Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
10–16 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 49–50 : « O tei nō ’ō mai nā i te Atua ra e māramarama ïa »


« 10–16 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 49–50 : O tei nō ’ō mai nā i te Atua ra e māramarama ïa », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 10–16 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 49–50 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
e roto i te taime hitira’a mahana

10–16 nō Mē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 49–50

« O tei nō ’ō mai nā i te Atua ra e māramarama ïa »

« ’E o ’oia ’o tē fāri’i i te māramarama, ’e e tāmau noa ho’i i tā te Atua ra, e fāri’i mai ā ’oia i te māramarama ; ’e e tupu te māramarama i te ’ana’anara’a e tae noa atu i te mahana mau ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50:24). ’A feruri nāhea ’outou i te fāri’i i te māramarama ’a tāmau noa ai i tā te Atua.

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

Te Fa’aora tō tātou « tīa’i māmoe maita’i » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50:44). ’Ua ’ite ’oia ē, i te tahi taime, e ātea ’ē te māmoe, ’e e rave rahi te ’ati i roto i te medebara. Nō reira, ma te here, e arata’i ’oia ia tātou i roto i te hau o tāna parau ha’api’ira’a, i te ātea ’ē i te mau fifi mai te « mau vārua ha’avare, ’o tei hahaere nā te ao nei, ma te ha’avare atu i tō te ao nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50:2). Pinepine te aura’a o te pe’era’a iāna, ’o te fa’aru’era’a ïa i te mau mana’o ’aore rā, te mau peu tumu hape. Mai te reira ïa nō Leman Copley ’e vetahi atu i Ohio tei fāri’i i te ’evanelia i fa’aho’ihia mai, terā rā ’ua tāpe’a noa i te tahi mau ti’aturira’a hape. I roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 49, ’ua fa’a’ite te Fatu i te mau parau mau tei fa’atītī’aifaro i te mau ti’aturira’a tahito o Leman nō ni’a i te mau tumu parau mai te fa’aipoipora’a ’e te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora. ’E ’ia « fāri’i mai ra [te feiā fa’afāriuhia nō Ohio] i te mau vārua ’o tei ’ore i ti’a ia [rātou] ia ’ite ra », ’ua ha’api’i mai ra te Fatu ia rātou nāhea ’ia ’ite i te mau fa’a’itera’a parau mau a te Vārua (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50:15). ’Ua fa’a’oroma’i te tīa’i māmoe maita’i; ’ua ’ite ’oia ē, e au teie feiā mo’a mātāmua—mai ia tātou pā’āto’a—« ’ei mau tamari’i ri’i » tei tītauhia « ’ia tupu ā i te aroha ’e i te ’ite i te parau mau » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50:40).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 49:5–23

E nehenehe te mau parau mau o te ’evanelia e tauturu iā’u ’ia ’ite i te mau ha’api’ira’a hape.

Hou Leman Copley ’a tomo mai ai i roto i te ’Ēkālesia, tei roto ’oia i te hō’ē pupu fa’aro’o tei parauhia te Sotaiete Tāhō’ē o te feiā ti’aturi i te piti o te fāra’a mai o te Mesia, tei parau-ato’a-hia te mau Shakers (hi’o « Leman Copley and the Shakers », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 117–21). I muri a’e i te hō’ē ’āparaura’a ’e ’o Leman, ’ua ’imi ’o Iosepha i te ha’apāpūra’a nō ’ō mai i te Fatu ra nō ni’a i te tahi mau ha’api’ira’a a te Shakers, ’e ’ua pāhono mai te Fatu nā roto i te heheura’a i roto i te tuha’a 49.

E ’ite ’outou i te tahi o te mau ti’aturira’a o te Shakers tei fa’ahitihia i roto i te upo’o parau o te tuha’a 49. ’A feruri ’ia tāpa’o ’aore rā, ’ia pāpa’i i te mau parau mau i roto i te mau ’īrava 5–23 ’o tē fa’atītī’aifaro nei i te reira mau ti’aturira’a. ’A feruri i te tahi atu mau ha’api’ira’a hape ’aore rā, mau peu tumu i roto i te ao nei i teie mahana. E aha te mau parau mau o te ’evanelia e nehenehe e tauturu ’ia pāruru ia ’outou i mua i te reira ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 49:15–17

E mea faufa’a te fa’aipoipora’a i rotopū i te tāne ’e i te vahine i roto i te fa’anahora’a a te Atua.

