre faptul că am trăit alături de Tatăl nostru în cer, fiind copiii Săi de spirit, să ne ajute să dăm un sens mai măreţ vieţii noastre? (Pe măsură ce cursanţii răspund, puteţi să accentuaţi acest principiu: Când înţelegem că suntem copiii Tatălui Ceresc, atunci găsim un sens mai măreţ pentru viaţa noastră pe pământ.)
Pentru a ajuta cursanţii să dobândească o înţelegere mai profundă despre acest principiu, arătaţi prezentarea video „God Is Our Father ” (3:05) şi rugaţi cursanţii să asculte binecuvântările descrise de oamenii din prezentarea video.
După ce cursanţii au vizionat prezentarea video, adresaţi următoarele întrebări:
Care au fost câteva binecuvântări pe care le-au descris oamenii din prezentarea video şi care au venit datorită faptului că ştiau că sunt copiii lui Dumnezeu?
În ce fel cunoaşterea despre faptul că sunteţi un copil al lui Dumnezeu v-a ajutat să găsiţi un sens mai măreţ pentru viaţa voastră?
Rugaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, ultimele patru paragrafe de la pagina 48 din Predicaţi Evanghelia Mea. Instruiţi membrii clasei să caute doctrine şi principii care ne învaţă despre scopul lui Dumnezeu pentru copiii Săi şi modul în care planul salvării îndeplineşte acest scop. Apoi, adresaţi întrebarea:
Ce este menit să realizeze planul lui Dumnezeu pentru copiii Săi? (Printre răspunsurile lor, cursanţii pot include doctrina conform căreia planul salvării face posibil ca toţi copiii lui Dumnezeu să se bucure de binecuvântările nemuririi şi vieţii eterne. Dacă este nevoie de clarificări, puteţi să faceţi referire la definiţiile cuvintelor nemurire şi exaltare, care se găsesc la paginile 58-59 din Predicaţi Evanghelia Mea. Subliniaţi că viaţa eternă este felul de viaţă pe care o trăieşte Dumnezeu.)
Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă această doctrină, invitaţi-i să citească şi să memoreze Moise 1:39. După ce au avut câteva momente pentru a memora şi a exersa recitarea acestui verset, adresaţi întrebarea:
Cum poate faptul de a-i învăţa pe simpatizanţi că scopul lui Dumnezeu este de a realiza nemurirea şi viaţa noastră veşnică să influenţeze alegerile pe care ei le fac în viaţa lor de zi cu zi?
Acordaţi-le cursanţilor câteva momente pentru a medita asupra rolului misionarilor de a-L ajuta pe Tatăl Ceresc în lucrarea Sa de a „[realiza] nemurirea şi viaţa veşnică a omului” (Moise 1:39). Invitaţi cursanţi să-şi împărtăşească gândurile unui alt cursant sau să le scrie în jurnalul de studiu.
Crearea trupurilor noastre fizice
Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, secţiunea intitulată „Creaţia” de la pagina 49 din Predicaţi Evanghelia Mea. Instruiţi cursanţii să caute semnificaţia creaţiei în planul salvării întocmit de Dumnezeu. Apoi, adresaţi întrebarea:
De ce considerăm crearea pământului ca fiind o parte importantă a planului salvării întocmit de Dumnezeu ? (Pentru a progresa şi a deveni asemănători lui Dumnezeu, fiecare dintre noi trebuia să obţină un trup şi să fie încercat în timpul unei perioade de probă.)
Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă importanţa faptului de a primi un trup fizic, expuneţi şi citiţi, cu glas tare, următoarea declaraţie, făcută de sora Susan W. Tanner în timp ce slujea în calitate de preşedintă generală a Tinerelor Fete. Rugaţi cursanţii să caute motivul pentru care fiecare dintre noi a fost entuziasmat să primească un trup fizic.
Imagine
Susan W. Tanner
„În lumea premuritoare, am învăţat că trupul făcea parte din măreţul plan al fericirii făcut de Dumnezeu pentru noi. După cum se menţionează în declaraţia despre familie: «Fiii şi fiicele de spirit L-au cunoscut şi L-au venerat pe Dumnezeu ca Tatăl lor Etern şi au acceptat planul Lui prin care copiii Lui puteau obţine un trup fizic ca să câştige experienţă pământească pentru a progresa către perfecţiune şi, în final, pentru a împlini destinul lor divin ca moştenitori ai vieţii eterne». De fapt, noi «[scoteam] strigăte de veselie» (Iov 38:7) pentru că făceam parte din acest plan.
