„Mă iubești tu mai mult decât aceștia?”
Ce lucruri puteți face, în propria viață, pentru a arăta că Îl iubiți în primul rând pe Domnul?
În luna noiembrie a anului 2019, prietenul meu și cu mine am vizitat Țara Sfântă. În timp ce ne aflam acolo, am revăzut și studiat versete despre viața lui Isus Hristos. Într-o dimineață, ne aflam pe țărmul nord-vestic al Mării Galileii, într-un loc ce poate fi locul în care Isus Și-a întâlnit ucenicii după învierea Sa.
După învierea lui Isus, așa cum citim în Ioan, capitolul 21, Petru și ceilalți ucenici au pescuit întreaga noapte fără succes.1 Dimineața, au văzut un bărbat stând pe țărm, care le-a spus să-și arunce mreaja în cealaltă parte a corabiei. Spre uimirea lor, mreaja s-a umplut în mod miraculos.2
Ei au înțeles imediat că bărbatul era Domnul și s-au grăbit să-L salute.
În timp ce ei trăgeau mreaja plină de pește pe mal, Isus a spus: „Veniți de prânziți”3. Ioan relatează că „după ce au prânzit, Isus a zis lui Simon Petru: «Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decât aceștia?»”4.
În timp ce stăteam pe același țărm, am înțeles că întrebarea Salvatorului a fost una dintre cele mai importante întrebări pe care El ar putea să mi le adreseze într-o zi. Aproape am putut să-I aud glasul întrebând: „Russell, mă iubești tu mai mult decât aceștia?”.
Vă întrebați la ce Se referea Isus când l-a întrebat pe Petru: „Mă iubești tu mai mult decât aceștia?”.
Legând această întrebare de noi înșine în zilele noastre, Domnul ne poate întreba cât de ocupați suntem și despre multele influențe pozitive și negative care urmăresc să ne capteze atenția și timpul. El ne poate întreba pe fiecare dacă Îl iubim mai mult decât pe lucrurile din această lume. Aceasta poate fi o întrebare despre ce prețuim cu adevărat în viață, pe cine urmăm și cum ne privim relațiile cu membrii familiei și semenii. Sau, poate, El ne întreabă ce ne aduce, cu adevărat, bucurie și fericire.
Ne aduc lucrurile din această lume bucuria, fericirea și pacea pe care Salvatorul le-a oferit ucenicilor Săi și pe care El ni le oferă nouă? Doar El ne poate aduce adevărata bucurie, fericire și pace pe care le găsim când Îl iubim și când urmăm învățăturile Sale.
Cum am răspunde noi întrebării: „Mă iubești tu mai mult decât aceștia?”.
Când descoperim un înțeles mai profund al acestei întrebări, putem deveni membri ai familiei, semeni, cetățeni, membri ai Bisericii și fii și fiice ai lui Dumnezeu mai buni.
La vârsta mea, am participat la multe funeralii. Sunt sigur că mulți dintre dumneavoastră ați observat ce am observat eu. Când vorbește despre viața unui membru al familiei sau a unui prieten decedat, un vorbitor menționează rareori dimensiunea casei persoanei, numărul de mașini sau valoarea contului bancar. Acesta nu vorbește, de obicei, nici despre textele publicate pe rețelele de socializare. La majoritatea funeraliilor, vorbitorii se concentrează asupra relațiilor, slujirii altora, lecțiilor de viață, experiențelor și dragostei pentru Isus Hristos a celor dragi lor.
Nu mă înțelegeți greșit. Nu spun că a avea o casă plăcută sau o mașină drăguță este greșit sau că folosirea rețelelor de socializare este un lucru rău. Ceea ce spun este că, la final, aceste lucruri contează foarte puțin în comparație cu faptul de a-L iubi pe Salvator.
Când Îl iubim și Îl urmăm, noi avem credință în El. Ne pocăim. Urmăm exemplul Său și suntem botezați și-L primim pe Duhul Sfânt. Îndurăm până la sfârșit și rămânem pe cărarea legămintelor. Îi iertăm pe membrii familiei și pe semeni renunțând la ranchiuna pe care am putea-o avea. Ne străduim cu onestitate să ținem poruncile lui Dumnezeu. Ne străduim să fim supuși. Facem și ținem legăminte. Îi onorăm pe tatăl și pe mama noastră. Lăsăm deoparte influențele negative ale lumii. Ne pregătim pentru a Doua Sa Venire.
În „Hristos cel Viu: mărturia apostolilor”, citim: „[Isus] va reveni, într-o zi, pe pământ… El va conduce ca Rege al regilor și va domni ca Domn al domnilor și orice genunchi se va pleca și orice limbă va da slavă în fața Lui. Fiecare dintre noi va fi dus să stea în fața Lui pentru a fi judecat după faptele noastre și dorințele inimilor noastre”5.
Fiind unul dintre apostolii care au semnat documentul „Hristos cel Viu”, pot să spun că faptul că știu că Isus „este lumina, viața și speranța lumii”6 îmi dă o dorință mai mare de a-L iubi mai mult în fiecare zi.
