Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
17–23 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 51–57 : « ’Ei ti’a’au ha’apa’o maita’i, ’e te parau-ti’a, ’e te rave pa’ari ho’i »


« 17–23 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 51–57 : ‘’Ei ti’a’au ha’apa’o maita’i, ’e te parau-ti’a, ’e te rave pa’ari ho’i », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 17–23 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 51–57 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
te ta’ata fa’a’apu ’e te pua’atoro

Te aroā mātāmua, nā James Taylor Harwood

17–23 nō Mē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 51–57

« ’Ei ti’a’au ha’apa’o maita’i, ’e te parau-ti’a, ’e te rave pa’ari ho’i »

Te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, e tauturu te reira ia ’outou ’ia ’ite i te reo o te Fatu, nō te mea, nāna i hōro’a mai i te mau pāpa’ira’a mo’a nā roto i tōna Vārua (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 18:34–36).

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

Nō te mau melo o te ’Ēkālesia i roto i te mau matahiti 1830, ’ua riro te ha’aputuputura’a i te feiā mo’a ’e te patura’a i te ’oire o Ziona, ’ei mau ’ohipa pae vārua ’e te pae tino ato’a, ma te mau rāve’a ’ōhie e rave rahi nō te pāhono : I te hō’ē ta’ata e hina’aro e ho’o mai ’e e ’ōpere i te fenua ’ei vāhi fa’aeara’a nō te feiā mo’a. Hō’ē ta’ata e hina’aro e nene’i i te mau buka ’e i te tahi atu mau parau ha’aparare. ’E hō’ē ta’ata e hina’aro e fa’atere i te hō’ē fare toa nō te hōro’a i te mau tauiha’a nō rātou i Ziona. I roto i te mau heheura’a tei pāpa’ihia i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 51–57, ’ua fa’ata’a te Fatu ’e ’ua ha’api’i mai i te ta’ata ’ia fa’atere i teie mau ’ohipa, ’e ’ua fa’ata’a ’oia ia Independence, Missouri, ’ei « vāhi pū » nō Ziona (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 57:3).

Nō te mau ’ohipa pae tino nō te patura’a ia Ziona, e mea faufa’a te mau ’aravihi i roto i te mau mea mai te ho’ora’a mai i te fenua, te nene’ira’a, ’e te fa’aterera’a i te hō’ē fare toa, terā rā, tē ha’api’i ato’a nei teie mau heheura’a ē, tē tītau nei te Fatu i tōna feiā mo’a ’ia riro ’ei feiā ti’amā i te pae vārua ’ia pi’ihia ’ei nūna’a nō Ziona. ’Ua pi’i ’oia ia tātou tāta’itahi ’ia riro « ’ei ti’a’au ha’apa’o maita’i, ’e te parau-ti’a, ’e te rave pa’ari », ma te vārua ha’eha’a, ma te « ti’a pāpū » i roto i tā tātou mau hōpoi’a i fa’ata’ahia (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 51:19; 52:15; 54: 2). Mai te mea ē, e nehenehe tātou e rave i te reira—noa atu te huru o tō tātou mau ’aravihi nō te pae tino—e nehenehe te Fatu e fa’a’ohipa ia tātou nō te patu ia Ziona, ’e « e ha’ape’epe’e mai [’oia] i te ’oire i tōna iho ra tau » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 52:43).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 51

Tē hina’aro nei te Fatu ’ia riro vau ’ei ti’a’au ha’apa’o maita’i, ’e te parau-ti’a ’e te rave pa’ari.

’Āhani e melo ’outou nō te ’Ēkālesia i te matahiti 1831, ’ua anihia paha ïa ’outou ’ia fa’atura i te ture nō te ha’amo’ara’a nā roto i te hōro’ara’a i tō ’outou fenua i te ’Ēkālesia nā roto i te ’episekōpo. I reira ’oia e fa’aho’i mai ai, i te rahira’a o te taime, i tā ’outou i hōro’a, ’e ma’a hau iti i te tahi taime. Terā rā, e ’ere nā ’outou fa’ahou te reira—’o ’outou rā te ti’a’au.