De ce eram atât de bucuroşi? Noi am înţeles adevărurile veşnice despre trupurile noastre. Ştiam că trupurile noastre vor fi după chipul lui Dumnezeu. Ştiam că trupurile vor găzdui spiritele noastre. Am înţeles că trupurile noastre vor fi supuse durerilor, bolilor, neajunsurilor şi ispitei. Dar noi doream, chiar eram nerăbdători să acceptăm aceste încercări pentru că ştiam că doar cu spiritul şi cu un element inseparabil legat de el puteam progresa pentru a deveni asemănători Tatălui nostru Ceresc (vezi D&L 130:22) şi puteam primi «o plenitudine de bucurii» (D&L 93:33)” („Sfinţenia trupului”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 13).
Apoi, adresaţi întrebările:
Ce adevăruri am înţeles noi în viaţa premuritoare, care ne-au făcut bucuroşi să venim pe pământ şi să primim un trup fizic?
De ce eram dornici şi nerăbdători să venim pe pământ chiar dacă ştiam că, în viaţa muritoare, ne puteam confrunta cu încercări grele?
Acordaţi cursanţilor câteva momente pentru a medita la următoarea întrebare: Cum aţi explica unui simpatizant modul în care experienţa noastră din viaţa muritoare ne ajută să progresăm pentru a deveni asemănători Tatălui nostru Ceresc? Dacă aveţi timp, invitaţi cursanţii să studieze referinţele scripturale din caseta Studiul scripturilor care se află sub secţiunea „Creaţia”, la pagina 49 din Predicaţi Evanghelia Mea. După aproximativ un minut, invitaţi cursanţii să se întoarcă spre persoana de lângă ei şi să explice răspunsul lor la întrebare.
Libertatea de a alege şi căderea lui Adam şi a Evei
Scrieţi următoarele titluri pe tablă:
Ce puteau face Adam şi Eva în Grădină
Ce nu puteau face Adam şi Eva în Grădină
Invitaţi cursanţii să studieze 2 Nefi 2:22-25 şi secţiunea „Libertatea de a alege şi căderea lui Adam şi a Evei” de la pagina 49 din Predicaţi Evanghelia Mea. Rugaţi jumătate din membrii clasei ca, în timp ce citesc, să întocmească o listă cu ceea ce puteau face Adam şi Eva în Grădina Edenului (ei puteau trăi veşnic într-o stare de nevinovăţie, puteau să-şi folosească libertatea de a alege pentru a lua decizii). Rugaţi cealaltă jumătate a membrilor clasei să întocmească o listă cu ceea ce nu puteau face Adam şi Eva în Grădina Edenului (ei nu puteau progresa sau nu puteau trăi experienţa opoziţiei, nu puteau trăi experienţa bucuriei sau întristării, a durerii sau nefericirii, nu puteau să păcătuiască, nu puteau trăi experienţa bolii sau suferinţei, nu puteau avea copii). După câteva minute, rugaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce au găsit. În timp ce ei răspund, puteţi invita un membru al clasei să scrie răspunsurile cursanţilor pe tablă.
Atrageţi atenţia cursanţilor asupra termenilor moarte fizică şi moarte spirituală de la pagina 49 din Predicaţi Evanghelia Mea. Probabil toţi cursanţii vor înţelege că moartea fizică se referă la moartea trupului fizic. Ajutaţi-i să înţeleagă că moartea spirituală se referă la separarea de prezenţa lui Dumnezeu. Ambele morţi sunt rezultatul căderii lui Adam. Numai prin ispăşirea lui Isus Hristos, putem birui ambele morţi.
Îi puteţi ajuta pe cursanţi să dobândească o înţelegere mai profundă despre importanţa căderii în cadrul planului salvării afişând următoarele cuvinte ale preşedintelui Joseph Fielding Smith (1876–1972) şi rugând un cursant să le citească, cu glas tare.
