Pur și simplu frumoasă – frumos de simplă
Fie ca noi să păstrăm Evanghelia simplă pe măsură ce luăm asupra noastră responsabilitățile noastre desemnate de Divinitate.
Introducere
Vă urez un călduros bun venit fiecăruia dintre dumneavoastră care participă la această conferință.
Astăzi, sper să pot descrie două elemente ale Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos, iar, apoi, voi relata patru povestiri emoționante ale unor sfinți din zilele din urmă din întreaga lume care arată modul în care pot fi puse în practică aceste principii. Primul element al Evangheliei restaurate – lucrarea lui Dumnezeu de salvare și exaltare – se concentrează asupra responsabilităților desemnate de Divinitate. Al doilea element ne aduce aminte că Evanghelia este clară, prețioasă și simplă.
Responsabilități desemnate de Divinitate
Pentru a primi viața eternă, trebuie „[să venim] la Hristos și [să fim perfecționați] în El1. Când venim la Hristos și îi ajutăm pe alții să facă la fel, luăm parte la lucrarea lui Dumnezeu de salvare și exaltare, care se concentrează asupra responsabilităților desemnate de Divinitate.2 Aceste responsabilități divine sunt legate de cheile preoției restaurate de Moise, Elias și Ilie, după cum este consemnat în secțiunea 110 din Doctrină și legăminte3, și de a doua mare poruncă dată nouă de Isus Hristos de a ne iubi aproapele ca pe noi înșine4. Acestea se găsesc în primele două pagini ale Manualului general actualizat, disponibil tuturor membrilor.
Dacă aceste cuvinte, „Manual general” sau „responsabilități desemnate de Divinitate”, vă fac să vă cutremurați temându-vă de complexitatea lor, vă rog să nu vă temeți. Aceste responsabilități sunt simple, ne inspiră, ne motivează și pot fi îndeplinite. Acestea sunt:
-
să trăim potrivit Evangheliei lui Isus Hristos;
-
să ne îngrijim de cei aflați la nevoie;
-
să-i invităm pe toți să primească Evanghelia;
-
să unim familiile pentru eternitate.
Le puteți privi așa cum o fac eu: ca pe o hartă care ne ajută să ne întoarcem la Tatăl nostru Ceresc iubitor.
Evanghelia este clară, prețioasă și simplă
S-a spus că Evanghelia lui Isus Hristos este „pur și simplu frumoasă și frumos de simplă”5. Lumea nu este așa. Este complicată, complexă și plină de neliniște și conflicte. Noi suntem binecuvântați pe măsură ce avem grijă să nu permitem complexității, atât de obișnuită în lume, să pătrundă în modul în care primim Evanghelia și trăim potrivit ei.
Președintele Dallin H. Oaks a spus: „În Evanghelia lui Isus Hristos, suntem învățați multe lucruri mici și simple. Trebuie să ni se aducă aminte că, în ansamblu și după mult timp, toate aceste lucruri aparent mici duc la lucruri mari”6. Însuși Isus Hristos a spus că jugul Său este bun și sarcina Sa este ușoară.7 Cu toții trebuie să ne străduim să păstrăm Evanghelia simplă – în viața noastră, în familiile noastre, în clasele și cvorumurile noastre și în episcopiile și țărușii noștri.
Pe măsură ce ascultați următoarele povestiri pe care vi le voi împărtăși, să știți că au fost alese cu grijă pentru a vă inspira, dar și pentru a vă informa. Acțiunile acestor sfinți din zilele din urmă devin un model pentru fiecare dintre noi, pentru că ei pun în practică Evanghelia în moduri clare, prețioase și simple în timp ce îndeplinesc una dintre responsabilitățile desemnate de Divinitate pe care tocmai le-am prezentat.
Să trăim potrivit Evangheliei lui Isus Hristos
Mai întâi, să trăim potrivit Evangheliei lui Isus Hristos. Jens din Danemarca se roagă în fiecare zi să trăiască potrivit Evangheliei și să observe îndemnurile de la Duhul Sfânt. El a învățat să acționeze repede când se simte îndrumat de Spirit.
Jens a împărtășit următoarele lucruri:
„Trăim într-o casă idilică, mică, construită pe jumătate din lemn, cu un acoperiș din paie, aflată în centrul unui sat mic și plăcut, aproape de heleșteul satului.
În acea noapte cu cea mai frumoasă vreme de vară daneză imaginabilă, ușile și ferestrele erau deschide și totul inspira pace și liniște. Datorită nopților noastre de vară luminoase și lungi, nu m-am grăbit să înlocuiesc un bec ars din camera noastră de serviciu.