E mea ta’a ’ē te fa’anahora’a i teie mahana, terā rā, e mea faufa’a noa ā te mau parau tumu o te ha’amo’ara’a ’e te ti’a’aura’a nō te ’ohipa a te Fatu. ’A feruri na i teie mau parau a Elder Quentin L. Cook : « Tē ora nei tātou i roto i te mau tau ’ati rahi, ’a feruri ai te mau ta’ata e rave rahi ē, ’aita tā tātou e hōpoi’a i mua i te Atua, ’e ’aita ato’a tā tātou iho e hōpoi’a, ’aore rā, e ti’a’aura’a nō tātou iho ’aore rā, nō vetahi ’ē. ’E e rave rahi i roto i te ao nei e fa’atumu nei i ni’a i tō rātou iho ’oa’oa… [’e] ’aita e ti’aturi nei ē, e tīa’i rātou nō tō rātou taea’e. Terā rā, i roto i te ’Ēkālesia, tē ti’aturi nei tātou ē, e ti’aturira’a mo’a teie mau ti’a’aura’a » (« Te ti’a’aura’a—te hō’ē ti’aturira’a mo’a », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2009, 91).

’A tai’o ai ’outou i te tuha’a 51, ’a feruri i te mea tā te Atua i hōro’a mai ia ’outou ra. E aha te aura’a nō te mau ta’o ra « ti’a’au » (’īrava 19) ’e « ha’amo’a » (’īrava 5), ’e e aha tā te reira e parau nei nō ni’a i te mau tītaura’a a te Atua ia ’outou ? E aha te mau parau tumu tā ’outou e ’ite nei i roto i te tuha’a 51 ’e i roto i te mau parau a Elder Cook ’o tē ha’api’i nei ia ’outou i te aura’a nō te rirora’a ’ei ta’ata ti’a’au ? (hi’o ta’a ’ē te mau ’īrava 9, 15–20).

Hi’o ato’a Mataio 25:14–30; « The Law of Consecration » video, ChurchofJesusChrist.org.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 52:14–19

’Ua hōro’a mai te Atua i te hō’ē hōho’a nō te ’apera’a i te ha’avarevarera’a.

E rave rahi ta’ata e tītau ra i te mau fa’a’itera’a pae vārua, nō reira, ’ua ha’ape’ape’a te feiā mo’a mātāmua ’ia ha’avarehia rātou. Nāhea rātou e nehenehe ai e parau ē, ’o vai tei « fāri’ihia e [te Atua] » ?( ’īrava 15). I roto i te Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 52:14–19, ’ua hōro’a mai te Fatu i te hō’ē hōho’a maita’i roa. Nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’a’ohipa i teie hōho’a nō te ’ite i te mau parau poro’i ha’avare i roto i te ao nei ? E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ohipa i teie hōho’a nō te fa’aau ia ’outou iho : ’a feruri ’ia fa’a’ohipa i te mau pereota i roto i teie mau ’īrava nō te pāpa’i i te mau uira’a mai teie te huru «’Ia paraparau ana’e au, e mea ha’eha’a ānei tō’u vārua ? »

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 54

E nehenehe au e fāriu i te Fatu ra ’ia māuiui ana’e au i te mau mā’itira’a a vetahi ’ē.

’Ei tuha’a nō te ha’aputuputura’a i Ohio, ’ua tae atu te hō’ē pupu feiā mo’a, arata’ihia e Newel Knight, nā Colesville, New York mai, ’e tē hina’aro ra rātou i te hō’ē vāhi nō te ora. E fare fa’a’apu rahi tā Leman Copley fātata ia Kirtland, ’e ’ua fafau ’oia e fa’ati’a i te feiā mo’a ’ia pārahi i ni’a i tōna fenua. Terā rā, ’aita i maoro tō rātou ha’amatara’a i te pārahi i reira, ’ua taui te fa’aro’o o Copley, ’ua ’ōfati ’oia i tāna parau fa’aau, ’e ’ua ti’avaru i te feiā mo’a i rāpae i tōna fenua (hi’o te Feiā mō’a, 1:125–28).

Mai tei pāpa’ihia i roto i te tuha’a 54, ’ua parau te Fatu ia Newel Knight i te mea e ti’a i te feiā mo’a ’ia rave nō ni’a i tō rātou fifi. E aha tā ’outou i ’ite mai i roto i teie heheura’a ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia fifi ana’e ’outou nā roto i te ’ōfatira’a te tahi ta’ata i te mau fafaura’a ’aore rā, te ravera’a i te tahi atu mau mā’itira’a tano ’ore ?