E aha te mau parau mau nō ni’a i te fa’aipoipora’a tā ’outou i ha’api’i mai i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 49:15–17 ? Nō te aha ’outou i mana’o ai ē, e mea faufa’a te fa’aipoipora’a i rotopū i te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine nō te fa’anahora’a a te Metua i te Ao ra ? ’Ua hōro’a mai o Elder David A. Bednar e piti tumu : « Te tumu 1 : Nā te natura o te vārua tāne ’e te vārua vahine e fa’ati’a ’e e ha’amaita’i hope roa i te tahi ’e te tahi, ’e nō reira ’ua fa’ata’ahia te mau tāne ’e te mau vahine ’ia haere ’āpipiti rāua ē tae roa atu i te fa’ateiteira’a… Te tumu 2 : Nā roto i te fa’auera’a hanahana, e tītauhia te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine nō te tu’u mai i te tamari’i i roto i te tāhuti nei, ’e nō te hōro’a i te hō’ē fa’anahora’a maita’i roa a’e nō te aupuru ’e nō te fa’a’amu i te mau tamari’i » (« Marriage Is Essential tō His Eternal Plan », Ensign, Tiunu 2006, 83–84).

Hi’o ato’a te Genese 2:20–24; 1 Korinetia 11:11; « Te ’utuāfare : E poro’i i tō te ao nei », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 145.

Hōho’a
nā ta’ata fa’aipoipo nā rāpae i te hiero

’Ua ha’apa’ohia e te Atua te fa’aipoipora’a i rotopū i te tāne ’e te vahine.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 50

E pāruru te mau ha’api’ira’a a te Fatu iā’u i te mau ha’avare a Sātane.

E hina’aro rahi tō te mau melo fa’afāriu ’āpī i Ohio ’ia fāri’i i te mau fa’a’itera’a pae vārua tei fafauhia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, terā rā, e hina’aro rahi ato’a tō Sātane i te ha’avare ia rātou. ’Ua uiui noa rātou ē, ’ia tuotuō ana’e te hō’ē ta’ata ’aore rā, ’ia marua i raro, e fa’aurura’a ānei te reira nā te Vārua ?

’A feruri na, ’ua anihia ia ’outou ’ia tauturu i teie mau ta’ata fa’afāriu ’āpī ’ia ’ite e nāhea ’ia ’ite i te mau fa’a’itera’a mau a te Vārua Maita’i, ’e ’eiaha ’ia ha’avarehia i te mau fa’ahōho’ara’a a Sātane. E aha te mau parau tumu tā ’outou i ’ite mai i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50 ’o tā ’outou e nehenehe e fa’a’ite ?(hi’o ta’a ’ē i te mau ’īrava 22–25, 29–34, 40–46).

(Hi’o ato’a te 1 Timoteo 3:13–17

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 50:13–24

E ha’amaita’i te Vārua i te mau ’orometua ’e te mau pīahi.