Brusc, am avut un sentiment puternic că trebuia să-l înlocuiesc imediat. În același timp, am auzit-o pe soția mea, Mariann, strigându-ne pe mine și pe copii să ne spălăm pe mâini deoarece cina era gata.
Sunt căsătorit de suficient de mult timp pentru a ști că acela nu era momentul să fac altceva decât să mă spăl pe mâini, dar m-am auzit spunându-i lui Mariann că voi merge repede la magazin pentru a cumpăra un bec nou. Am simțit un îndemn puternic de a pleca imediat.
Magazinul de alimente se afla de partea cealaltă a heleșteului. De obicei mergeam pe jos, dar astăzi eu mi-am luat bicicleta. În timp ce treceam de heleșteu pedalând, cu colțul ochiului am observat un băiețel de aproximativ doi ani, care mergea singur pe marginea heleșteului, foarte aproape de apă – brusc, el a căzut în apă. Cu un moment în urmă era acolo – și, apoi, a dispărut!
Nimeni nu a văzut ce s-a întâmplat în afară de mine. Mi-am aruncat bicicleta pe jos, am alergat și am sărit în heleșteul adânc până la brâu. Suprafața apei a fost imediat acoperită de lintiță, ceea ce a făcut să fie imposibil să văd prin apă. Apoi, am simțit o mișcare într-o parte. Mi-am pus mâna în apă, am apucat un tricou și l-am tras pe băiețel afară. El a început să tragă aer în piept, să tușească și să plângă. Puțin după aceea băiatul a fost dus la părinții săi”.
Pe măsură ce fratele Jens se roagă în fiecare dimineață să primească ajutor pentru a recunoaște îndemnurile Duhului Sfânt, chiar și ceva atât de neobișnuit precum faptul de a schimba imediat un bec, el, de asemenea, se roagă ca el să fie folosit ca un instrument pentru a binecuvânta copiii lui Dumnezeu. Jens trăiește potrivit Evangheliei căutând îndrumarea divină în fiecare zi, străduindu-se să fie demn și, apoi, făcând tot ce poate pentru a urma acea îndrumare atunci când o primește.
Să ne îngrijim de cei aflați la nevoie
Iată un exemplu al unei persoane care se îngrijește de cei aflați la nevoie. Într-o zi, un președinte de țăruș din Țărușul Cúcuta din Columbia a însoțit-o pe președinta Tinerelor Fete la nivel de țăruș pentru a vizita două tinere fete – și pe fratele lor adolescent, mai mare – care treceau prin niște greutăți cumplite. Tatăl lor murise recent iar mama lor murise cu un an în urmă. Cei trei frați au rămas singuri în adăpostul lor mic și umil. Pereții erau făcuți din bucăți de lemn neprelucrat și căptușiți cu pungi de plastic, iar acoperișul din tablă ondulată acoperea doar zona în care dormeau ei.
După vizita lor, acești conducători au știut că trebuia să ajute. Cu ajutorul consiliului episcopiei, a început să fie pus la punct un plan pentru a-i ajuta. Conducătorii episcopiei și țărușului – Societatea de Alinare, cvorumul vârstnicilor, Tinerii Băieți, Tinerele Fete – și multe familii și-au propus să aducă binecuvântări acestei familii.
Organizațiile episcopiei au contactat câțiva membri ai episcopiei care lucrau în construcții. Unii au ajutat cu proiectarea, alții au donat timp și muncă, alții au făcut mâncare și alții au donat materiale necesare.
Când micuța casă a fost terminată, a fost o zi plină de bucurie pentru cei care au ajutat și pentru cei trei membri tineri ai episcopiei. Acești copii orfani au simțit că există o legătură plină de căldură și ocrotitoare cu familia episcopiei lor și, astfel, ei au știut că nu sunt singuri și că Dumnezeu este mereu acolo pentru ei. Cei care și-au întins brațele să ajute au simțit dragostea Salvatorului pentru această familie și au acționat în calitate de mâini ale Sale atunci când i-au slujit.
Să-i invităm pe toți să primească Evanghelia
Cred că vă va plăcea acest exemplu de a invita pe toți să primească Evanghelia. Cleiton din Capul Verde, în vârstă de 17 ani, nu știa ce avea să se întâmple ca urmare a faptului că, într-o zi, a mers la clasa de seminar a episcopiei sale. Dar viața sa și viețile altora aveau să se schimbe pentru totdeauna deoarece a făcut acest lucru.
Cleiton, împreună cu mama sa și fratele său mai mare, fuseseră botezați în Biserică cu ceva timp în urmă, dar, totuși, familia nu s-a mai dus la Biserică. Acest singur fapt de a merge la clasa de seminar avea să se dovedească a fi un punct de cotitură pentru membrii familiei.