Imagine
Preşedintele Joseph Fielding Smith
„Când Adam a fost izgonit din Grădina Edenului, Domnul i-a dat o sentinţă. Unii oameni au considerat acea sentinţă ca fiind un lucru îngrozitor. Nu a fost; a fost o binecuvântare. Nu ştiu dacă, în mod realist, poate fi considerată măcar o pedeapsă deghizată.
Pentru ca omenirea să obţină salvarea şi exaltarea este necesar ca oamenii să obţină trupuri în această viaţă şi să treacă prin experienţele şi să înveţe lecţiile care se găsesc numai în viaţa muritoare. Domnul a spus că lucrarea Sa şi slava Sa este «să [realizeze] nemurirea şi viaţa veşnică a omului» [Moise 1:39]. Fără viaţa muritoare, această mare binecuvântare nu putea fi înfăptuită. De aceea, sunt create lumi şi populate cu copiii lui Dumnezeu şi lor li se acordă privilegiul de a trece prin existenţa muritoare, având în posesia lor măreţul dar al libertăţii de a alege. Prin acest dar, ei aleg binele sau aleg răul şi, astfel, primesc o răsplată de merit în eternităţile ce vor veni. Datorită încălcării lui Adam suntem aici, în viaţa muritoare …
Căderea omului a venit ca o binecuvântare deghizată şi a fost calea de promovare a scopurilor Domnului în ce priveşte progresul omului, nu o cale de a le împiedica împlinirea” (Doctrines of Salvation, compilaţie realizată de Bruce R. McConkie, 3 volume [1954-1956], 1:113-114).
Apoi, adresaţi întrebarea:
De ce este potrivit să considerăm căderea lui Adam şi a Evei ca parte crucială a planului salvării întocmit de Dumnezeu? (Căderea lui Adam şi a Evei le-a permis copiilor de spirit ai lui Dumnezeu să obţină trupuri fizice şi a făcut posibil ca ei să progreseze şi să devină asemănători Lui.)
Invitaţi cursanţii să citească „Învăţături despre cădere”, caseta de la pagina 50 din Predicaţi Evanghelia Mea. Apoi, rugaţi cursanţii ca, folosind propriile cuvinte, să explice cursantului de lângă ei doctrina căderii.
Viaţa noastră pe pământ
Arătaţi prezentarea video „The Plan of Salvation ” (4:30) sau rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarele cuvinte ale preşedintelui Boyd K. Packer, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi cursanţii să se gândească la moduri în care o piesă în trei acte simbolizează planul salvării.
Imagine
Preşedintele Boyd K. Packer
„Planul mântuirii, cu cele trei diviziuni, poate fi asemănat cu o măreaţă piesă în trei acte. Actul întâi este intitulat «viaţa premuritoare». Scripturile o descriu ca pe prima noastră stare (vezi Iuda 1:6; Avraam 3:26, 28). Actul al doilea, de la naştere la înviere, este «a doua stare». Iar actul al treilea este numit «viaţa de după moarte» sau «viaţa eternă».
În viaţa muritoare, noi suntem precum actorii care intră în scenă exact când cortina se ridică pentru actul al doilea. Am pierdut actul întâi. Piesa are multe intrigi care se împletesc, fiind greu de înţeles cine cu cine este în legătură, cum se leagă lucrurile între ele, cine sunt eroii pozitivi şi cine sunt cei negativi. Este şi mai complicat deoarece noi nu suntem doar spectatori; noi facem parte din echipa de actori, suntem pe scenă, în mijlocul acţiunii!
Ca parte a planului etern, amintirea vieţii noastre premuritoare, actul întâi, este acoperită cu un văl. Deoarece intrăm în viaţa muritoare la începutul actului al doilea, fără amintiri din actul întâi, nu este surprinzător că este greu de înţeles ce se întâmplă …
Dacă vă aşteptaţi să găsiţi numai destindere, pace şi fericire în timpul actului al doilea, cu siguranţă veţi fi dezamăgiţi. Veţi înţelege puţin din ceea ce se întâmplă şi de ce lucrurilor li se permite să fie aşa cum sunt.
Amintiţi-vă aceasta! Rândul «Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi» nu face niciodată parte din actul al doilea. Acest rând aparţine actului al treilea, când misterele sunt rezolvate şi fiecare lucru este îndreptat …
Există un fel de scenariu pentru această mare piesă, drama veacurilor. El schiţează, într-o formă succintă cel puţin, ce s-a întâmplat în actul întâi – viaţa premuritoare. Deşi nu dă multe detalii, scenariul clarifică scopul a ceea ce se întâmplă şi dezvăluie suficient din intrigă pentru a vă ajuta să vă daţi seama ce e cu viaţa.