Hōho’a
fa’a’apu matie

Te vāhi o te fare fa’a’apu i Ohio tā Leman Copley i fafau i te ’Ēkālesia.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 56:14–20

E ao tō tei mā te ’ā’au.

I roto i teie mau ’īrava, ’ua paraparau te Fatu i te feiā moni ’e i te feiā veve; e mea maita’i roa ’ia fa’aau i tāna parau a’o i teie nā pupu e piti. E aha te mau mea i roto i teie mau ’īrava tā ’outou e mana’o ra ē, e mea tano roa nō ’outou iho ? Nāhea te fa’atumura’a i ni’a i te mau tao’a i te « ha’apē » i tō ’outou ’ā’au ?( ’īrava 16). E aha te aura’a nō ’outou ’ia riro ’ei « ’ā’au mā » (’īrava 18) i roto i te parau nō te mau mea o te tino nei ?

Hi’o ato’a Iakoba 2:17–21.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 51:9.E nehenehe ’outou e ha’uti i te hō’ē ha’uti auhia e te ’utuāfare, ’e i muri iho, e paraparau nāhea te ha’uti i te riro ’ei ’ohipa ta’a ’ē mai te mea ē, ’ua ha’avare te hō’ē ta’ata. Nō te aha e mea faufa’a ’ia « rave ma te ha’avare ’ore » i te tahi ’e te tahi ? Nāhea te ha’avare ’ore i te tauturu ia tātou ’ia « riro ’ei hō’ē » ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 52:14–19.’A ’āparau ai ’outou i ni’a i te hōho’a i fa’ata’ahia i roto i teie mau ’īrava, e nehenehe tō ’outou ’utuāfare e fāna’o i te hi’ora’a i te tahi atu mau hōho’a tā ’outou e fa’a’ohipa—mai te mau hōho’a nō te nirara’a i te ’ahu ’aore rā, te hāmanira’a i te hō’ē ’ohipa rima’ī. E nehenehe ’outou e ’ohipa ’āmui nō te hāmani i te hō’ē mea nā roto mai i te hōho’a, ’a paraparau ai ’outou nō ni’a i te hōho’a tā te Fatu i hōro’a mai nō te ’ape i te ha’avarevarera’a.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 53:1.’A feruri ’ia fa’a’ite i tō ’outou ’utuāfare i te hō’ē ’itera’a nō ni’a i te taime ’a ui ai ’outou i te Fatu, mai ia Sidney Gilbert, « nō ni’a i tō ’outou pi’ira’a ».

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 54:2; 57:6–7.E aha te aura’a « e ti’a pāpū » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 54:2) i roto i te mau mea tā te Atua i ani ia tātou ’ia rave ? E nehenehe ’outou e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ti’a ’e ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea tā te Atua i ani ia rātou ’ia rave.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 55.Nāhea tō te Fatu fa’a’ohipara’a i te mau ’aravihi ’o William Phelps ’ei ta’ata pāpa’i ’e ’ei ta’ata nene’i parau ? (’ei hi’ora’a, hi’o fa’ahorora’a ta’ata pāpa’i i roto i te buka hīmene nō te hō’ē tāpura o te mau hīmene tāna i pāpa’i). E nehenehe paha te mau melo o te ’utuāfare e paraparau nō ni’a i te mau tāreni ’e te mau ’aravihi tā rātou i ’ite i roto i te tahi ’e te tahi. Nāhea tō tātou mau tāreni e nehenehe ai e tauturu i te ’ohipa a te Atua ?

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « ‘Donne’, dit le ruisseau », Chant pour les enfants, 236.

Ha’amaita’i i tā te ta’ata iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Tāpe‘a i te hō’ē buka tuatāpapara’a. E mea maita’i nō ’outou ’ia fa’a’ohipa i te hō’ē buka ’ā’amu ’aore rā, hō’ē buka nota nō te pāpa’i i te mau mana’o, te mau uira’a, ’aore rā, te mau ferurira’a e tupu mai ’a tuatāpapa ai ’outou.

Hōho’a
te mau melo e hōro’a ra i te mau tauiha’a ia Edward Partridge

’Ua fāri’i te ’episekōpo Partridge i te ha’amo’ara’a, nā Albin Veselka

Nene’i