Hō’ē rāve’a nō te tuatāpapa i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50:13–24 ’o te pāpa’ira’a ïa i te hō’ē hōho’a o te hō’ē ’orometua ’e te hō’ē pīahi ’e i piha’i iho ia rāua tāta’itahi, ’a hāmani i te hō’ē tāpura o te mau ta’o ’e te mau pereota nō roto mai i teie mau ’īrava ’o tē ha’api’i nei ia ’outou i te hō’ē mea nō ni’a i te ha’api’ira’a mai ’e i te ha’api’ira’a atu i te ’evanelia. E aha te taime ’a fāri’i ai ’outou i te mau ’itera’a tei ha’api’i ia ’outou i te faufa’a o te Vārua i roto i te parau nō te ha’api’ira’a atu ’e te ha’api’ira’a mai ? ’A feruri e aha tā ’outou e nehenehe e rave nō te ha’amaita’i i tā ’outou mau tauto’ora’a ’ei ta’ata ha’api’i mai, ’e ’ei ta’ata ha’api’i atu i te ’evanelia.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 49:2.E aha te aura’a « hina’aro ’ia ’ite i te hō’ē tuha’a nō te parau mau, ’eiaha rā te tā’āto’ara’a » ? E nehenehe paha ’outou e fa’a’ite i te hō’ē hōho’a ’ua tāpo’ihia te tahi tuha’a ’e e vaiiho i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’imi e aha te reira. E aha te tupu mai te mea ē, e fāri’i noa tātou i te hō’ē tuha’a o te parau mau ?(hi’o 2 Nephi 28:29). Nāhea te ’īra’a o te ’evanelia e riro ai ’ei ha’amaita’ira’a nō tātou ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 49:26–28.Nāhea tātou ’ia ha’amaita’ihia i te parau fafau a te Fatu « e haere au nā mua ia ’outou ’e e riro vau ’ei nā murira’a ia ’outou; ’e e vai noa vau i rotopū ia ’outou » ? E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te mau ’itera’a nō te mau taime ’a ’ite ai rātou ē, ’ua haere te Fatu « nā mua ia [rātou] » ’aore rā, ’a ’ite ai rātou ē, tei « rotopū [’oia] ia [rātou] »

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 50:23–25.E nehenehe ’outou e putuputu i roto i te hō’ē piha pōiri nō te tai’o i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50:23–25 ’e ’a fa’a’ama marū noa ai i te mōrī nā roto i te fa’a’amara’a i te mōrī hinu ’aore rā, te fa’a’amara’a i te mōrī, hō’ē i muri mai i te tahi. E nehenehe ato’a ’outou e tai’o i teie mau ’īrava ’a hi’o noa ai ’outou i te mahana ’ia ti’a mai i te po’ipo’i. E aha tā tātou e nehenehe e rave ’ia tāmau noa tō tātou māramarama o te ’evanelia i te tupu i te rahi ? ’Ia ha’api’i ana’e mai te mau melo o te ’utuāfare i te hō’ē mea ’āpī nō ni’a i te ’evanelia i roto i te hepetoma, ’a fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’ite i te reira i te ’utuāfare nā roto i te pāpa’ira’a i te hō’ē parau ’e te tāpirira’a i te reira i ni’a i te hō’ē mōrī ’aore rā, te tahi atu huru māramarama i roto i te fare.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 50:40–46.I muri a’e i te tai’ora’a i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 50 : 40–46, e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te hōho’a o te Fa’aora e vai ra i roto i teie arata’ira’a, ’e e ui i te mau uira’a mai teie te huru : Nāhea ’outou e nehenehe ai e parau ē, tē here nei te Fa’aora i te mau māmoe ? Nāhea te Fa’aora e riro ai mai te hō’ē tīa’i māmoe nō tātou ? E aha te mau fa’ahitira’a parau i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a e fa’a’ite ra i te mana’o ē, e tīa’i māmoe te Fa’aora ’e ’o tātou tāna mau māmoe ?

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Petite est la lumière en moi », Chants pour les enfants, 96.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’Ia vai apuapu. Te mau taime ha’api’ira’a maita’i roa a’e, i roto iho ā rā i te fare, e mea pinepine i te reira iho ā taime ’aore rā i te mau taime mana’o ’ore-hia : e nehenehe te hō’ē tāmā’ara’a ’utuāfare e fa’auru i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te ’oa’oara’a i te parau nā te Atua, ’e e nehenehe te hō’ē vero ūa e riro ’ei rāve’a nō tē fa’a’ite pāpū i te pape ora. Mai te mea ’ua ineine ’outou i te pae vārua, e nehenehe te Fatu e hōro’a ia ’outou « i te taime mau iho ā, i te mea tā ’ōrua e parau ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 100:6).

Hōho’a
Iesu Mesia ’e te hō’ē ’ārenio

Te tīa’i māmoe maita’i, nā Kim Yongsung

Nene’i