Acel scenariu, după cum ar trebui să ştiţi deja, este reprezentat de scripturi - revelaţiile. Citiţi-le. Studiaţi-le. Ele vă spun ce este omul, de ce Dumnezeu «[se gândeşte] la el» şi de ce suntem făcuţi «cu puţin mai pe jos decât Dumnezeu» şi, totuşi, «[încununaţi] cu slavă şi cinste» (Psalmii 8:4-5).
Scripturile spun adevărul. De la ele puteţi învăţa destul despre toate trei actele pentru a începe să vă trăiţi viaţa în concordanţă cu adevărurile din scripturi şi pentru a primi îndrumare în viaţa dumneavoastră. Ele revelează că «aţi fost, de asemenea, la început, cu Tatăl; ceva care este Spirit, chiar Spiritul adevărului;
Şi adevărul este cunoaşterea lucrurilor aşa cum sunt, şi aşa cum au fost, şi aşa cum o să fie» (D&L 93:23-24)” (Boyd K. Packer, “The Play and the Plan” [Seară la gura sobei organizată de SEB, 7 mai 1995], p. 2-3; si.lds.org).
Adresaţi întrebări cum ar fi următoarele:
În ce moduri o piesă în trei acte simbolizează unele dintre elementele planului salvării?
Potrivit acestei analogii, de ce este dificil pentru mulţi oameni să înţeleagă care este scopul vieţii pe pământ?
Potrivit acestei analogii, unde putem găsi scenariul acestei măreţe piese în trei acte?
Cum pot scripturile să-i ajute pe copiii lui Dumnezeu să înţeleagă mai bine scopul lor în planul lui Dumnezeu?
Explicaţi cursanţilor că, atunci când misionarii predau planul salvării, ei îi ajută pe simpatizanţi să înţeleagă mai bine scopul vieţii muritoare şi modul în care ne putem întoarce pentru a trăi din nou alături de Tatăl Ceresc (vezi Alma 12:32-34). Rugaţi cursanţii să citească secţiunea intitulată „Viaţa noastră pe pământ” de la pagina 50 din Predicaţi Evanghelia Mea. După ce au avut cursanţii timp suficient să citească secţiunea, adresaţi întrebarea:
Cum aţi explica scopul acestei vieţi în una sau două fraze?
Spuneţi cursanţilor că este important ca simpatizanţii să înţeleagă că pregătirea noastră pentru a ne întoarce în prezenţa lui Dumnezeu depinde de deciziile pe care le luăm în timpul vieţii noastre pe pământ. Deciziile de a da ascultare poruncilor lui Dumnezeu pot să ne ajute să ne apropiem de Tatăl nostru Ceresc, în timp ce încălcarea poruncilor lui Dumnezeu ne împiedică să ne întoarcem în prezenţa Lui. Scrieţi următoarele pe tablă:
Consecinţele păcatului:
Apoi, adresaţi întrebarea:
Care sunt consecinţele păcatului? (Dacă este nevoie, îndemnaţi cursanţii să recitească al doilea paragraf al secţiunii „Viaţa noastră pe pământ” de la pagina 50 din Predicaţi Evanghelia Mea. Deşi cursanţii ar putea folosi cuvinte puţin diferite, ei trebuie să înţeleagă aceste adevăruri: Păcatul duce la nefericire şi provoacă sentimente de vină şi ruşine. Păcatul ne face impuri şi nedemni de a fi admişi în prezenţa lui Dumnezeu. Păcatul ne împiedică să ne întoarcem la Tatăl din Cer dacă nu suntem iertaţi.)
În ce fel înţelegerea consecinţelor păcatului îi va ajuta pe simpatizanţi să se pregătească să accepte mesajul ispăşirii?