Ceilalți tineri din clasa de seminar au fost calzi și primitori. Ei l-au făcut pe Cleiton să se simtă ca acasă și l-au încurajat să participe la altă activitate. El a făcut aceasta și, în curând, a început să participe și la alte adunări ale Bisericii. Un episcop înțelept a văzut potențialul spiritual al lui Cleiton și l-a invitat să fie asistentul lui. Episcopul Cruz a spus: „Din acel moment, Cleiton a devenit un exemplu și o influență pentru alți tineri”.
Prima persoană pe care Cleiton a invitat-o să vină înapoi la Biserică a fost mama sa, apoi fratele său mai mare. Apoi, el a mărit cercul incluzând prieteni. Unul dintre acești prieteni era un tânăr băiat de vârsta sa, pe nume Wilson. Chiar la prima lui întâlnire cu misionarii, Wilson și-a exprimat dorința de a fi botezat. Misionarii au fost impresionați și uimiți de cât de multe lucruri îi împărtășise deja Cleiton lui Wilson.
Eforturile lui Cleiton nu s-au oprit aici. El a ajutat alți membri mai puțin activi să se întoarcă, pe lângă faptul că a împărtășit Evanghelia prietenilor săi de alte credințe. Astăzi, episcopia are 35 de tineri activi cu un program de seminar înfloritor, în mare parte datorită eforturilor lui Cleiton de a iubi, a împărtăși și de a invita. Cleiton și fratele său mai mare, Cléber, se pregătesc să slujească în misiuni cu timp deplin.
Să unim familiile pentru eternitate
În cele din urmă, permiteți-mi să împărtășesc un frumos exemplu de unire a familiilor pentru eternitate. Lydia din Harkov, Ucraina, a aflat prima dată despre templu de la misionari. Imediat, Lydia a simțit o dorință arzătoare de a merge la templu și, după botezul ei, ea a început să se pregătească să primească o recomandare pentru templu.
Lydia a mers la Templul Freiberg, Germania, pentru a-și primi înzestrarea și, apoi, a petrecut câteva zile acolo, făcând muncă pentru cei morți. După dedicarea Templului Kiev, Ucraina, Lydia a mers la templu mai des. Ea și soțul ei, Anatoly, au fost pecetluiți pentru eternitate acolo și, mai târziu, au fost chemați să slujească în calitate de misionari în templu. Împreună, ei au găsit peste 15.000 de nume de strămoși și au lucrat pentru a face rânduielile din templu pentru ei.
Când a fost întrebată despre sentimentele ei privind munca în templu, Lydia a spus: „Ce am primit în templu? Am făcut noi legăminte cu Dumnezeu. Mărturia mea a fost întărită. Am învățat să primesc revelație personală. Pot să înfăptuiesc rânduieli necesare salvării pentru strămoșii mei decedați. Și pot să iubesc și să slujesc altor persoane”. Ea a concluzionat cu această afirmație adevărată: „Domnul vrea să ne vadă des în templu”.
Concluzie
Sunt inspirat de bunătatea acestor sfinți din zilele din urmă din aceste patru povestiri, fiecare din medii diferite și variate. Putem învăța multe din rezultatele miraculoase care apar datorită faptului de a pune în practică, în mod simplu, principiile simple ale Evangheliei. Tot ceea ce au făcut ei se află, de asemenea, la îndemâna noastră.
Fie ca noi să păstrăm Evanghelia simplă pe măsură ce luăm asupra noastră responsabilitățile noastre desemnate de Divinitate. De a trăi potrivit Evangheliei lui Isus Hristos, astfel încât să fim sensibili la îndemnuri, așa cum a făcut Jens din Danemarca. De a ne îngriji de cei aflați la nevoie, așa cum au dovedit membrii din Țărușul Cúcuta din Columbia când au oferit un adăpost unor membri orfani ai episcopiei. De a-i invita pe toți să primească Evanghelia, în modul în care i-a invitat Cleiton din Capul Verde, țara insulară din Africa, pe prietenii și membrii familiei lui. În cele din urmă, de a uni familiile pentru eternitate, așa cum a făcut sora Lydia din Ucraina prin înfăptuirea propriilor rânduieli în templu, prin munca de întocmire a istoriei familiei și prin slujirea în templu.
Dacă vom face aceste lucruri, vom avea, cu siguranță, bucurie și pace. Despre acestea promit și depun mărturie – și despre Isus Hristos ca Salvator și Mântuitor al nostru – în numele lui Isus Hristos, amin.