Depun mărturie că Tatăl Ceresc și Isus Hristos trăiesc. Depun mărturie că Ei ne iubesc. Scripturile ne învață: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică”7. Scripturile ne învață, de asemenea, că Isus „a iubit atât de mult lumea, încât Și-a dat propria Sa viață pentru ca toți care vor crede să poată deveni fiii [și fiicele] lui Dumnezeu”8.
Tatăl Ceresc ne-a iubit atât de mult, încât El a pregătit planul Său al salvării cu un Salvator ca figură centrală. Și Isus ne-a iubit atât de mult, încât, în marele Consiliu din Cer, când Tatăl Ceresc a întrebat: „Pe cine să trimit?”, Isus, care era Întâiul Născut dintre toți copiii de spirit ai Tatălui, a răspuns: „Aici sunt, trimite-Mă pe Mine”9. El a spus Tatălui: „Tată, facă-se voința Ta și slava să fie a Ta în veci”10. Isus S-a oferit voluntar să fie Salvatorul și Mântuitorul nostru, astfel încât noi să putem deveni ca Ei și să ne întoarcem în prezența Lor.
Aceste două scripturi ne învață, de asemenea, că, pentru a ne întoarce în prezența Lor, noi trebuie să credem. Noi trebuie să credem în Isus și în planul fericirii întocmit de Dumnezeu. A crede înseamnă a-L iubi și urma pe Salvatorul nostru și a ține poruncile, chiar în mijlocul încercărilor și conflictelor noastre.
Lumea de astăzi este tulburată. Există dezamăgiri, neînțelegeri, suferințe și distrageri.
Președintele Dallin H. Oaks, vorbind în anul 2017, a menționat următoarele: „Acestea sunt vremuri de încercare, pline de mari îngrijorări: războaie și zvonuri de războaie, posibile epidemii de boli infecțioase, secete, inundații și încălzire globală”11.
Nu ne putem pierde dragostea pentru Isus și speranța în El, chiar dacă ne confruntăm cu încercări aparent copleșitoare. Tatăl Ceresc și Isus nu vor uita niciodată de noi. Ei ne iubesc.
În luna octombrie a anului trecut, președintele Russell M. Nelson ne-a învățat despre importanța punerii Tatălui Ceresc și a lui Isus Hristos pe primul loc în viețile noastre. Președintele Nelson ne-a învățat că un înțeles al cuvântului Israel este „să-L lăsăm pe Dumnezeu să aibă întâietate în viața noastră”12.
Dânsul a adresat fiecăruia dintre noi aceste întrebări: „Sunteți dumneavoastră dornici să-L lăsați pe Dumnezeu să aibă întâietate în viața dumneavoastră? Sunteți dumneavoastră dornici să-L lăsați pe Dumnezeu să aibă cea mai importantă influență în viața dumneavoastră? Veți permite cuvintelor Sale, poruncilor Sale și legămintelor Sale să influențeze ce faceți în fiecare zi? Veți permite glasului Său să aibă prioritate față de oricare altul? Sunteți dornici să lăsați orice are El nevoie ca dumneavoastră să faceți să aibă întâietate în fața oricărei alte ambiții? Sunteți dornici ca voința dumneavoastră să fie înghițită în voința Sa?”13.
Trebuie să ne amintim întotdeauna că adevărata noastră fericire depinde de relația noastră cu Dumnezeu, cu Isus Hristos și de cea dintre noi.
Un mod de a ne demonstra dragostea este să ne alăturăm familiei, prietenilor și semenilor în a face lucruri mici pentru a ne sluji mai bine unul altuia. Faceți lucruri care fac această lume un loc mai bun.
Ce lucruri puteți face, în propria viață, pentru a arăta că Îl iubiți în primul rând pe Domnul?
Când ne concentrăm asupra faptului de a ne iubi semenii așa cum ne iubește El, începem să-i iubim, cu adevărat, pe cei din jurul nostru.14
Vă întreb din nou cum ați răspunde întrebării Salvatorului: „Mă iubești tu mai mult decât aceștia?”.
Mă rog ca, atunci când meditați asupra acestei întrebări, așa cum am făcut și eu, să puteți răspunde așa cum a făcut-o Petru cu mult timp în urmă: „Da, Doamne, știi că Te iubesc”15 și, apoi, s-o arătați prin a-i iubi și sluji pe Dumnezeu și pe cei din jurul dumneavoastră.
Depun mărturie că noi suntem binecuvântați să avem Evanghelia lui Isus Hristos pentru a ne îndruma cum să trăim și să ne tratăm unul pe altul. În El, descoperim că fiecare fiică și fiu al lui Dumnezeu este foarte prețios pentru El.
Depun mărturie că Isus Hristos este Salvatorul nostru Preaiubit. El este Singurul Fiu Născut al lui Dumnezeu. Și spun aceste lucruri, cu umilință, în numele lui Isus Hristos, amin.