Amintiţi-le cursanţilor că, în această viaţă, noi toţi cunoaştem moartea spirituală – suntem separaţi de prezenţa lui Dumnezeu. Adresaţi cursanţilor întrebarea:
În ce fel ne ajută Evanghelia lui Isus Hristos să învingem moartea spirituală şi să ne întoarcem în prezenţa lui Dumnezeu? (În timp ce cursanţii răspund, puteţi să-i întrebaţi în ce fel credinţa în Isus Hristos, pocăinţa, botezul prin scufundare şi darul Duhului Sfânt ne ajută, fiecare, să biruim consecinţele căderii şi ne pregătesc să ne întoarcem în prezenţa lui Dumnezeu.)
Este important să li se ofere cursanţilor ocazia de a exersa explicarea elementelor planului salvării care sunt discutate în această lecţie. Acest lucru îi va ajuta să înţeleagă mai bine doctrinele şi principiile pe care le vor preda simpatizanţilor.
Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Acordaţi echipelor suficient timp pentru a pregăti o lecţie de cinci până la zece minute despre scopul vieţii noastre pe pământ. Rugaţi cursanţii să recitească materialul de la paginile 49-50 din Predicaţi Evanghelia Mea, inclusiv versetele din caseta Studiul scripturilor. Dacă este disponibilă pot, de asemenea, să studieze paginile 2-9 ale broşurii folosite de misionari, intitulată Planul salvării. În timp ce cursanţii se pregătesc, plimbaţi-vă prin clasă şi ajutaţi-i să pregătească explicaţii simple şi scurte despre elementele planului salvării. Confirmaţi faptul că folosirea fragmentelor din scripturi în cadrul mesajului lor şi depunerea mărturiei despre doctrinele şi principiile pe care le predau va spori eficienţa lecţiei lor.
După ce membrii clasei au avut timp suficient să analizeze materialul şi să pregătească o scurtă lecţie, desemnaţi fiecare echipă formată din doi cursanţi să predea altei echipe. Apoi, inversaţi rolurile, astfel încât fiecare echipă să aibă ocazia de a preda o dată. Când fiecare echipă îşi încheie experienţa de predare, rugaţi cursanţii să discute următoarele cu cei cărora le-au predat:
Ce au făcut bine învăţătorii?
Ce metode ar fi putut să facă prezentarea şi mai eficientă?
După ce fiecare echipă a avut ocazia de a exersa şi de a-şi evalua predarea, invitaţi membri ai clasei să împărtăşească celorlalţi membri ai clasei cunoştinţe dobândite din experienţele lor.
Încheiaţi lecţia scriind următoarele declaraţii pe tablă şi rugând cursanţii să se gândească la modul în care aceste principii pot să le sporească dorinţa de a sluji în misiune.
Fiecare persoană pe care o întâlniţi este un copil al Tatălui Ceresc şi este iubită de către El.
Fiecare persoană pe care o întâlniţi duce o povară de nefericire care provine din păcatele care nu au fost înlăturate prin ispăşirea purificatoare a lui Hristos.
Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească ce simt în timp ce meditează asupra acestor afirmaţii. Puteţi încheia lecţia întrebând cursanţii dacă doresc să depună mărturie despre doctrinele legate de planul salvării.
Invitaţii de a acţiona
Invitaţi cursanţii să dobândească o înţelegere mai profundă despre planul salvării şi să-şi îmbunătăţească abilităţile de predare alegând una dintre următoarele activităţi pentru a lucra în afara orelor de curs:
recapitulaţi secţiunea „Definiţii cheie” de la paginile 58-59 din Predicaţi Evanghelia Mea. Exersaţi explicarea fiecăruia dintre termeni cu propriile voastre cuvinte, folosind afirmaţii simple ale adevărului;
recapitulaţi fragmentele scripturale care se găsesc în casetele intitulate Studiul scripturilor de la paginile 49-50 din Predicaţi Evanghelia Mea. Alegeţi unul sau două fragmente pe care aţi vrea să le folosiţi pentru a preda fiecare dintre părţile planului salvării şi marcaţi-le în scripturile voastre. Aveţi în vedere să memoraţi unul sau mai multe dintre aceste fragmente;
faceţi un rezumat pentru predarea planului salvarii. Aveţi în vedere să folosiţi ca referinţă ideile de plan pentru lecţie care se găsesc la paginile 55–58 din Predicaţi Evanghelia Mea;
gândiţi-vă la un moment în care cunoaşterea despre planul salvării v-a binecuvântat viaţa. În jurnalul vostru de studiu, scrieţi un rezumat despre acea experienţă sau împărtăşiţi-o unui prieten.